Opinia, martie 1940 (Anul 37, nr. 9882-9908)
1940-03-01 / nr. 9882
DISCUT» In jurul activităţii „Muncă şi voe buni la ziarul „Opinia" din 23 Februarie, Dl. Toma A. Catrinei „exponent“ al funcţionarilor particulari in Comisia intermară a Camerei de Muncă laţi, işi arogă dreptul de critică şi titulaturi, care cred că stârnesc râsul celor interesai ! Căci, in loc să se ocupe de tot ce interesează chestiunile ce ar fi in folosul categoriei din care face parte, dnsa ea erijează in regho, comandant, critic si poate nai ştiu eu si actor, — dându-si prin aceasta aere de mare regizor . org. „Muncă şi voe bună" Un om modest, pin 'a ce mai inait grad, sufletul şi animatorul tutuor şezătorilor şi conferinţelor de care le-a organizat la Camera de Muncă, (micile pe ţară, fiind recunoscute de forurile superioară) şi căruia lumea muncitorească şi funcţionărească ar trebui să-i fie recunoscătoare, stă in umbră, cu modestia ce-l caracterizează, iar alţii, caută din această cauză să tragă fo oise, atribuindu-i merite ce nici pe departe nu pot fi comparate. Şi pentru că eu nu pot tolera ca meritele să fie Împărţite, Îmi voi permite cu tot respectul ce-l am pentru d. Avocat Emil Ceicovschi, Consilier al Camerei de Muncă, afi-i scot eu din,, modestia D-sale, arătând întregii lumi muncitoreşti şi funcţionăreşti, că D-sa este sufletul tuturor şezătorilor şi conferinţelor , tot D-sa este şi iniţiatorul organizărei concertelor simfonice, in cadrul „Muncă şi Voe bună“ şi asupra cărora dl. Toma A. Catrinei, a crezut că bine face luind-o razna cu o critică, ca şi cum cei ce le-au organizat habar n'au de aceasta şi, că trebuie să recurgă la resursele neepuizate ale D-lui consilier Toma A. Catrinei. Reclama făcută prin critici de sigur că ere un scop , numai că scopul acesta n'ar trebui să scuze mijloacele. Dacă dl. Consilier Toma A. Catrinei crede că misiunea noastră in comisia interimară a Camerei de Muncă este asta, senatală. Căci, pe cimi colegii noştrii reprezentanţi ai muncitori mei se ocupă de chestiuni pur muncitoreşti, noi, reprezentanţii funcţionarilor ne ocupăm de cu totul alte chestiuni. Deaceia cred că atunci când ni se va cere socoteală de ce-am făcut pentru ei, n‘o să fim at&t tari de picioare s’o putem lua la fugă. I N’aşi fi ţinut să scriu aceste rânduri dacă şi d-sa ar fi fost modest şi s'ar fi ferit că exemplifice fabula cu „musca la arat". Organizaţia „Muncă și Voe bună* fiind opera d lui ministru pro*. Ralea, cred că sunt in asentimentul tuturor când spun că această operă este in folosul tuturor și, deci să lăsam acestor organe dreptul de organizare și decritică căci altei ne criticăm pe noi inşine. Noi, cei de la conducerea Camerei de Muncă, care neam bucurat de încrederea d-lui Ministru al Muncii, avem altă minte decât a ds îndrumări celor mai mari ca noi, celor cu destulă experienţă în aceste manifestaţii atât de folositoare pentru noi. Căci, nu de alta, dar n'aşi dori ca Întreaga Comisie Interimară a Camerei de Muncă să fie bandată pe aceasă chestiune şi să ni se spună că în loc să fim uniţi, lucrăm fiecare cum vrem. C. M. OLARU casier uzinele electric» x TIZA DE DUCIOn. In faţa comisiunei alcu din d-nii: prof. dr. Eugen Juburel, prof. dr. N. Balan şi agregat dr. Troso şi-a susţinut teza de doctorat în medicină şi chirurgie d. dr. Ştefan Popa fost intern al spitalului „Sf. Spiridon". , D-sa a tratat : „O nouă metodă de accelerare a travaliului cu tracţiune continuă , procedeul original prof. dr. Aburel". Pentru felul cum a tratat tema, juriul a acordat candidatului nota 10, magna cum We. v OPMNIA Munca pentru propăşirea patriei sub îndrumarea noei Constituii! de Prof. Dan Bădânu După războiul de acum douăzeci şi ceva de ani, care a adus mântuirea Românilor, circula o întâlnire: „Ne-am împlinit idealul. De acum ce ideal mai avem ?