Opinia, martie 1940 (Anul 37, nr. 9882-9908)

1940-03-01 / nr. 9882

DISCUT» In jurul activităţii „Muncă şi voe buni la ziarul „Opinia" din 23 Februarie, Dl. Toma A. Ca­trinei „exponent“ al funcţio­­narilor particulari in Comisia inter­mară a Camerei de Mun­că laţi, işi arogă dreptul de critică şi titulaturi, care cred că stârnesc râsul celor interesai ! Căci, in loc să se ocupe de tot ce interesează chestiu­nile ce ar fi in folosul cate­goriei din care face parte, dnsa ea erijează in regho, coman­dant, critic si poate nai ştiu eu si actor, —­ dându-si prin aceasta aere de mare regizor .­ org. „Muncă şi voe bună" Un om modest, pin 'a ce mai inait grad, sufletul şi a­­nimatorul tutu­or şezătorilor şi conferinţelor de care le-a organizat la Camera de Mun­că, (micile pe ţară, fiind re­cunoscute de forurile supe­rioară) şi căruia lumea mun­citorească şi funcţionărească ar trebui să-i fie recunoscă­toare, stă in umbră, cu mo­destia ce-l caracterizează, iar alţii, caută din această cauză să tragă fo oise, atribuindu-i merite ce nici pe departe nu pot fi comparate. Şi pentru că eu nu pot to­­lera ca meritele să fie Împăr­ţite, Îmi voi permite cu tot respectul ce-l am pentru d. Avocat Emil Ceicovschi, Con­silier al Camerei de Muncă, afi-i scot eu din,, modestia D-sale, arătând întregii lumi muncitoreşti şi funcţionăreşti, că D-sa este sufletul tuturor şezătorilor şi conferinţelor , tot D-sa este şi iniţiatorul or­­ganizărei concertelor simfo­nice, in cadrul „Muncă şi Voe bună“ şi asupra cărora dl. Toma A. Catrinei, a cre­zut că bine face luind-o razna cu o critică, ca şi cum cei ce le-au organizat habar n'au de aceasta şi, că trebuie să re­curgă la resursele neepuizate ale D-lui consilier Toma A. Catrinei. Reclama făcută prin critici de sigur că ere un scop , nu­mai că scopul acesta n'ar tre­bui să scuze mijloacele. Dacă dl. Consilier Toma A. Catrinei crede că misiunea noastră in comisia interimară a Camerei de Muncă este asta, sen­­atală. Căci, pe cim­i colegii noştrii reprezentanţi ai muncitori mei se ocupă de chestiuni pur muncitoreşti, noi, reprezentanţii funcţionarilor ne ocupăm de cu totul alte ches­tiuni. Deaceia cred că atunci când ni se va cere socoteală de ce-am făcut pentru ei, n‘o să fim at&t tari de picioare s’o putem lua la fugă. I N’aşi fi ţinut să scriu a­­ceste rânduri dacă şi d-sa ar fi fost modest şi s'ar fi ferit că exemplifice fabula cu „musca la arat". Organizaţia „Muncă și Voe bună* fiind opera d lui mi­nistru pro*. Ralea, cred că sunt in asentimentul tuturor când spun că această operă este in folosul tuturor și, deci să lăsam acestor organe drep­tul de organizare și decritică căci altei ne criticăm pe noi inşine. Noi, cei de la conducerea Camerei de Muncă, care ne­am bucurat de încrederea d-lui Ministru al Muncii, avem altă minte de­cât a ds îndrumări celor mai mari ca noi, celor cu destulă experienţă în a­­ceste manifestaţii atât de fo­lositoare pentru noi. Căci, nu de alta, dar n'aşi dori ca Întreaga Comisie In­terimară a Camerei de Muncă să fie b­andată pe aceas­ă chestiune şi să ni se spună că în loc să fim uniţi, lucrăm fiecare cum vrem. C. M. OLARU casier uzinele electric» x TIZA DE DUCI­On. In