Opinia, septembrie 1940 (Anul 37, nr. 10033-10057)

1940-09-03 / nr. 10034

I\ MARȚI 3 SEPTEMBRIE 1940râmB* xxmi m f M ABONAMEftTE: Lei 350. . . . . pe Uf* 60 „ 180. . . « . . e twpi 90 . I 35. , 1500. 4 ill! 3 • • • „ 1 lună .instituții publice înscris la reg. nubl. periodice \ Trib. lași % Wo. 21/1938. Ate Herei« ti­pogra­fice IAȘI STR. LAPUȘNEANU 37 Ziar nanular con­stan TELEFOANE , Redacția . 1 • Administrația ♦ « Serv. de noapta v « '%Rec­ fcc{ia si Administrația IA$i STR. LĂPUȘNEANU 37 Proprietar, Succesiunea A A Badareu No. 1298 „ 1399 . 143S Slrector C. R. GHIUL!!! Demonstraţii patriotice In oraşele ardelene şi la Bucureşti Bucureşti 2.­­ Ziarul „Universul“ apărut astăzi dimineaţă, publică amă­nunţite dări de seamă des­pre manifestaţiile populare care s-au produs în dife­rite oraşe ardeleneşti îm­potriva cedării de teritorii. Astfel, la Cluj, Vineri seară s'au adunat sub ce­rul liber mii de oameni. Din Piaţa­ Unirii, în cânte­cele imnului „Deşteaptă-te române“, mulţimea a ma­nifestat pe străzi, până la sediul Rezidenţei regale. Aici s'a improvizat o tri­bună de pe care s’au ros­tit discursuri înflăcărate împotriva cedării din pă­­mîntul Ardealului. La urmă s’a expediat o telegramă M. S. Regelui. * La Sibiu, o numeroasa mulţime a manifestat pe străzi, adunându-se apoi­­ In faţa reşedinţă metropo- i litane. I. P. S. Mitropolit Nicolae Balan a apărut la fereastră şi a rostit un cu­vânt de liniştire. A mai vorbit de general Georgescu-Pion. Demon­straţia a decurs în ordine. * La Bucureşti, un nume­ros public, format în ma­joritate din ardeleni, s-a adunat aseară la statuia lui Mihai Viteazul. De acolo, lumea a pornit pe bulevardul Brătianu şi a voit să intre pe Calea Victoriei prin strada C. A. Rosetti. Poliţia a oprit tre­cerea. Coloanele de manifes­tanţi s’au dus la locuinţa I­ d-lui Iuliu Maniu unde s'a cântat „Deşteaptă-te româ­ne“ şi „Pe al nostru steag“. Dl. Sever Bocu a luat cuvântul, declarând că toa­tă ţara trebuie să fie în picioare, pentru menţine­rea Ardealului. De aici, manifestanţii s’au dus la Legaţia Unga­riei unde însă au fost îm­prăştiaţi de poliţie. Interzicerea demonstraţiilor publice In urma acestor manifestaţii şi a altora,­ relatate de ziarul „Universul", precum şi da alte ziare din Bucureşti şi din Ardeal, Ministerul de Interne a dat aseară următoru comunicat: Ţara a manifestat timp de trei zile o neţărmurită dup rer® in faţa sentinţei de la Viena. Pătruns de acelaş sentiment, am privit cu toată îngă­duinţa aceste manifestaţii, atita timp cit sie au fost exterio­rizate cu cunoscuta noastră cuminţenie şi cu demnitate. Şi mai ales am privit cu inima sfâşiată imensa durere a fraţi­lor noştri ardeleni, care este şi rămina cu adevărat cea mai mare. In ultimul moment, aceste manifestaţii încep a pierde din cuminţenia ce trebue păstrată, şi din demnitate. Pentru a evita exploatarea durerii noastre de către nconştienţi şi iresponzabili, am hotărât să opresc de azi înainte orce manifestaţie publică, iar acelor ce vor căuta să organizeze asemenea manifestaţii şi să aţâţe spiritele, să le aplic cele mai aspre sancţiuni prevăzute de legile în vigoare. Ministrul Internelor Genaral DAVID I­O­NESCU La Craiova se discută felul cum va fi evacuat Cadrilaterul Craiova 2. — Subcomi­siile româno-bulgare au lucrat toată ziua da ieri. Chestiunile de ordin finan­ciar au fost puse la punct și pare că s'a stabilit un acord. Revenit delaVidin, unde a conferit cu un delegat al guvernului bulgar, d. Pomenof a avut o nouă consfătuire cu d. Creţeanu. Tot ieri s-a înapoiat la­­ Craiova şi d. Vespasian Pella. Acuma se discută amă­nuntele evacuării Cadrila­­terului. Delegaţii bulgari au propus ca această e­­vacuare să se facă în a­­celaş timp cu evacuarea teritoriului ardelean