“ Vorbă primejdioesa» Ca şi cum pasărea după ce şi-a clădit cu burstă Intr’o stearpă aştaptare, ca şi cum, omule, după ce ţi-ai zidit o casă te-ai întreba ca să faci cu ea, ca şi cum după ce ai fondat o instituţie — un Stat este o instituţie—te-ai putea gândi să te odihneşti sau să-ţi cauţi alt scop in viaţa decât acela de a face, cu o muncă neprecupeţită, ca instituţia să propoşească. România Mare, nu era un loc de repaus fericit, un sfârşit, chiar dacă ne-a trebuit multă bărbăţie, multă credinţă şi multă ucenicie ca s-o făurm. Ea nu putea fi un sfârşit, ci tocmai un inceput; sau, mai bine zis, ea era totodată un sfârşit, o desăvârşire a trecutului, şi un început, o prmă pagină scrisă in cartea viitorului neamului nostru inline intregit. Romnia Mare a fost un ţel de rabat ! desăvârşirea ei era ţelul păcii româneşti. De asta întrebarea de după război a omului cu braţele ncrucişate, a omului golit de ideal mi-a părut întotdeauna o nelegiuire , mai mut o monstruozitate. Trist simptom care riscat, in fapt, să facă din ţara nou clădită un organism lovit de sterilitate, şi să procure Românilor o unire pur formală. Adevărul este că toţi cei ce purtaseră arma trebuiau să pue mâna pe sapi şi pe mistrie şi să clădească o ţară frumoasă şi măreaţă, demnă de sacrificii atit de dureroase. Acesta trebuia să ne fie noul ideal; nu aveam nevoe săcăutăm : el era gata găsit. Ciudată şi încă nedesluşită Încetineală l-a cuprins pe acest neam intotdeauna vrednic. Contradând libertatea cetăţenească cu bunul plac a fiecăruia, intangibilitatea individuală cu anarhia, inamovibilitatea funcţionărească cu impunitatea în faţa tuturor nelegiuirilor, a abuzurilor de putere, a fraudelor şi a incapacităţii, crezând că ivirea a drepturi noi dezÎmpovărează de ndatorire, am cunoscut cu toţii crudă Încercare, printre destrămarea serviciilor publice, printr'o ofilire a averilor particulare şi de stat, şi —vorba este groaznică—printr'o conrupţie totală. In timp ce în întreaga Europă, dele zi la zi, se Înmulţeau lucrările publice, se împrospătau materialele, se perfecţionau organismele, noi lâncezeam cu o reţea de şosele degradate, cu şcoli devenite neincăpătoare, cu spitale lipsite de mijlorce, cu clădiri administrative vetuste şi cu altele noi, supremă batjocuri. Începută din temelii şi lasată In părăsire fără acoperiş. Şi asta când ? Asta In epoca de aur a petrolului românesc. Neîndoios am fost mai aproape de enemierea totală a vieţii noastre naţionale in răstimpul celor douăzeci de ani trecuţi de cum am putea-o crede. Acel ce a avut cea mai mică parte de răspundere in viaţa politică a ţârii in acest timp şi nu are nici un pic de remuşcare este vrednic de plâns. Şi dacă are remuşcare nu-i rămâne decât un lucru de făcut: să vie astăzi alături de noi părăsind deşertele veleităţi ale trecutului. In tot cazul, nu poate fi Român care să nu vrea altceva decăt ce a fost. Noua Constituţie aşează Ţara pe temelii noi. Afirmind solidaritatea naţională in juu neobositului nostru Suveran care ne dăruişte toată vrednicia, toată lumina minţii cu care este Înzestrat, toată obişnuinţa cu treburile publice pe care a dobândit-o prin educaţie şi simţul moştenit al lucrului politic, Constituţia nu cere tuturor hărnicie şi muncă constructivă. Desigur, vom mai fi intre noi care n'au înţeles că trăim vremuri în care ogorul românesc nu mai poate fi pângărit, că avuţia publică este sacră, că funcţiile şi onorurile nu pot fi izvoare de înavuţire ilicită pentru cei ce le ocupă toţi aceştia, de maisânt vor avea să se căiască. Cartea viitorului stă deschisă. Să ne simţi uniţi şi tari de unirea noastră, unite in faptă, dar unire in sufiet care, ea, este unirea unirilor, care, ea, este