Opinia, septembrie 1940 (Anul 37, nr. 10033-10057)

1940-09-01 / nr. 10033

V­ oI ANUL XXXVII NO. 10033­­1 n n r DUMINICA 1 SEPTEM­BRF ABONAMENTE: Lei 350. . . . . pe un an jRf.­­ , 180. . . . . „ 6 luni tBk * 90. . . . . „ 3 luni „ 35. . . . . „ 1 lună „ 1500. . . instituţii publice înscris în reg. publ. periodice Trib. Iaşi la No. 21/1938. Atelier«...- t.OOgr*i;ce IASI STR. LAPUSNEANU 37 Ziar napulai c©ildfen TELEFO^N'E^ Redacţia , Ali. « No. 1293 Administrația . ' , - « Serv. de noapte • • „ *436 Eedac.Ua­s» Administrația IASI STR. LAPUSNEANU 37 Proprietar, Succesiunea A. A. Badareu Director C. st. GHIUU» Eri după amiază, casa M. S. Regelui a dat un comunicat In care spune: 1) In cursul serei de 29 August a. c. a avut loc un Consiliu de Miniştri sub În­alta Preşedinţie a MAJESTAŢII SALE REGELUI, la Palatul Regal din Bucureşti. 2) Consiliul a hotărt convocarea Consiliului da Coroană. 3) Consiliul de Coroană sub înalta Preşedinţie a MAJESTAŢII SALE REGELUI, a ţinut şedinţă In decursul nopţii de 29.30 August a. c. 4) Consiliul de Coroană luând in deliberare comunicările cu caracter ultimativ fă­­cute de Guvernele German şi Italian, a hotărît acceptarea arbitrajului puterilor Axei asu­pra tratativelor Româno-Maghiare. La acest consiliu da coroană au participat toţi consilierii regali, toţi membrii gu­vernului aflători în ţară şi în plus d-nii : General Gh. Mhril şeful Marelui Stat Major, Andrei Rădulescu prim-preşedinte al Curţei de Casaţie, Dinu Brătianu, Teofil Sidorovici Comandantul Străjii Ţării, Ion Mihalaihe, M­hai Popovici, Silviu Dragomir, Pr. Ion Moţa şi Ho­r Zetea Codreanu. El, după amează M. S. Regele a primit în audienţă pe d. Prim-Ministru Ion Giu­gurtu, d. prof. N. Iorga, d. Iuliu Meniu, I. P. S. Alex. Niculescu Mitropolitul greco-cato­­lic şi d. prof. Gh. Bratianu. Hotărîrea de arbitraj de la Viena Viena 31 (Rador).—Agenţia D. N. R. anunţă că negocierile între Germa­nia, Italia, România şi Ungaria au dus la o sentinţă de arbitraj care a fost pro­nunţată în Palatul Belvedere, ori Vineri ora 15. Prin această hotărâre Ungaria obţine un teritoriu de aproximativ 45 mii de km. pătraţi, constituit din o parte din Crişana, Maramureşul, partea de nord a Transilvaniei inclusiv oraşul Cluj şi judeţele populate de secui. Convenţia de arbitraj cuprinde următoarele puncte : 1) Traseul definitiv al liniei de graniţă între România şi Ungaria, va co­respunde cărţei anexate. O comisie rom­âno-ungară va face delimitarea şi va fixa amănuntele la faţa locului. 2) Teritoriul român cedat Ungariei va fi evacuat de trupele române în termen de 15 zile şi va fi predat în ordine şi bună stare. Diferitele faze ale evacuării vor fi fixate de o comisie româno-ungară. 3) Toţi supuşii români din teritoriul cedat dobândesc imediat naţionalitatea ungară. Ei pot opta pentru naţionalitatea română în termen de 6 luni. In acest caz vor părăsi teritoriul maghiar în termen de un an. Ei îşi vor putea lua cu dânşii bunurile mobile şi îşi vor putea lichida bunurile imobile luînd cu ei pro­dusul lichidării. Dacă nu vor avea prilej să facă această lichidare, vor fi despă­gubiţi de Ungaria. 4 Supuşii români at­r­aşi ungară din teritoriul rămas României, au drept­­să opteze pentru naţionalitatea ungară în timp de 6 luni. In acest caz ei vor face lichidările în condiţiile de la punctul 3. 5) Guvernul ungar se ang­jează să asimileze pe românii care rămân Un­gariei, în toate drepturile pe care le au supuşii maghiari. Aceiaşi obligaţie îşi ia guvernul român pentru ungurii rămaşi în România. 6) Amănuntele convenţiilor de mai sus se vor stabili prin negocieri di­recte româno-Ungare. 