Opinia, septembrie 1940 (Anul 37, nr. 10033-10057)
1940-09-03 / nr. 10034
I\ MARȚI 3 SEPTEMBRIE 1940râmB* xxmi m f M ABONAMEftTE: Lei 350. . . . . pe Uf* 60 „ 180. . . « . . e twpi 90 . I 35. , 1500. 4 ill! 3 • • • „ 1 lună .instituții publice înscris la reg. nubl. periodice \ Trib. lași % Wo. 21/1938. Ate Herei« tipografice IAȘI STR. LAPUȘNEANU 37 Ziar nanular constan TELEFOANE , Redacția . 1 • Administrația ♦ « Serv. de noapta v « '%Rec fcc{ia si Administrația IA$i STR. LĂPUȘNEANU 37 Proprietar, Succesiunea A A Badareu No. 1298 „ 1399 . 143S Slrector C. R. GHIUL!!! Demonstraţii patriotice In oraşele ardelene şi la Bucureşti Bucureşti 2. Ziarul „Universul“ apărut astăzi dimineaţă, publică amănunţite dări de seamă despre manifestaţiile populare care s-au produs în diferite oraşe ardeleneşti împotriva cedării de teritorii. Astfel, la Cluj, Vineri seară s'au adunat sub cerul liber mii de oameni. Din Piaţa Unirii, în cântecele imnului „Deşteaptă-te române“, mulţimea a manifestat pe străzi, până la sediul Rezidenţei regale. Aici s'a improvizat o tribună de pe care s’au rostit discursuri înflăcărate împotriva cedării din pămîntul Ardealului. La urmă s’a expediat o telegramă M. S. Regelui. * La Sibiu, o numeroasa mulţime a manifestat pe străzi, adunându-se apoi In faţa reşedinţă metropo- i litane. I. P. S. Mitropolit Nicolae Balan a apărut la fereastră şi a rostit un cuvânt de liniştire. A mai vorbit de general Georgescu-Pion. Demonstraţia a decurs în ordine. * La Bucureşti, un numeros public, format în majoritate din ardeleni, s-a adunat aseară la statuia lui Mihai Viteazul. De acolo, lumea a pornit pe bulevardul Brătianu şi a voit să intre pe Calea Victoriei prin strada C. A. Rosetti. Poliţia a oprit trecerea. Coloanele de manifestanţi s’au dus la locuinţa I d-lui Iuliu Maniu unde s'a cântat „Deşteaptă-te române“ şi „Pe al nostru steag“. Dl. Sever Bocu a luat cuvântul, declarând că toată ţara trebuie să fie în picioare, pentru menţinerea Ardealului. De aici, manifestanţii s’au dus la Legaţia Ungariei unde însă au fost împrăştiaţi de poliţie. Interzicerea demonstraţiilor publice In urma acestor manifestaţii şi a altora, relatate de ziarul „Universul", precum şi da alte ziare din Bucureşti şi din Ardeal, Ministerul de Interne a dat aseară următoru comunicat: Ţara a manifestat timp de trei zile o neţărmurită dup rer® in faţa sentinţei de la Viena. Pătruns de acelaş sentiment, am privit cu toată îngăduinţa aceste manifestaţii, atita timp cit sie au fost exteriorizate cu cunoscuta noastră cuminţenie şi cu demnitate. Şi mai ales am privit cu inima sfâşiată imensa durere a fraţilor noştri ardeleni, care este şi rămina cu adevărat cea mai mare. In ultimul moment, aceste manifestaţii încep a pierde din cuminţenia ce trebue păstrată, şi din demnitate. Pentru a evita exploatarea durerii noastre de către nconştienţi şi iresponzabili, am hotărât să opresc de azi înainte orce manifestaţie publică, iar acelor ce vor căuta să organizeze asemenea manifestaţii şi să aţâţe spiritele, să le aplic cele mai aspre sancţiuni prevăzute de legile în vigoare. Ministrul Internelor Genaral DAVID IONESCU La Craiova se discută felul cum va fi evacuat Cadrilaterul Craiova 2. — Subcomisiile româno-bulgare au lucrat toată ziua da ieri. Chestiunile de ordin financiar au fost puse la punct și pare că s'a stabilit un acord. Revenit delaVidin, unde a conferit cu un delegat al guvernului bulgar, d. Pomenof a avut o nouă consfătuire cu d. Creţeanu. Tot ieri s-a înapoiat la Craiova şi d. Vespasian Pella. Acuma se discută amănuntele evacuării Cadrilaterului. Delegaţii bulgari au propus ca această evacuare să se facă în acelaş timp cu evacuarea teritoriului