Opinia, noiembrie 1940 (Anul 37, nr. 10085-10088)

1940-11-01 / nr. 10085

t Y' Fapte In lecitiră gr răzbii n­aro-prec înaintarea italiană pe teritoriul grecesc Atena 31 (r. pr.).—Atena şi-a reluat aspectul normal. Câteva demonstraţii patriotice s'au produs ren­is străzile oraşului. Roma 31 (r. pr.).—«Gioraale d'italia" primeşte ştirea că trupei« greceşti sunt la retragere. Populaţia din Ceamu­­ria primeşte cu bucune armata italiană liberatoare. Ştirile de pe front sunt foarte restrânse. Încă nu s'a comunicat numele localităţilor ocupate. Ştirile tendenţioase rǎspindite de agenţiile engleze, stat dezminţite categoric. Grecii opun rezistenţă, însă coloan­nele italiene îşi execută înaintarea conform planului. * Ai­kara 31 (r. pr.)—Ziarele află de la corespondenţii da război, câ trupele italiene au intrat n Grecia pe 40 mile, dealungul gran­iţei albaneze. O intervenţie a Regelui Greciei la Regele Italiei Istanbul 31 (Telegraf, Orient). — Se anunţă că Regele Greciei a telegrafiat personal regelui Italiei, rugându-1 să nu fie bombardat oraşul istoric Atena, şi dând asigurări că nue, aviaţia greacă nu va bombarda Roma. Se afirmă că Regele Italiei a dat răspuns favorabil. Intr'adevăr, până acum Atena n'a fost bombardată. Grecii min la Acta Berna 31 (Stefani). — Careurile diplomatice internaţio­nale, cunoscând acum atitudinea Iugoslaviei, Bulgariei ş Turciei faţă de conflictul italo-grec, fiind sigur că aceste ţân­­­rU vor interveni,—constată că Grecia merge la sinucidere, Regele, d. Metaxis Şeful guvernului, şi Şeful Statului Major vor fi făcuţi responzabili de către poporul greu şi de către condusitorii politici, care cu toată vigoarea a'au opus la Întinderea acestui conflict. Turcia ar ajuta Grecia , numai dacă sar produce o inter­venţie a B­lgariei Cairo 31 (Reuter)—Corespondentul din Ai­k­tra al a­­genţiei Reuter anunlţă că sir Hugh Natch Hugesson amba­sadorul Marei Britanii in Turcia, a avut o lungă constituire cu dl. Saracioglu ministrul turc de externe. Cu ocazia aceator consultări, dl. Saracioglu a expus punctul de vedere turcesc faţă de conflictul italo-grec, ară­tând că obligaţiile de asistenţă militară pe care Turcia le are faţă de Grecia izvorăsc şi se bazează pe pactul antantei balcanice care prevede ajutor turcesc pentru Grecia numai in cazul când aceasta din urmă er fi atacată de Bulgaria. Dată­rind noua situație, guvernul otoman avizează in clipa de față asupra atitudinii ce urmează să ia. 9­9 ANUL XXXVI* No. 10085 ABONAMENTE: Lei 350. . . . . pe un an 6 luni 3 luni 1 lună , . instituții publice — ■-eg. publ. periodica Trib. Iasi la No. 21/1938. Ateliere!« tDografica IASI STR. LAPUSNEANU 37 180. 90 . 35. ^ 1500. înscria ia » » 1. l 1­­1 1 NOEMBRIE 1940 TELEFOANE fii ■** Redacţia ~?i ^dininiitrația IAȘI STR. &APUSNEANU 37 Proprietari Succesiunea A A Hi 11 •ti 5. -a Xîax &®&ulax cotîăian Directive in privinţa selecţionării şi avansării ofiţerilor Bucureşti 31.— Preşedinţia Consiliului de Miniştri face cunoscut că In ziua de 30 Octombrie s'a intrun­t la M­­isterul Apărărei Naţional Consiliul Superior ai oştire, sub preşedinţia d-lui General I. Antonescu. D. Gsaera’. Antonescu a dat următoarele directive: In viitor selecţionarea . Înaintarea ofiţerilor nu se va mai face pe calea favoritis­mului, ei se va aplica cu stricteţă legea, care trebue să stea la baza tuturor acţi­unilor de Stat. Comandanţii da regiment­­trebue aleşi din ofiţeri de e­­lită, cu caracter integru şi cu cât urcă mai sus pe calea ie­rarhică trebuie să dovedească şi capacitatea ce se cere la posturile de răspundere. Se vor tape note de Intre­, trecutul fiecărui ofiţer şi no­tele rău Însemnate sau ero­nate se vor pedepsi cu toată severitatea. Se vor da indi­caţii speciale asupra modulu de notare şi calificare. In viitor se vor acorda in­demnizaţii şi sporuri de salarii In aviaţie, numai aviatorilor naviganţi. D. General Antonescu a fă­­cut a f­o o inspecţie la Ars®­­Calul Armatei interesându-se h mod deosebit asupra mer­it­ui lucrăriior şi asupra hra­­nei ce se dă lucrătorilor din arsenal. După aceia d. Gansral a dat importanta directive pri­v.tor .a te.ui organizării lucru­lui la arsenai­­le da Stat. Donând „AJUTORULUI LE­GIONAR“, ameliorat suferinţa acelor lă­saţi fără sprijin în preajma ierneî. «Willi dep­in dovedită Roma 31 (Stefani).