faţa comisiunei alcu din d-nii: prof. dr. Eugen Ju­­burel, prof. dr. N. Balan şi agregat dr. Troso şi-a susţi­nut teza de doctorat în me­dicină şi chirurgie d. dr. Şte­fan Popa fost intern al spita­lului „Sf. Spiridon". , D-sa a tratat : „O nouă metodă de acce­lerare a travaliului cu trac­ţiune continuă , procedeul o­­riginal prof. dr. Aburel". Pentru felul cum a tratat tema, juriul a acordat candi­datului nota 10, magna cum W­e. v O­P­M­NI­A Munca pentru propăşirea patriei sub îndrumarea noei Constituii! de Prof. Dan Bădânu După războiul de acum douăzeci şi ceva de ani, care a adus mântuirea Românilor, circula o întâlnire: „Ne-am împlinit idealul. De acu­m ce ideal mai avem ?“ Vorbă pri­mejdioesa» Ca şi cum pasărea după ce şi-a clădit cu bur­stă Intr’o stearpă aştaptare, ca şi cum, omule, după ce ţi-ai zi­dit o casă te-ai întreba ca să faci cu ea, ca şi cum după ce ai fondat o instituţie —­­ un Stat este o instituţie—­te-ai putea gândi să te odihneşti sau să-ţi cauţi alt scop in vi­aţa decât acela de a face, cu o muncă neprecupeţită, ca in­stituţia să propoşească. România Mare, nu era un loc de repaus fericit, un sfâr­şit, chiar dacă ne-a trebuit multă bărbăţie, multă credinţă şi multă ucenicie ca s-o fău­­r­m. Ea nu putea fi un sfârşit, ci tocmai un inceput; sau, mai bine zis, ea era tot­odată un sfârşit, o desăvârşire a trecutului, şi un început, o pr­mă pagină scrisă in cartea viitorului neamului nostru in­line intregit. Rom­nia Mare a fost un ţel de ra­­bat ! desă­vârşirea ei era ţelul păcii ro­mâneşti. De asta întrebarea de după război a omului cu braţele ncrucişate, a omului golit de ideal mi-a părut întotdeauna o nelegiuire , mai mu­­­t o monstruozitate. Trist simptom care riscat, in fapt, să facă din ţara nou clădită un organism lovit de sterilitate, şi să procure Ro­mânilor o unire pur formală. Adevărul este că toţi cei ce purtaseră arma trebuiau să pue mâna pe sapi şi pe mis­trie şi să clădească o ţară frumoasă şi măreaţă, demnă de sacrificii atit de dureroase. Acesta trebuia să ne fie noul ideal; nu aveam nevoe să­­căutăm : el era gata găsit. Ciudată şi încă nedesluşită Încetineală l-a cuprins pe a­­cest neam intotdeauna vred­nic. Contradând libertatea ce­tăţenească cu bunul plac a fiecăruia, intangibilitatea in­dividuală cu anarhia, inamo­vibilitatea funcţionărească cu impunitatea în faţa tuturor nelegiuirilor, a abuzurilor de putere, a fraudelor şi a inca­pacităţii, crezând că ivirea a drepturi noi dezÎmpovărează de ndatorire, am cunoscut cu toţii crudă Încercare, printre destrămare­a serviciilor pu­blice, printr'o ofilire a averi­lor particulare şi de stat, şi —vorba este groaznică—prin­tr'o conrupţie totală. In timp ce în întreaga Europă, dele zi la zi, se Înmulţeau lucră­rile publice, se împrospătau materialele, se perfecţionau organismele, noi lâncezeam cu o reţea de şosele degradate, cu şcoli devenite neincăpă­­toare, cu spitale lipsite de mijlorce, cu clădiri adminis­trative vetuste şi cu altele noi, supremă batjocuri. Începută din temelii şi lasată In pără­sire fără acoperiş. Şi asta când ? Asta In epoca de aur a petrolului românesc. Neîndoios am fost mai a­­proape de enemierea totală a