ardelean cedat Ungariei. Insă delegații români n'au acceptat propunerea. Primirea soluţiei dela Miaua era inevitabilă pentru a salva «xiâferaţa Statului român Aseară a vorbit, foarte mişcător, Is Radio, d. ministru Vaier Pop, fost delegat cu tratativele de la Turnu-Severin «i fost Însoţitor ăl d-îlii Msudiescu la Viena, Cgpleş it de durere, d. Va* Iff Pop a arătat că delegaţia maghiară a prezentat la Turnu-Severin pretenţii exorbitante. Sa cerea pur şi simplu Ardealul până la râul Mureş. Delegaţia română a respins categoric această cerere, propunând numai principiul unui schimb de populaţii. Tratativele au fost întrerupte. La Viena, delegaţia română a vroit să documenteze amănunţit dreptatea cauzei noastre. Insă nu i s’a dat putinţa. Am fost siliţi să primim, fără condiţii, arbitrajul puterilor Axei. Ne aflam la situaţia de a fi sau a auzi. Aveam da alee intre o Românie micşorată, sau dispariţia statului nostru. A trebuit primită micşorarea, pentru a salva Statul ca a fi nucleu de sprijin şi raliere al neamului Întreg. Nimeni nu ar fi putut face altceva. Am pierdut 43,000 Km. pătraţi cu 1,200,000 romini de sânge. Dar am obţinut garantarea sigură a restului teritorului românesc. Strlns Uniţi In jurul Tronului, să muncim cu râvnă , să avem netedere !n izblnda vitoare a dreptăţii—a Încheiat p. Vaier Pop. Alt lot de repatriaţi timig iar abia Transporturile de repatriaţi din Basarabia continuă intens. Astfel aseară a mai sosit un lot de 117 persoane, care a fost primit la gara locală de d-nii col. P. Hanciu secretar general al Rezidenţiei, col. C. Carp prefectul judeţului, col. C. Chirilovici comandantul poliţiei şi siguranţei judeţului comisari Căpriţă, Gh. Apostolescu etc. Academia de muzică şi artă dramatică din Iaşi înscrierile la academie Încep în ziua de 1 Sept. şi se continuă până la 1 Octombrie. Relaacrierile intre la 15 Octombrie. înscrierile la examene pentru restanţieri latre 1 —10 Octombrie. Examenele de admitere provizorie se ţin Intre 5—10 Octombrie. Examenele de admitere definitivă între 10—15 Octombrie. Examenele de diplomă Intre 16—20 Octombrie. Orice informaţii se pot căpâta la secretariat in toate bilele între orele 13-12, și 47. CiillHiSilMill-lini lucrează la Oradea Buda-Pesta 2 (A. T. M.) — Iani după amiază la orele 4 s'a întrunit la Oradea comisia mixtă ungaro-românâ pentru a stabili programul lucrărilor. Reprezentanţii guvernelor ungar şi român vor pune la punct: 1) fixarea pe teren a a nouei linii de graniţă intre cste 2 ţări; 2) stabilirea fazelor predării da către trupei® româna a teritoriilor cedate ; 3) soluţionarea chestiunilor complimentare arbitrajului. Comisia maghiara se află sub conducerea generalului de prigadă Vitsz Istvan Nadai şi a colonelului István Visasy numărând printre membri pe Dr. Pal Czabssdin secretar al ministerului de interne şi pe cunoscutul expert Dr. Andresy.Rónai. Noul mare ziar de după amiază „ACŢIUNEA" şi-a fixat apariţia pentru ziua de Joi 5 Septembrie. La Iaşi „Acţiunea" va avea o redacţia specială. PotI® te !Daity?IS cm situaţia externă Importanta tratative între Turcia şi Rusia ralativa pe gîtlaul Strâmtorelor Budapesta 2 (r. pr.)