—Se scoate în evidență că ocuparea da către forţele britanice a unor porturi greceşti, dovedeşti limpede că sub masei ipocrită a garanţiilor britanice erau de fapt angajamente bilateral© militare. In toată regula, deşi presa britanică vrea să scoată acţiunea Italiei ca o agresiv un© provocată împotriva Greciei. Şi din articolele publicate în ziarul „Times" rezultă că Anglia cerea tot mai insistent Greciei intrarea în război. Italia, care nu avea nici un interes să provoace acest conflict, nu a înţeles însă să se lase la bunul plac al An­gi­ei, întreaga răspundere cade asupra complicității ang­o­­grecești. Posibilitatea extinderii conflictului Berlin 31 (Tele.ca) — Ziarels subliniază că Grecia poartă toată răspunderea con­­­c­ului. Aşa cum au de­curs lucrurile, Italia a fost îndreptăţită să intervie cu armele. Relaţiile­ greco-germane devin conorme cu alianţa italo-germană. Solidaritatea din­re Roma şi Berlin este totală şi în cazul de faţă. O ap­anare paşnică a conflictului italo-grec, este exclusă. Ba chiar apare posibilă o extindere, prin in­tervenţia Bulgariei care are da formulat revendicări­mpotriva Grec­ei. Bulgaria se orientează terri, după politica Axei. Raporturile prieteneşti româno-bulgare Sofia 31.—Ziarul „Stovo“ publică un articol în­egătură cu mesagiul Regelui Boris, în care remarcă pasagiul din mesaj referitor la raporturile cu România. Ziarul îşi exprimă bucuria ce p­resimte poporul prin rezolvarea paşnică a diferendului dintre cele două­­âri și reluarea rapidă a raporturilor de prietenie. Acestea vor aduce mari foloase pentru ambele țări. Atacurile autodei italiene asupra Angliai Roma 31 (Stefani).—Comu­­nicatul asupra mersului răz­boiului deasupra canalului Musecel arată că aviația ita­liana a dat ori­ce atac asupra Angliei 1d plină ei. Cu toate condiţiile nepriel­nice, au fost bombardate im­portante instalaţiuni, inamicul suferind mari pierderi. Toate avioanele italiene s-au întors la bazele de ple­care. tu­ri polifieneşti Agenţii poliţieneşti aparţi­nând elic. V-a, au reuşit ori să prindă pe cunoscutul spăr­gător Gh. loaub din str. Ciric 34, autor a numeroasa fur­turi şi spargeri comis® in raza Municipiului Iaşi. In timp ce era interogat, a vrut să evadeze, fapt care e necesitat sa fie legat de mir şi picioare. — In cursul nopţii, autori necunoscuţi au spart peretele din spatele magazinului de încălţăminte al d-lui H­a­­­m Grimbarg din str. A. Fanu 65, au intrat în interior, au răvăşit prăvălia, după care au plecat fără a lua ceva. Se cercetează. — Un început de incendiu s’a declarat aseară la a­na Ana Cuten din str. Palat 41, locul luând naştere de la un coş ce nu era curăţat. Sosind la timp pompieri­, ocul a foat localizat inainte de a lua proporţii.­­ A fost reclamat poliţiei comerciantul Nubăm Strul­am Ar. Saihana 19, acuzat că vindea situ­p­e alimentare cu preţuri de speculă. — Au fost confiscate 20 pâni de l­a brutarul Dulce din Str. Nicolina, ca erau fabri­cate neregulamentar şi care erau date spre vânzare sub preţul d­istal. — La Chestură a fost re­­dusă aseară o necunoscuta care dădea semna do aliena­ţi® mintală, fiind găsită hoi­nărind prin Piața Unirei. Astăzi ea va fi dusă la Sp­­­alul Socola. Lămuriri în ce priveşte poliţia legionară Bucureşti 31. — Pentru a puna capăt unor anumit© ten­et­nţe de a se prez­nta miş- 3 rea legionară in lumină falsS, 1. Horia S­ma a dat urmă­­oarele lămuriri: 1) Existâ o singură poliţie egionari. 