cedat Ungariei. Insă delegații români n'au acceptat pro­punerea. Primirea soluţiei­­ dela Miaua era inevitabilă pentru a salva «xiâferaţa Statului român Aseară a vorbit, foarte miş­cător, Is Radio, d. ministru Vaier Pop, fost delegat cu tratativele de la Turnu-Severin «i fost Însoţitor ăl d-îlii Ms­­ud­iescu la Viena, Cgpleş it de durere, d. Va* Iff Pop a arătat că delegaţia maghiară a prezentat la Tur­­nu-Severin pretenţii exorbi­tante. Sa cerea pur şi simplu Ardealul până la râul Mureş. Delegaţia română a respins categoric această cerere, pro­­punând numai principiul unui schimb de populaţii. Tratati­vele au fost întrerupte. La Viena, delegaţia română a vroit să documenteze amă­nunţit dreptatea cauzei noas­tre. Insă nu i s’a dat putinţa. Am fost siliţi să primim, fără condiţii, arbitrajul puterilor Axei. Ne aflam la situaţia de a fi sau a au­zi. Aveam da alee intre o Românie micşo­rată, sau dispariţia statului nostru. A trebuit primită micşora­­rea, pentru a salva Statul ca a fi nucleu de sprijin şi raliere al neamului Întreg. Nimeni nu ar fi putut face altceva. Am pierdut 43,000 Km. pă­traţi cu 1,200,000 romini de sânge. Dar am obţinut garan­tarea sigură a restului terito­­rului românesc. Strlns Uniţi In jurul Tro­nului, să muncim cu râvnă , să avem netedere !n izblnda vi­toare a dreptăţii­—a Încheiat p. Vaier Pop. Alt lot de re­patriaţi tim­­i­g iar abia Transporturile de repatriaţi din Basarabia continuă intens. Astfel aseară a mai sosit un lot de 117 persoane, care a fost primit la gara locală de d-nii col. P. Hanciu secretar general al Rezidenţiei, col. C. Carp prefectul judeţului, col. C. Chirilovici comandantul po­liţiei şi siguranţei judeţulu­i comisari Căpriţă, Gh. Apos­­tolescu etc. Academia de muzică şi artă dramatică din Iaşi înscrierile la academie În­cep în ziua de 1 Sept. şi se continuă până la 1 Octombrie. Relaacrierile intre la 15 Octombrie. înscrierile la examene pen­tru restanţieri latre 1 —10 Octombrie. Examenele de admitere pro­vizorie se ţin Intre 5—10 Octombrie. Examenele de admitere de­finitivă între 10—15 Octom­brie. Examenele de diplomă Intre 16—20 Octombrie. Orice informaţii se pot că­pâta la secretariat in toate bilele între orele 13-12, și 4­7. CiillHiSilMill-lini lucrează la Orad­ea Buda-Pesta 2 (A. T. M.) — Iani după amiază la orele 4 s'a întrunit la Oradea comisia mixtă ungaro-românâ pentru a stabili programul lucrărilor. Reprezentanţii guvernelor ungar şi român vor pune la punct: 1) fixarea pe teren a a nou­ei linii de graniţă intre cste 2 ţări; 2) stabilirea fa­zelor predării da către tru­pei® româna a teritoriilor ce­­date ; 3) soluţionarea chestiu­nilor complimentare arbitra­jului. Comisia maghiara se află sub conducerea generalului de prigadă Vitsz Istvan Nadai şi a colonelului István Visasy numărând printre membri pe Dr. Pal Czabssd­in secretar al ministerului de interne şi pe cunoscutul expert Dr. An­­dresy.Rónai.­­ Noul mare ziar de după amiază „ACŢIUNEA" şi-a fixat apariţia pentru ziua de Joi 5 Septembrie. La Iaşi „Acţiunea" va avea o redacţia specială. PotI® te !Daity?IS cm situaţia externă Importanta tratative între Turcia şi Rusia ralativ­­a pe gîtlaul Strâmtorelor Budapesta 2 (r. pr.)