—Ziarul „Magyar Nemzeti“ află că guvernul din Moscova studiază o importantă propunere a Turciei privitor la regimul Dardanelelor. Turca ar fi propus ca Strâmtorile să fie apărate în comun de Turcia şi Rusia. In acelaş timp s’ar permite flotei sovietice libera trecere prin Strâmtori, în anumite împrejurări. In schimb Rusia va garanta actualele graniţe ale Statului otoman. Desconcentrări fi hram în Iugoslavia şi Ungaria Bucureşti 2—Agenţia „Telegraf Orient“ anunţă din Belgrad că, în Iugoslavia, numeroşi rezervişti au fost lasaţi la vatră. Această măsură a fost luată în urma liniştirei situaţiei în sud-estul Europei. In acelaş timp se anunţă din Budapesta că, începînd de astăzi, se procedează la demobilizarea armatei maghiare. O ©Cf luBESe p@BB§B*«l pace asm Anaemic® Chicago 2 (Britanova). — La Chicago s-a constituit un comitet pentru pace, alcătuit de diverse asociaţii americane. Comitetul a adresat un apel preşedintelui Roosevelt, în care-l roagă să întreprindă noi demersuri pentru pacificarea lumii. Contele de Paris cere ironia Franţei Vichy 2 (Radiopress)— După semnarea armistiţiului, mişcarea regalistă a luat proporţii în Franţa. In cercurile regaliste franceze se afirmă că şeful lor şi pretendentul la tronul Franţei, contele de Paris, va cere, după semnarea tratatului de pace între Franţa şi Germania, restauraţia drepturilor sale la tronul Franţei sub numele Henri VI. Procedeu secret al aviaţiei britanice 1 New York 2 (Britsnaya)— Cunoscuta Reviatăă „Christians Monitor" publică o cablogramă din Berlin, care a produs senzaţie în cercurile americane. Cablograma anunţă că experţii aeronautici germani cercetând cauzele care au pornais aeroplanelor englezeşti să bombardeze în mai multe rânduri Berlinul, le explică prin acsfes că avioanele britanice sa folosesc de un procedeu—deocamdată secret—care permite ca ele să nu fie descoperite de razele reflectoarelor apărării antiaeriene. la acelaş timp, se afirmă că nici aparatele de semnalizare nu au efect, deoarece avioanele engleze zboară la diferite înălţimi şi în cazul acesta aparatele germane, care sunt foarte sensibile nu numai că nu le înregistrează poziţia, dar se şi defectează. Luptele aeriene continuă neîntrerupt Londra 2 (Reuter)—Aseară ministerul britanic al aerului a publicat următorul comunicat: Războiul aerian a atins in cursul zilelor de Sâmbătă și Duminică, un maximum de intensitate. Toata atacurile de Sâmbătă au fost indreptate In contra aerodromurilor din comitatele Essex, Kent şi Surrey, germanii aruncând în luptă peste 100 avioane de bombardament. Nu au fost provocate pagube mari, avioanele fiind silite de focul artileriei anti-aeriene să sboare la înălţimi mari, din care cauză bombele şi au greşit ţinteie. In cursul zilei de ieri, regiunile din sud-vestul şi sudestul Angliei au fost atacate in 3 rânduri şi anume pe la orele 11 Înainte de prânz, apoi imediat după amiază de un număr de 150 avioane care au reuşit să se apropie de periferiile Londrei , şi in fine intre oreie 34 după amiază de câteva avioane răzleţe. Un număr de 25 aparate germane, au fost doborâte în cursul zilei de ieri. Concomitant cu atacurile aviaţiei germane, aviaţia britanică a efectuat atacuri asupra obiectivelor militare şi uzinelor din nordul Germaniei şi din jurul Berlinului. . Au fost bombardate uzinele Westnipg de lângă Ken fabricare Bayer de la Leverkusen, uzinele de carburibol dela Magdeburg și portul Emden. Anchetaţi pentru excrodierii Buc. 2.,Parchetul de Ilfov a trimis cabinetului o instrucţie cu concluzii de arestare pentru escrocherie pe următorii : Maladia C. Ion, artist, din Bucureşti calea Plevnei No. 26 , Romulus Boteanu, str. Bateriilor No. 22 ; Gh. Cart, calea Plevnei No. 26, aceştia doi originari din Iaşi, unde de altfel au mai fost implicaţi in „afaceri" necinstite, Vasile Spitz, atr. Romană No. 370 iar pe Marcu Abramov , şos. Ştefan cel Mare No. 5b, pentru complicitate la escrodisme. Terorizau lumea să plătească copios, abonamente la diverse publicaţii, solicitau fotografii spre a le publica în ziare, sau telefonau la diverse instituţii şi cereau subvenţii in numele unor persoane influente. Pagubele dovedita până in prezent sunt destul de importante. AUDIENŢE In ziua de 30 August a. c. Dl. Rezident