7) Dificultăţile sau îndoelile care s’ar ivi la aplicarea sentinţei de arbitraj, se vor lămuri pe cale directă. Dacă pe această cale nu s'ar putea ajunge la în­ţelegere, hotărârea va fi luată de către Germania şi Italia. Sentinţa de arbitraj a fost semnată de d-nii Ribbentrop şi Ciano, de d. M. Manoliescu şi Contele Czaky. Noua graniţă romîno-ungară Prin sentinţa de arbitraj, noua frontieră romăno-ungară este trasată a­­proximativ în felul următor: Sud de Saionta, linia urmează direcţia nord-est, trece la 10 km. sud­­est de Oradea, merge spre est, la sud de calea ferată Oradea-Cluj, până la 30 km. nord-vest de Tg. Mureş; apoi linia se îndreaptă spre sud-est, trece la 22 km. nord-est de Braşov, face un arc de cerc spre sud şi urmează spre est până la munţii Carpaţi; de acolo linia de frontieră urmează vechea graniţă de-a lungul Carpaţilor dinainte de 1918. In mod aproximativ, rămîn Romîniei Banatul întreg, judeţul Arad, o porţiune sudică din jud. Bihor, Judeţele Turda, Alba, Hunedoara, Tîrnava AAnrn Qihin A/î crn rn c ci RrnonM irxwi i j wy y*• i-/i wyvr« Trec la Ungaria Judeţele Bihor, Cluj, Sălaj, Satu Mare, Someş, Mara­mureş, Bistriţa-Nasaud, majoritatea judeţelor Mureş şi Odorhei, Trei Scaune şi Ciuc. Garantarea minorităţii maghiare Berlin 31 (D. N. B.) — Concomitent cu sentinţa de arbitraj de la Viena, Reichul a încheiat convenţii cu Ungaria şi România, pentru garantarea situaţiei minorităţii germane din cele două ţări. Convenţia de garanţii prevede că germanii vor avea egalitate complectă de drepturi cu populaţiile majoritare, pentru a şi pu­tea conserva particularităţile lor etnice. In convenţia cu Ungaria se accentuează în p­as că germanii nu vor putea fi stingheriţi în dezvoltarea fiinţei lor naţionale şi în profesarea credinţei naţional­­socialiste. Puterile axei garantează Integritatea şi Inviolabilitatea teritoriului României Viena 31 (Rador).^După semnarea sentinţei de arbitraj, Germania şi Italia au garantat o­­ficial integritatea şi inviolabilitatea teritoriului României. In acest scop d. von Ribbentrop a trimis d-lui M. Manoilescu o notă cu următorul conţinut : „in numele tşi de n­ord­imul guver­nului de la Berlin, am onoarea a vă înştiinţa cele ce urmeaza . Germania şi Italia işi asuma începând de as­tăzi, t­raranfiile pentru integritatea şi inviolabilitatea statului român“. D. Manoilescu a răspuns printr o nota ca la cunoştinţa Cu agrement de aceste g­aranţii, pe care le accepta.­ Un schimb identic de note a a­­vut loc între contele Ciano şi d. Mar­moilescu. * * * In legătură cu aceste garanţii, ministrul de externe german dr. von Ribbentrop a făcut o declaraţie semnificativă. D-sa a arătat că, prin fixarea nouei graniţe româno-ungare, s’a rezolvat pe cale paşnica ultimul diferend teritorial din sud-estul european. După sentinţa de arbitraj dela Viena, după înţelegerea romîno­­bnlgară în chestia Dobrogei şi după acordul româno-sovietic prin ce­darea Basarabiei, s'au rezolvit definitiv problemele teritoriale din spa­ţiul dunărean şi s‘a înlăturat orice primejdie de război. Conferinţa de la Viena s’a încheiat printr’un dejun pe care d. von Ribbentrop l-a oferit la palatul Belvedere în onoarea delegaţilor­ participanţi. „ România !El va putea de­mobiliza armata Bucureşti 31 (Bador). — O notă oficioasă arata că hotărârea Consiliului de Coroană în privinţa di­ferendului româno-ungar, s'a luat în împrejurări deosebit de grele. Era în cumpănă însăşi menţine­rea fiinţei politice a statului român, faţa de unele presante ameninţări din afară. Faţă de evenimentele întâmplate în ultimul an, România rămăsese com­plect izolată, şi se punea alternativa unor sacrificii foarte grele, sau a dispariţiei. Bine­înţeles s-a luat hotărârea cea mai chib­­­zuită şi am obţinut garanţiile germano,italiene pen­tru respectarea integrităţii teritoriului român. De acum vom putea reveni la normal şi se va putea proceda la demobilizarea armatei. Pentru consolidarea patriei, toţi trebue să fim so­lidari în jurul Tronului, chezăşia cea mai sigură a Patriei. 