—Ziarul „Magyar Nem­zeti“ află că guvernul din Moscova studiază o importantă propunere a Turciei privitor la re­gimul Dardanelelor. Turc­a ar fi propus ca Strâmtorile să fie apărate în comun de Turcia şi Rusia. In acelaş timp s’ar permite flotei sovietice libera trecere prin Strâmtori, în anumite împrejurări. In schimb Rusia va garanta actualele graniţe ale Statului otoman. Desconcentrări fi hram în Iugoslavia şi Ungaria Bucureşti 2—Agenţia „Telegraf Orient“ anunţă din Belgrad că, în Iugoslavia, numeroşi rezervişti au fost lasaţi la vatră. Această măsură a fost luată în urma liniştirei situaţiei în sud-estul Europei. In acelaş timp se anunţă din Budapesta că, în­­cepînd de astăzi, se procedează la demobilizarea ar­matei maghiare. O ©Cf luBESe p@BB§B*«l p­ace asm Anaemic® Chicago 2 (Britanova). — La Chicago s-a constituit un comitet pentru pace, alcătuit de diverse asociaţii americane. Comitetul a adresat un apel preşedintelui Roosevelt, în care-l roagă să întreprindă noi demersuri pentru pacificarea lumii. Contele de Paris cere ironia­ Franţei Vichy 2 (Radiopress)— După semnarea armistiţiu­­lui, mişcarea regalistă a luat proporţii în Franţa. In cercurile regaliste franceze se afirmă că şeful lor şi pretendentul la tronul Franţei, contele de Paris, va cere, după semnarea tratatului de pace între Franţa şi Germania, restauraţia drepturilor sale la tronul Fran­ţei sub numele Henri VI. Procedeu secret al aviaţiei britanice 1 New York 2 (Britsnaya)— Cunoscuta Reviatăă „Christi­ans Monitor" publică o cablogramă din Berlin, care a produs senzaţie în cercurile americane. Cablograma anunţă că experţii aeronautici germani cer­cetând cauzele care au pornais aeroplanelor englezeşti să bom­bardeze în mai multe rânduri Berlinul, le explică prin acsfes că avioanele britanice sa folosesc de un procedeu—deocamdată secret—care permite ca ele să nu fie descoperite de razele reflectoarelor apărării antiaeriene. la acelaş timp, se afirmă că nici aparatele de semna­lizare nu au efect, deoarece avioanele engleze zboară la di­ferite înălţimi şi în cazul acesta aparatele germane, care sunt foarte sensibile nu numai că nu le înregistrează poziţia, dar se şi defectează. Luptele aeriene continuă neîntrerupt Londra 2 (Reuter)—Aseară ministerul britanic al aeru­lui a publicat următorul comunicat: Războiul aerian a atins in cursul zilelor de Sâmbătă și Duminică, un maximum de intensitate. Toata atacurile de Sâmbătă au fost indreptate In contra aerodromurilor din comitatele Essex, Kent şi Surrey, ger­manii aruncând în luptă peste 100 avioane de bombarda­­ment. Nu au fost provocate pagube mari, avioanele fiind si­lite de focul artileriei anti-aeriene să sboare la înălţimi mari, din care cauză bombele şi­ au greşit ţinteie. In cursul zilei de ieri, regiunile din sud-vestul şi sud­­estul Angliei au fost atacate in 3 rânduri şi anume pe la orele 11 Înainte de prânz, apoi imediat după amiază de un număr de 150 avioane care au reuşit să se apropie de peri­feriile Londrei , şi in fine intre oreie 3­4 după amiază de câteva avioane răzleţe. Un număr de 25 aparate germane, au fost doborâte în cursul zilei de ieri. Concomitant cu atacurile aviaţiei germane, aviaţia bri­tanică a efectuat atacuri asupra obiectivelor militare şi uzi­nelor din nordul Germaniei şi din jurul Berlinului. . Au fost bombardate uzinele Westnipg de lângă Ke­n fabricare Bayer de la Leverkusen, uzinele de carburib­ol dela Magdeburg și portul Emden. Anchetaţi pentru excrodierii Buc. 2.,Parchetul de Ilfov a trimis cabinetului o instruc­ţie cu concluzii de arestare pentru escrocherie pe urmă­torii : Maladia C. Ion, artist, din Bucureşti calea Plevnei No. 26 , Romulus Boteanu, str. Bateriilor No. 22 ; Gh. Cart, calea Plevnei No. 26, aceştia doi originari din Iaşi, unde de altfel au mai fost implicaţi in „afaceri" necin­stite, Vasile Spitz, atr. Ro­mană No. 370 iar pe Marcu Abramov , şos. Ştefan cel Mare No. 5b, pentru compli­citate la escrodism­e. Terorizau lumea să plăteas­că copios, abonamente la di­verse publicaţii, solicitau fo­­tografii spre a le publica în ziare, sau telefonau la diver­se instituţii şi cereau subven­ţii in numele unor persoane influente. Pagubele dovedita până in prezent sunt destul de im­portante. AUDIENŢE In ziua de 30 August a. c.