vieţii noastre naţionale in răs­timpul celor douăzeci de ani trecuţi de cum am putea-o crede. Acel ce a avut cea mai mică parte de răspundere in viaţa politică a ţârii in acest timp şi nu are nici un pic de remuşcare este vrednic de plâns. Şi dacă are remuşcare nu-i rămâne decât un lucru de făcut: să vie astăzi alături de noi părăsind deşertele ve­leităţi ale trecutului. In tot cazul, nu poate fi Român care să nu vrea alt­ceva decăt ce a fost. Noua Constituţie aşează Ţara pe temelii noi. Afirmind solidaritatea naţională in ju­­u neobositului nostru Suve­ran care ne dărui­şte toată vrednicia, toată lumina minţii cu care este Înzestrat, toată obişnuinţa cu treburile publi­ce pe care a dobândit-o prin educaţie şi simţul moştenit al lucrului politic, Constituţia nu cere tuturor hărnicie şi muncă constructivă. Desigur, vom mai fi intre noi care n'au înţeles că trăim vremuri în care o­­gorul românesc nu mai poate fi pângărit, că avuţia publică este sacră, că funcţiile şi o­­norurile nu pot fi izvoare de înavuţire ilicită pentru cei ce le ocupă­­ toţi aceştia, de mai­sânt vor avea să se căiască. Cartea viitorului stă des­chisă. Să ne simţ­i uniţi şi tari de unirea noastră, unite in faptă, dar unire in sufiet care, ea, este unirea unirilor, care, ea, este România Mare şi are Înţelesul desăvârşirei adevărate a idealului nostru naţional. In iubire, în respec­tul reciproc, în munca obş­tească vom izbăvi, şi pămân­­tul nostru va fi pământul fă­găduinţei. (Cuvântare rostită Marţi 27 Febr. la Teatrul Naţional M Greu Mein site, pe num Societatea de Pediatrie din localitate, al c­rei preşedinte este d­­rof. dr. Ştefan Gra­­pscky, şi care numără ca membrii personalităţi de seamă din lumea medicală a ţarei, imp­une­şte zece ani de exis­tenţă. Acest eveniment va fi săr­­b­­orit cu totul aparte. Vor fi înv­­ate toate perso­nal­ităţile marcante ale lumei medicale din ţară, precum ş autorităţile. adimarea generală a breslei muncitorilor din t­xtite-irr brăcăm­iiâ din ţ nutul Prut Duminică, 25 crt. a avut loc adunarea generală a breş­ei muncitorilor din textile­,m* brăcaminte din ţinutul Prut. S*a făcut o recapitulare a activităţii pe anul 1939, in care an s‘au rea­­zat următoa­rele : s'au încheiat 12 con­tracte colective. S'au făcut 160 de intervenţii pentru diferite onflicte parţiale şi au avut aei 12 şedinţe de breaşă, 52 şedinţe de comitet, 45 ve­­dinţe de comitet cu delegaţi pe fabrici, etc. d. Const. Co­­­standache, preşedintele bres­lei, fâcân­d darea de seama mora­l şi materiala a acUVi- Uţu b -slei Dxuie. A fost ales un comitet nou f­ormat din 20 persotme, pre­şedinte rămânând tot d. Const. Constandache. Au fost numite comitetele centru secţiuni* bres c-r tax­­ile din: Bacău, Bu,­ş ni ş Bălţi. Pentru anul 1940, noul co­mitet a es, şi-a propus urm­ă­toarele: noui acţiuni pentru incheerea de contracte colec­tive în raport cu standardul de viaţă, acţiune hotărâtă pentru respectarea şi aplicara legiuirilor muncitoreşti precum şi o serie de intervenţii la toate Uniunile breslelor mun­­citoreşti pentru libertatea de organizare in bresle a tinere­tului muncitoresc sub 18 ani, deoarece şi aceşti muncitori, sunt in număr mare şi au de