România Mare şi are Înţelesul desăvârşirei adevărate a idealului nostru naţional. In iubire, în respectul reciproc, în munca obştească vom izbăvi, şi pământul nostru va fi pământul făgăduinţei. (Cuvântare rostită Marţi 27 Febr. la Teatrul Naţional M Greu Mein site, pe num Societatea de Pediatrie din localitate, al crei preşedinte este drof. dr. Ştefan Grapscky, şi care numără ca membrii personalităţi de seamă din lumea medicală a ţarei, impuneşte zece ani de existenţă. Acest eveniment va fi sărborit cu totul aparte. Vor fi învate toate personalităţile marcante ale lumei medicale din ţară, precum ş autorităţile. adimarea generală a breslei muncitorilor din txtite-irr brăcămiiâ din ţ nutul Prut Duminică, 25 crt. a avut loc adunarea generală a breşei muncitorilor din textile,m* brăcaminte din ţinutul Prut. S*a făcut o recapitulare a activităţii pe anul 1939, in care an s‘au reazat următoarele : s'au încheiat 12 contracte colective. S'au făcut 160 de intervenţii pentru diferite onflicte parţiale şi au avut aei 12 şedinţe de breaşă, 52 şedinţe de comitet, 45 vedinţe de comitet cu delegaţi pe fabrici, etc. d. Const. Costandache, preşedintele breslei, fâcând darea de seama moral şi materiala a acUVi- Uţu b -slei Dxuie. A fost ales un comitet nou format din 20 persotme, preşedinte rămânând tot d. Const. Constandache. Au fost numite comitetele centru secţiuni* bres c-r taxile din: Bacău, Bu,ş ni ş Bălţi. Pentru anul 1940, noul comitet a es, şi-a propus următoarele: noui acţiuni pentru incheerea de contracte colective în raport cu standardul de viaţă, acţiune hotărâtă pentru respectarea şi aplicara legiuirilor muncitoreşti precum şi o serie de intervenţii la toate Uniunile breslelor muncitoreşti pentru libertatea de organizare in bresle a tineretului muncitoresc sub 18 ani, deoarece şi aceşti muncitori, sunt in număr mare şi au de revendicat multe. Din partea breslei textile , îmbrăcăminte şi a delegaţie pe fabrici, au luat cuvânta, la adunarea generală, muncitorii: Const. (Jonstandach., Cogan Simion, Kennis B., Barmbocu, Manea Vaişoi, L. Perimuter, Vicot Maria, Alben Kamoil, Burdunic Petre, Feldman B., Tr. Steinberg , Const. Surugiu, P. Măsuri pentru organizarea muncilor agricole Conferinţa act-t.va de la prefectura juct. laşi La Prefectura judeţului Iaşi a avut loc o importantă conferinţă administrativă la care au luat parte toţi membrii Comisiunei de Mobilizare Agricolă, Pretorii, Agronomii Regionali şi şefii secţiilor de jandarmi din judeţ. S’au discutat şi hotărât toate măsurile ce sunt de luat pentru organizarea din timp a muncitorilor agricoli de primăvară. S'au stabilit suprafeţele ce mai sunt de arat şi Însămânţat, mijloacele de care se dispune şi modalitatea de a se realiza cât mai mult, prin contribuţia tuturor locuitorilor şi premilitarilor a munca câmpului, astfel ca să nu rămână nici un ogor neinsămânţat. Această conferinţă va fi urmată de consfătuiri pe plăşi, la care vor lua parte toţi notarii, prmarii, şefii posturilor de jandarmi, agenţii agricoli şi proprietarii locali, in care se vor stabili un detaliu pentru fiecare comună un plan de lucru, bine concretizat, împăliţindu-se atribuţiile tuturor organelor menite să indrumeze şi să supravegheze munca. Apoi Pretorii Însoţiţi de agronomii regionali vor inspecta comună cu comună, pentru a vedea modul de organizare şi a luat măsuri de îndreptare acolo unde s'ar găsi lacune. Datorită măsurilor luate, dacă şi timpul va fi prielnic, este de nădăjduit că se va realiza insamânţarea întregei suprafeţe arabile, mai ales că prin muncile din toamna, s'a însămânţat în judeţu Iaşi 90 o sută din suprafelil ce-î nsămânţase în toamna 1938. Cu această ocazie s'au dat organelor In subordinele Prefecturii şi instrucţiuni