­ Dl. Rezident Regal Prof. Tr. lonaşcu a primit in audienţă pe Domnul General A. Nico­­laescu, General M. Negruzzi, C.Popovici, Preşedintele Curţii Administrative, J. Pogonat, Preşedinte Curtea de Apel, A. Triandaf, Consilier la Curtea de Apel, D-na Racoviţă, Dl. Colonel A. Irimescu, Inspec­tor Regional de Siguranţă, Co­lonel C. Carp, Prefectul jud. Iaşi, Prof. universitar Şi. Be­­rechet, Profesor Cosipovici, Veleanu, Inspector al Coope­raţiei. * In ziua de 31 August a pri­mit in audienţă pe Domnii: General A. Nicolaescu, Pro­fesori universitari I. Botez, G. Zâne şi Radu Vulpe, Colonel A. Irimescu, Inspector de Si­guranţă şi O. Cădere, îndru­mător al Ţinutului Strajeresc Prut.­­ Vorbăria nesocotită costă vieţi omeneşti. mn|orsxMftf luni x Față de evenimentele tra­gice prin care trece vara, Mi­­nisterul de interne a dispus ca începând de eri, până mâne seară Marţi, să fie s­uspendatei spectacolele sub once formă, orice reuniune sportivă, serate dansante, etc., In care interval muzicile— de orchestră şi radio —vor fi oprite chiar la petre­cerile familiare căsătorii, botezuri etc. Localurile se vor închide tot la 1 noaptea. O încercare de mituire.— Dl. comisar Octav Vizitiu,de la prefectura poliţiei, a dre­­sat acta pentru dare de mită, numitului David Luxor din str. Apeduc 39. Acesta s’a prezentat Sâm­­bătă la d. comisar Vizitiu pen­tru a-i pretinde să-i facă u­­nele forme ilegale, contra unei ...recompense băneşti. Azi dimineaţă David Laxer a fost Înaintat parchetului.­­ Tânăra Elena Creţu, or­fană a Spiridoniei şi elevă a liceului „Sf. Sava“ — care a înghiţit acum câteva zile o cantitate de sublimat,— a În­cetat din viaţă. Adânc întristaţi: Eftenia şi Vasile Vlaha porina, Anasta­sie, Costică, Neculai, Maria Vlahu, fraţi şi surori, Sofia şi Neculai Mavropol, Iancu Mav­­ropol, Costică şi Gheorgna Mavropol, Căpitan Leonida Am­ira, Panciu Am­ira, Sofia A­mira, Varvara şi Dumitru Hagi loan, Panaite Vlahu, ilie Vlahidea, loan Abaz, Va­sile Alcaz, etc. au durerea a anunţa incetarea din viaţă a scumpei lor Elena Vasile Vlahu decedată după o lungă sufe­rinţă, în visstă de 17 ani, înmormântarea va avea loc Miercuri 4 Septembrie ora 3 d. a. Cortegiul funebru va porni de la Via Visan spre Biserica Sf. Vie din Visan. ORA 12 sporeste osun­ciptmei împotrivei Americei și Angliei Tokio 2 (Britanova).—Presa japoneză a devenit în ultimele zile foarte nervoasă, publicând articole violente împotriva Statelor­ Unite şi Mapei Britanii. Motivul acestei nervosităţi este că în portul Ran­goon şi-au făcut apariţia mai multe nave americane şi britanice, având la bord importante încărcături d© arme şi muniţii destinate armatelor mareşalului Ciang-Cai- Kek. Vase americane in apele Australiei Washington 2 (Britanova)­*Se afirmă d­­intre gu­vernele Statelor­ Unite și cel australian ar fi intervenit un acord, prin care flota americană este autorizată să folosească ca baze navale, două din po­urile im­por­­tante ale Australiei. Va urma și un acord pentru baze aeriene, de care să se folosească aviaţia americană. Având baze în Austral­a şi la Singapore, flota Sta­­teior*Unite va fi în măsură să domine apele Oceanului Pacific de sud,—conchid ziarele americane. Alsacia va fi­ alipită la Germania Londra 2 (Reuter) — Ziarele britanice reproduc interf w.iwjl Acordat reprezentanţilor presei germane şi străine de dl. Robert Wagner gauleiter al Alsaciei. Şeful administraţiei civile germane din fostele teritorii franceze, a spus intre altele: „Problema alsaciană a m­ostat de g majl exista, zecile de mH de germani declarând de buni voie că vor să revii la patria mama. Vom repatria imediat pe cei 260,000 filandieni refugiaţi in interiorul Franţei şi Vom reintroduce limbă germană in şcoală »i administraţii l a lui Kiret­dria.

Next