revendicat multe. Din partea breslei textile , îmbrăcăminte şi a delegaţi­e pe fabrici, au luat cuvânta, la adunarea generală, munci­torii: Const. (Jonstandach., Cogan Simion, Kennis B., Ba­­rmbocu, Manea Vaişoi, L. Peri­­muter, Vicot Maria, Alben Kamoil, Burdunic Petre, Feld­man B., Tr. Steinberg , Const. Surugiu, P. Măsuri pentru organi­zarea muncilor agricole Conferinţa act-t.va de la prefectura juct. laşi La Prefectura judeţului Iaşi a avut loc o importantă con­ferinţă administrativă la care au luat parte toţi membrii Co­misiunei de Mobilizare Agr­i­colă, Pretorii, Agronomii Re­gionali şi şefii secţiilor de jan­darmi din judeţ. S’au discutat şi hotărât toate măsurile ce sunt de luat pen­tru organizarea din timp a muncitorilor agricoli de pri­măvară. S'au stabilit suprafeţele ce mai sunt de arat şi Însămân­ţat, mijloacele de care se dis­pune şi modalitatea de a se realiza cât mai mult, prin contribuţia tuturor locuitorilor şi premilitarilor a munca câm­pului, astfel ca să nu rămână nici un ogor neinsămânţat. Această conferinţă va fi urmată de consfătuiri pe plăşi, la care vor lua parte toţi no­tarii, pr­marii, şefii posturilor de jandarmi, agenţii agricoli şi proprietarii locali, in care se vor stabili un detaliu pentru fiecare comună un plan de lucru, bine concretizat, împăli­­ţindu-se atribuţiile tuturor or­ganelor menite să indrumeze şi să supravegheze munca. Apoi Pretorii Însoţiţi de agronomii regionali vor ins­pecta comună cu comună, pentru a vedea modul de or­ganizare şi a luat măsuri de îndreptare acolo unde s'ar găsi lacune. Datorită măsurilor luate, dacă şi timpul va fi prielnic, este de nădăjduit că se va realiza insamânţarea întregei suprafeţe arabile, mai ales că prin muncile din toamna, s'a însămânţat în judeţu Iaşi 90 o sută din suprafelil ce­­-î nsămânţase în toamna 1938. Cu această ocazie s'au dat organelor In subordinele Pre­­fecturii şi instrucţiuni asupra mai multor chestiuni de ordin administrativ ca: —- întocmirea bugetelor a­­sociaţiilor de comuni pe plasă. — Împărţirea ajutoarelor la familile concentraţilor din a doua tranşă de 250.000 lei acordată d® Ţinut. —­ Reluarea plantaţiilor de salcâmi, pe terenurile degra­date ; — Adunarea fierului vechi de la locuitorii care doresc să-l doneze; — Adunarea de ţigări pen­tru ostaşi i S’a inaugurat ca­bana dela Breazu­ In păduricea de la Breaz s’a inaugurat Duminică la o­­rele 4, o cabană modestă pen­tru cei care fac sporturi de arnă la această regiune a iaşilor. Cadrul minunat In care este plasată cabana a Încântat pe­ toţi cei veniţi la deschide­rea ei. Au participat: principesa George Sturza, d-nele şi d-n­a prim procuror Abure), Io­nel Fin­­iling, av. Apotecher, d-na Olga Micescu, Aninica Apotecher, Linette David, anita Ştefănescu, Aurica Popa d-nii prim ajutor de primar M. Borcea, av. Genei Teodo­­rescu, lt. cav. Ninel Sion pre­cum şi un mare număr de spor­tivi veniţi cu fk utile să asiste a inaugurarea acestei cabane deschi­se sportivilor între 2—5 PA­ID. Fiecare va putea găsi la ca­bană un ceai și o cafea fier­­binte, bună după o partidă de bob sau de sky. Sportivii ieșeni sunt încântaţi de reali­zarea uneia din dezideratele lor juste. au