asupra mai multor chestiuni de ordin administrativ ca: —- întocmirea bugetelor asociaţiilor de comuni pe plasă. — Împărţirea ajutoarelor la familile concentraţilor din a doua tranşă de 250.000 lei acordată d® Ţinut. — Reluarea plantaţiilor de salcâmi, pe terenurile degradate ; — Adunarea fierului vechi de la locuitorii care doresc să-l doneze; — Adunarea de ţigări pentru ostaşi i S’a inaugurat cabana dela Breazu In păduricea de la Breaz s’a inaugurat Duminică la orele 4, o cabană modestă pentru cei care fac sporturi de arnă la această regiune a iaşilor. Cadrul minunat In care este plasată cabana a Încântat pe toţi cei veniţi la deschiderea ei. Au participat: principesa George Sturza, d-nele şi d-na prim procuror Abure), Ionel Finiling, av. Apotecher, d-na Olga Micescu, Aninica Apotecher, Linette David, anita Ştefănescu, Aurica Popa d-nii prim ajutor de primar M. Borcea, av. Genei Teodorescu, lt. cav. Ninel Sion precum şi un mare număr de sportivi veniţi cu fk utile să asiste a inaugurarea acestei cabane deschise sportivilor între 2—5 PAID. Fiecare va putea găsi la cabană un ceai și o cafea fierbinte, bună după o partidă de bob sau de sky. Sportivii ieșeni sunt încântaţi de realizarea uneia din dezideratele lor juste. au Începere de Vineri 1 Martie concertează zilnic la loteria BRAGADIRU o nouă orchestră cu distinsa cântăreaţă D-ra Pene Georgescu Recitalul de Vioară Senzaţia stagiunei I GIORGIO C I O M P 1 Miercuri 13 Lardie la Teatrul 1 atrinsl. Biletele la Agenţia „Gheorghiu“. Şi anul scos la cele mai frumoase mărţişoare I. ar. numai Pf£Ţ INER Str. Lâpuşneanu 16 Inmuiaţi-vă picioarele torturate şi dureroase în apă caldă, în care am adăugat atâta Saltrates Bodell, până ce ea capătă Culoarea unui lapte grav Oxigenul degajat face ca sărurile medicinale şi calmante să pătriJtd ş1 până la părţile inflamate. Bătăturii şi întariturile sunt muiate până rădăcină şi pot fi uşor scoase, făr nici o durere. Ele nu vor mai cam niciodată neplăceri, fiind îndepărtate pentru totdeauna. Veţi pute merge sau dansa, ca şi cum n'aţii avut vre-odată durerile picioan Saltrates Rodeli se găseşte de vânsă" la toate farmaciile şi drogueriiţe __ un preţ minim. Succesul său este garantat, contrariu banii și se Înapoiază. Un luptător pentru leffienirea vieţii Acţiunea unui senator C. Zamfîrescu Distinsul parlamenar, dl. C. Zamfîrescu -onducâtorul şi sujetul atâtor intreprinderi din lan treaga ţară, luptătară odihnă pentru Înlăturarea speculei, inţiind o acţiune ce na rnta re~vată. Urările acestei campanii de rertenire se vor vedea şi la Iaşi, unde inreprinderile Corso - Zamfntsu, aliate sub destoinica turgure a d-lui N. Stoicescu, naugurează sistemul meniului fix, cu incepere de Luni 4 Martie. Pentru 40 de lei, se va servi un dejun de 2 feluri alese după listă şi pâine la discreţie.Din plus consumatorul se va bucura şi la masa de seară, de o reducere de 15 la sută. Comemorarea Titu Maiorescu Baroul avocaţilor Din iniţiativa Baroului Avoaţilor din Iaşi, va avea lot Duminică 3 Marie, ora 11 dimineaţă, în sala Curţei Criinare—(focista sală a Curtei Lu Juraţi)—Palatul de Justific, comemorarea centenarului lu. Titu Maiorescu, fost magistrat şi avocat. El va fi sărbătorit de magistratură, Facultatea de Drept şi avocaţi, rostind cuvântări d-nui C. Lupu Prim Preşedinte al Curţei de Apel, P. Pogonat Decanul Baroului, C. Toma avocat şi Ioan Leatris, Profesor şi avocat. Sunt rugaţi a participa toţi aceia pe care ii interesează această comemorare. Intrarea liberă. A fi frumoasa şi atrăgătoare este problema ce rezolvă Crema Miraculoasă. Această minunată cremă distruge petele şi coşurile de pe obraz, albeşte şi catifelează pielea dându-i un patiion delicios. Depozit Farmacia Dr. Ratianu Str. Cuza Vodă 83. Gi