Regal Prof. Tr. lonaşcu a primit in audienţă pe Domnul General A. Nicolaescu, General M. Negruzzi, C.Popovici, Preşedintele Curţii Administrative, J. Pogonat, Preşedinte Curtea de Apel, A. Triandaf, Consilier la Curtea de Apel, D-na Racoviţă, Dl. Colonel A. Irimescu, Inspector Regional de Siguranţă, Colonel C. Carp, Prefectul jud. Iaşi, Prof. universitar Şi. Berechet, Profesor Cosipovici, Veleanu, Inspector al Cooperaţiei. * In ziua de 31 August a primit in audienţă pe Domnii: General A. Nicolaescu, Profesori universitari I. Botez, G. Zâne şi Radu Vulpe, Colonel A. Irimescu, Inspector de Siguranţă şi O. Cădere, îndrumător al Ţinutului Strajeresc Prut. Vorbăria nesocotită costă vieţi omeneşti. mn|orsxMftf luni x Față de evenimentele tragice prin care trece vara, Ministerul de interne a dispus ca începând de eri, până mâne seară Marţi, să fie suspendatei spectacolele sub once formă, orice reuniune sportivă, serate dansante, etc., In care interval muzicile— de orchestră şi radio —vor fi oprite chiar la petrecerile familiare căsătorii, botezuri etc. Localurile se vor închide tot la 1 noaptea. O încercare de mituire.— Dl. comisar Octav Vizitiu,de la prefectura poliţiei, a dresat acta pentru dare de mită, numitului David Luxor din str. Apeduc 39. Acesta s’a prezentat Sâmbătă la d. comisar Vizitiu pentru a-i pretinde să-i facă unele forme ilegale, contra unei ...recompense băneşti. Azi dimineaţă David Laxer a fost Înaintat parchetului. Tânăra Elena Creţu, orfană a Spiridoniei şi elevă a liceului „Sf. Sava“ — care a înghiţit acum câteva zile o cantitate de sublimat,— a Încetat din viaţă. Adânc întristaţi: Eftenia şi Vasile Vlaha porina, Anastasie, Costică, Neculai, Maria Vlahu, fraţi şi surori, Sofia şi Neculai Mavropol, Iancu Mavropol, Costică şi Gheorgna Mavropol, Căpitan Leonida Amira, Panciu Amira, Sofia Amira, Varvara şi Dumitru Hagi loan, Panaite Vlahu, ilie Vlahidea, loan Abaz, Vasile Alcaz, etc. au durerea a anunţa incetarea din viaţă a scumpei lor Elena Vasile Vlahu decedată după o lungă suferinţă, în visstă de 17 ani, înmormântarea va avea loc Miercuri 4 Septembrie ora 3 d. a. Cortegiul funebru va porni de la Via Visan spre Biserica Sf. Vie din Visan. ORA 12 sporeste osunciptmei împotrivei Americei și Angliei Tokio 2 (Britanova).—Presa japoneză a devenit în ultimele zile foarte nervoasă, publicând articole violente împotriva Statelor Unite şi Mapei Britanii. Motivul acestei nervosităţi este că în portul Rangoon şi-au făcut apariţia mai multe nave americane şi britanice, având la bord importante încărcături d© arme şi muniţii destinate armatelor mareşalului Ciang-Cai- Kek. Vase americane in apele Australiei Washington 2 (Britanova)*Se afirmă dintre guvernele Statelor Unite și cel australian ar fi intervenit un acord, prin care flota americană este autorizată să folosească ca baze navale, două din pourile importante ale Australiei. Va urma și un acord pentru baze aeriene, de care să se folosească aviaţia americană. Având baze în Australa şi la Singapore, flota Stateior*Unite va fi în măsură să domine apele Oceanului Pacific de sud,—conchid ziarele americane. Alsacia va fi alipită la Germania Londra 2 (Reuter) — Ziarele britanice reproduc interf w.iwjl Acordat reprezentanţilor presei germane şi străine de dl. Robert Wagner gauleiter al Alsaciei. Şeful administraţiei civile germane din fostele teritorii franceze, a spus intre altele: „Problema alsaciană a mostat de g majl exista, zecile de mH de germani declarând de buni voie că vor să revii la patria mama. Vom repatria imediat pe cei 260,000 filandieni refugiaţi in interiorul Franţei şi Vom reintroduce limbă germană in şcoală »i administraţii l a lui Kiretdria.