Începere de Vineri 1 Martie concertează zilnic la loteria BRAGADIRU o nouă orchestră cu distinsa cântăreaţă D-ra Pene Georgescu Recitalul de Vioară Senzaţia stagiunei I GIORGIO C I O M P 1 Miercuri 13 Lardie la Teatrul 1 atrinsl. Biletele la Agenţia „Gheorghiu“. Şi anul scos la cele mai frumoase mărţişoare I. ar. numai Pf£Ţ INER Str. Lâpuşneanu 16 Inmuiaţi-vă picioarele torturate şi dureroase în apă caldă, în care am adăugat atâta Saltrates Bodell, până ce ea capătă Culoarea unui lapte grav Oxigenul degajat face ca sărurile medicinale şi calmante să pătriJt­d ş1 pân­ă­ la părţile inflamate. Bătăturii şi întariturile sunt muiate până­­ rădăcină şi pot fi uşor scoase, făr nici o durere. Ele nu vor mai cam niciodată neplăceri, fiind îndepăr­tate pentru totdeauna. Veţi pute merge sau dansa, ca şi cum n'aţii avut vre-o­dată dureri­­le picioan Saltrates Rodeli se găseşte de vânsă" la toate farmaciile şi drogueriiţe __ un preţ­ minim. Succesul său este garantat, con­trariu banii și se Înapoiază. Un luptător pentru leffienirea vieţii Acţiunea unui senator C. Zamfîrescu Distinsul parlamen­­ar, dl. C. Zamfîrescu -onducâto­­rul şi su­jetul atâtor intrepr­in­deri din lan treaga ţa­ră, luptă­tară odihnă pentru În­lăturarea speculei, inţiind o acţiune ce na rnta re~­vată. U­rările acestei campanii de rertenire se vor ve­dea şi la Iaşi, unde inreprinderile Corso - Zamfn­­­ts­u, aliate sub destoinica tur­gu­re a d-lui N. Stoicescu, naugurează sistemul meni­­ului fix, cu incepere de Luni 4 Martie. Pentru 40 de lei, se va ser­vi un dejun de 2 feluri alese după listă şi pâine la discre­ţie.D­in plus consumatorul se va bucura şi la masa de seară, de o reducere de 15 la sută. Comemorarea Titu Maiorescu Baroul avocaţilor Din iniţiativa Baroului Avo­­aţilor din Iaşi, va avea lot Duminică 3 Mari­e, ora 11 dimineaţă, în sala Curţei Cri­­i­nare—(focista sală a Curtei L­u Juraţi)—Palatul de Justific, comemorarea centenarului lu. Titu Maiorescu, fost magistrat şi avocat. El va fi sărbătorit de ma­gistratură, Facultatea de Drept şi avocaţi, rostind cuvântări d-nui C. Lupu Prim Preşedinte al Curţei de Apel, P. Pogonat Decanul Baroului, C. Toma avocat şi Ioan Leatris, Profe­sor şi avocat. Sunt rugaţi a participa toţi aceia pe care ii interesează această comemorare. Intrarea liberă.­­ A fi frumoasa şi atră­gătoare este problema ce re­zolvă Crema Miraculoasă. Această minunată cremă dis­truge petele şi coşurile de pe obraz, albeşte şi catifelează pielea dându-i un patiion de­licios. Depozit Farmacia Dr. Ratianu Str. Cuza Vodă 83. Gi Msia Jin» Marele succes bucureştean al companiei Cărăbuş, reviste „RADIO-TANASL", se joacă astăzi In matineu şi seara la teatrul Trianon. In cele peste 60 de tablouri ieşenii vor aplauda pe ine­­puizabilii Stroe şi Vasilache, Mia Apostolescu, Liana Mi­­hailescu, Vivette Popescu, E­­iena Burmaz, Roman, Titi Botez, etc.