Msia Jin» Marele succes bucureştean al companiei Cărăbuş, reviste „RADIO-TANASL", se joacă astăzi In matineu şi seara la teatrul Trianon. In cele peste 60 de tablouri ieşenii vor aplauda pe inepuizabilii Stroe şi Vasilache, Mia Apostolescu, Liana Mihailescu, Vivette Popescu, Eiena Burmaz, Roman, Titi Botez, etc. „ Spre a ne da seama de piritul şi verva acestei reviste e destul să pomenim printre autori pe Stroe şi Vasilache. Şlagările sunt semnate de compozitorul Centrino. Un spectacol în care humorul, muzica şi dapeul se unesc spre a creia tablouri demne de bubuta lui Tănase. Astăzi la Trianon Iniţiativa aceasta a fost prmită cu entuziasm de către publicul ieşan, in special ofiţeri, funcţionari şi studenţi. Elegantele saloane de U Corso vor deveni atracţia tuturor. In modul aceste ieşenii încep să-şi dea seama de practicitatea şi importanţa acţiunei dusă de dl. senator C. Zamfirescu. Camera de Comerţ şi de Industrie — Iaşi PUBLICAŢIE Sa aduce la cunoştinţa celor interesaţi că in ziua de 1 Aprilie 1940, orele 10 a. m. se va ţine prima licitaţie publică In localul Camerei de comerţ şi de Industrie din Iaşi, str. Cuza Vodă No. 67, pentru închirierea 1) A şapte apartamente măvălii ocupate de domnii : Strui Croitoru, Constantin Cojocaru, Sura Smilovici, Pesel Stein, Haia Roiman, Marcu Marcovici şi Ghida Ghizela Gălăţeanu; 2) Patru apartamente pentru locuinţă ocupate de donii: Vladimir Lucaveţchi, Ludvig Sand, Aurel Ştefănescu şi de fostul depozit al firmei „Mociorniţa" ; 3) Două apartamente pentru atelier, ocupate de D-na Pesel Stein şi tipografia „Albina Românească“ . Apartamentele sunt în perfectă stare, având instalaţiuni de apă, canal şi lumină electrică racordate de la societăţile respective. Cei interesaţi se pot adresa in fiece zi la Secretariatul Camerei de Comerţ şi de Industrie din Iaşi, unde pot lua cunoştinţă de condiţiille de închiriere şi licitaţie, din caietul de sarcini. Garanţia este de 5 la sută din valoarea sumei oferită. In caz când la prima licitaţie nu se va adjudeca, ea se amână pentru cea de a doua, care va avea loc la 13 Aprilie 1940, aceiaşi oră şi sediu. Preşedinte, log. Iosif Caietti Secretar, M. Şerbanescu No. 2217 — 10 Febr. 1940 RECOMPENSĂ 500 LEI. PIERDUT căţel Spiţa. Răspunde la numele Pufulică- Băeţelu. A se adresa Șoseaua Arcu 15 bis. Baie de Pici BmATURH. * Adânci întristaţii: Aglaia soţie, Anatolie şi Mihai fii precum şi familiile Frimu, Bodo, Gârneţ, Grigoriu şi Amanci au durerea de a anunţa încetarea din viaţă a scumpului lor Ipan decedat în ziua de 27 Febr. crt. după o lungă şi grea suferinţă înmormântarea va avea loc maine Vineri 1 Marţi ora 14, la cimitirul Eternitatea, unde se afla depus corpul defapatului. Corpul Contabililor Autorizaţi şi Experţi Iaşi Roagă membrii că va dorese să se asigure pentru pensie şi ajutor, să se prezinte la Secretariatul Corpului, strada Ştefan cel Mare 19, cel mai târziu până la 15 Martie a. C. — spre a semna o declarație in acest scop. Curs rapid de limba germană pentru începători după metoda directă şi ţinând seama de viaţa practică. Informaţiuni şi înscrieri la Şcoal Germană, strada Banu 14 Iaşi. Vineri ultima zi de inscriere. Director: H. Maurer Bodor GR.A.DIMITRIU Ailstent Universitar Boli de piele, sifilis, venerice Tratamente medicale prin Raze ultra-scurte, Diathermie Consult 5—8 p. m. Str. Carol 44 (lângă Fundaţie) Imneior evitaţi indispoziţii dureri dalim DOCTOR ALEXENGO VLADIMIR Medic de Spital Boli interne şi urinara Röntgen (raze X), unde ultra-scurte, Diatermie-arsenalizare, curenţi galvanici, faradici. — Endoscopie. Cons. C—9 p. im Str. Petru Rareş 9 Tel. 1929 Nu uitaţi C«ie mai bune calităţi Cele mai eftine preţuri fcp 1D—î TOT LA Mag* Optica sAkS II Strada fe&pasmwi 4« (vt* a vis Hotel