5 Localitatea unde sa află j­c­ht, strada şi numirul. Cei ce au avut domiciliu in aia Circului de recrutare Is­mail, se vor adresa cercului de recrutare Covurlui. Cei din Cetatea Albă la C. R. Covurlui. Cei din Cahul la C. R. Te­cuci. Din Tighina la C. R. Vaslui. Din Lăpuş­a la C. R. Fălciu. Din O­hii la C. R. Bârlad. Din id. Iţi la C. R. Korun. Din Soroca la C. R. K­ st. D.n H i n la C. R. Dorohoi. Din Strojineţ la C. R. Su­­ceava. Din Cernăuţi la C. R. Su­ceava. Aceştia Îşi vor pune la punct situaţia lor militară şi vor co­munica datele cerute până la 15 Octombrie a. c. Marea Slucesă «ie Luxemburg a sosi în AnfiSa­.î. Londra 31 (Britanova). — Marea Ducesă Chariotta a Luxen­burgului, a sosit ieri în Ang­la, vjrind delaLisalemi 11 declar nul. Haina de la Palatul Belvedere i.uda-Pesla 31 (A. T. M.) — Corespondenţii din Viena ii ziaralor ungare, transmit următoarei® amănunte in le** gătură cu semnarea arbitra­jului puterilor anei în dife­rendul maghiaro-român. Ieri după amiază pe la o­­rele 2 jum. dl. Otto Hermans** dom­ ambasadorul Reichului la Buda-Pesta a-a prezentat la hotelul Bristol unde se afla găzduită delegaţia ungară şi a acompaniat pe contele Cvi­k­. şi ceilalţi delegaţi la hotelul Belvedere unde erau aşteptaţi La orele 14 50 in faţa in­­tregei asistenţe s’a cetit In limbile germană şi italian! rezultatul arbitrajului după care dl. Czik a semnat pen­tru Ungaria şi dl. Manoilescu pentru România, da miniştrii da externe german şi italian cât şi da delegaţia română. La textul arbitrajului s-a a­­nexat o hartă în ediţia romi­­neasca, care a fost şi ea sem­nată şi datată la limba ger­mană. După terminarea tuturor formalităţilor cei 2 miniş­tri de externe domnul von Ribbentrop şi contele Ciano­n tovărăşiţi de d-nii Manoi­lescu şi Czak­, au apărut pe balconul castelului, răspun­zând furtunoaselor ovaţii ale mulţime!. Prefectura Județului Iaşi ANUI*„ Se aduce la cunoştinţa dom­nilor studiaţi re­ugreţi din Basarabia şi Bucovina de Nord, care aparţin Universi­tăţilor Mihailene şi şcoalei Politechnice „Gheorghe Asa­­chi, din Iaşi, că sunt rugaţi a se prezenta la Prefectura de judeţ laşi, pentru a 11 a a verifica situaţia in vederea acordării de ajutoare.­­ Prefectul Judeţului laş Colonel C. CARP Adânc Întristate familiile: P­ct. maior Ulea Ioan, Prud­teanu şi Buciuman, anunţă încetarea din v­ară după o scurtă şi grea suferinţă a iu­­b­­ei lori Ecaterina Ulea în vrâstă de 37 ani Înmormântarea va avea loc mâine Duminică 1 Septembrie a.c. ora 2 p.m. Cortegiul fu­­nebru va porni de la locuinţa defunctei Calea Gălăţei 26, spre Cimitirul Sf. Vasie. Adânc Îndureraţi: Roza şi Dr. R. Damsker, cu copilul lor Fanchette, fiică, ginere şi n poată ! Ana Eşanu şi Roza Gaeller, surori , precum şi întreaga familie, aduc la cu­noştinţă încetarea din viaţă a iubitului lor Nathan Fuchs după o lungă şi grea suferinţă Înmormântarea va avea loc Duminică 1 Septembrie a. c. ora 11 dim. Cortegiul funebru va porni de la lo­tuiria de­functului Str. Gh ca Vodă 32 spre Cimitirul Izraelit. Hotărârea de arbitraj dela Viena Noua graniţă romîno-ungari. tiermania $1 Italie eu garantat integritatea şi Inviolabilitatea teritorului RomînSel.­­ mmm­m a basarabenilor şi bucovinenilor Comunicat No. 6 al Marelui Stat Major Se puna In vedere, tuturo oamenilor, oiţei), subofiţei de rezervă ( trup?, provsniţ, din Basarabia ţi Bucovina de nord şi ai.ap­ă vatră, ci (re­­bus să se pi­z nie persons! sau să comunice prin cata poştală, in termenul mu .o3 ferata), la cercurile de recru­tare și să declare următoarele : 1. Numele, pronumele, gra­­di . 2. Contingentul.­­ 3. Cercul de recrutare de or­gină. 4 Unitatea din care face pa­r­te." PIERDU­T Buletinu biroului populației Hirlău 349S/155623 pa numele Maxim C. Golden­berg Hârlău.

Next