­­ „ Spre a ne da seama de piritul şi verva acestei re­viste e destul să pomenim printre autori pe Stroe şi Va­silache. Şlagările sunt semnate de compozitorul Centrino. Un spectacol în care hu­morul, muzica şi dapeul se unesc spre a creia tablouri demne de bubuta lui Tă­­nase. Astăzi la Trianon Iniţiativa aceasta a fost pr­mită cu entuziasm de către publicul ieşan, in special ofi­ţeri, funcţionari şi studenţi. Elegantele saloane de U Corso vor deveni atracţia tu­turor. In modul aceste ieşenii în­cep să-şi dea seama de prac­­ticitatea şi importanţa acţiunei dusă de dl. senator C. Zam­firescu. Camera de Comerţ şi de Industrie — Iaşi PUBLICAŢIE Sa aduce la cunoştinţa ce­lor interesaţi că in ziua de 1 Aprilie 1940, orele 10 a. m. se va ţine prima licitaţie pub­lică In localul Camerei de comerţ şi de Industrie din Iaşi, str. Cuza Vodă No. 67, pentru închirierea­­ 1) A şapte apartamente m­ăvălii ocupate de domnii : Strui Croitoru, Constantin Co­­jocaru, Sura Smilovici, Pesel Stein, Haia Roiman, Marcu Marco­vici şi Ghid­a Ghizela Gălăţeanu; 2) Patru apartamente pen­tru locuinţă ocupate de donii: Vladimir Lucaveţchi, Ludvig Sand, Aurel Ştefănescu şi de fostul depozit al firmei „Mo­­ciorniţa" ; 3) Două apartamente pentru atelier, ocupate de D-na Pe­sel Stein şi tipografia „Albina Românească“ . Apartamentele sunt în per­fectă stare, având instalaţiuni de apă, canal şi lumină elec­trică racordate de la societă­ţile respective. Cei interesaţi se pot adresa in fiece zi la Secretariatul Camerei de Comerţ şi de In­dustrie din Iaşi, unde pot lua cunoştinţă de condiţiille de închiriere şi licitaţie, din ca­ietul de sarcini. Garanţia este de 5 la sută din valoarea sumei oferită. In caz când la prima licita­ţie nu se va adjudeca, ea se amână pentru cea de a doua, care va avea loc la 13 Apri­lie 1940, aceiaşi oră şi sediu. Preşedinte, log. Iosif Caietti Secretar, M. Şerbanescu No. 2217 — 10 Febr. 1940 RECOMPENSĂ 500 LEI. PIERDUT căţel Spiţa. Răs­punde la numele­ Pufulică- Băeţelu. A se adresa Șoseaua Arcu 15 bis. Baie de Pici BmATURH. * Adânci întristaţii: Aglaia soţie, Anatolie şi Mihai fii precum şi familiile Frimu, Bodo, Gârneţ, Grigoriu şi Amanci au durerea de a a­­nunţa încetarea din viaţă a scumpului lor Ipan decedat în ziua de 27 Febr. crt. după o lungă şi grea suferinţă înmormântarea va avea loc maine Vineri 1 Marţi ora 14, la cimitirul Eternitatea, unde se afla depus corpul defapa­tului. Corpul Contabililor Autorizaţi şi Experţi Iaşi Roagă membrii că va dorese să se asigure pentru pensie şi ajutor, să se prezinte la Secretariatul Corpului, strada Ştefan cel Mare 19, cel mai târziu până la 15 Mar­tie a. C. — spre a semna o declarație in acest scop. Curs rapid de limba germană pentru începători după me­toda directă şi ţinând sea­­ma de viaţa practică. Infor­­maţiuni şi înscrieri la Şcoal Germană, strada Banu 14 Iaşi. Vineri ultima zi de inscriere. Director: H. Maurer Bodor GR.A.DIMITRIU Ailstent Universitar Boli de piele, sifilis, venerice Tratamente medicale prin Raze ul­­tra-scurte, Diathermie Consult 5—8 p. m. Str. Carol 44 (lângă Fundaţie) Imneior evitaţi indispoziţii dureri dalim DOCTOR ALEXENGO VLADIMIR Medic de Spital Boli interne şi urinara Röntgen (raze X), unde ultra-scurte, Diatermie-arsen­alizare, curenţi galvanici, faradici. — Endoscopie. Cons. C—9 p. im Str. Petru Rareş 9 Tel. 1929 Nu uitaţi C«ie mai bune calităţi Cele mai eftine preţuri fcp 1D—î TOT LA Mag* Optica sAkS II Strada fe&pasmwi 4« (vt* a vis Hotel

Next