2) Membrii acestei poliţii posadă carnete de legitimaţie, cu fotografie. 3) Poliţia legionară est® auxiliara poliţie de Stat. 4) Nu se pot face descin­deri, percheziţii şi anchete fără autorizaţia şi prezenţa poliţiei de St­a. 5) Toate descinderile, per­cheziţiile şi anchetele se ia la cadrul ordinei de Stat. 6) Cin® uzurpă calitatea de membru al poliţiei legionar© va fi imediat, denunţat auto­rităţilor. 7) Publicul e solicitat să ceară legitimaţia membrului poliţiei regionara care asprea­z­otă in î­n raiţiul funcţiunii.. Cine e înţelept, invaţa sa tacă şi sa asculte. Dr. ministru al Agriculturii în vizită la Iaşi Astăzi dmineaţă a sosit In localitate d. ing. N. Mareş, ministrul Agriculturii şi Do­­meniilor.­in gară, d. ministru Mareş a fost primit de d. prefect de judeţ dr. Alex. Ventonie, ches­tor Radu Şutu şi de un repre­zentant al Camerei Agricole, în timpul dimineţii, d. Ma­reş a făcut o vizită la Camera de Agriculturi, cu care prim­a­a interesat de situaţia egi­­­colă a regiunei noastre. Mareşalul Petain despre colaborarea franco-germana Cuvântarea conducătorului Frante! Londra 31 (Reuter)— Con­ducătorul statului francez, ma­reşalul Petain, a rostit aseară n faţa microfonului un im­­­portant discurs referitor la obiectul discuţiunilor avute de d-sa cu cancelarul Hitlei cu prilejul intâlnirii de săptă­mâna trecută, Mareşalul Petam a spu­­ntre altei® : „Am discutat despre viito­rul Franţei. O colabprar® cu Girmani est® necesară pentru uşurare situaţiei actuale şi pentru a­­gurarea unui viitor mai bun Dacă vom colabora cu Re­­­chul, prizonierii francezi vo fi lăsaţi la vetrei® lor, actu­­ala lini® de demarcaţia va­­ mult mutată spre nord, tribu­­tul de ocupaţie pe care ll plătim pentru întreţinerea ar­matelor germane, va fi mic­şorat, iar condiţiile generale da viaţă a poporului francez, mult uşurate. In încheiere, şeful atatalu francez a declarat că a ad­­eptat la principiu colabora­­-îs, rămânând ca detaliile să ie discutat® mai târziu. Berlin 31 (D.N.B.)din ceţ­urile politice germane se cizează că, la întâlnirea intre Fuehrer şi Mareşalul detain nu s'au stabilit acor­duri definitive. S'a constatat numai care este partea responzabilă a Franţei, hotărându­s® că tre­­bue să suport® consecinţei. Şi Franţa îşi dă seama de a­­cest lucru şi de acela nimeni nu-şi face iluzii că vor avea pe sentimentalisme. Cei 6000 kiom­etri pe ca­re i-a­ străbătut Führt­ui au avut un caracter realist şi a avut d® eleat de a pune lu­crurile la punct. Este însă sigur că justiţia va prin­d şi Franţa îşi dă sea­ma că nu poate pretinde mai mult. Presa parisiană relatind îa s­tâlnirea celor doi conducători de Stat, este de acord ca noua Europă trebu® să fie pusă sub conducerea Axei, Mareşalul l­é­tin şi guvernul francez, In care şi d. Laval are un rol important, au apro­bat a castft politică. Inrestarea unui asasin Bucureşti 31. — Comisaru Petr® Patriciu, asasinul co­­mandantei legionare Nicolete Nicoleacu, era dispărut după un prim interogator ce-i fu­sese luat. Aseară, comisarul Patriciu­­ a făcut apariţia şi sa pre­dat autorităţilor. El a fost de­pus la Jilava, Informational , Dl. prof. Iorgu Iordan de la Facultatea de Litere din Iaşi, a fost pus in con­cediu din oficiu pe data de 1 Noembrie, până la clarificarea situaţiei d-sale in învăţământ. „ Conducătorii revistei „In­semnări ieşene" ne roegi sa anunţăm ca, revista tuna sus­pendată ce care cenzură pe timp de două luni, — deși e­xemplarul pe Noembre e gate t.pârii, el nu poate fi pus in vânzare și nu poate fi expe­diat la obonafi. x Dl. Victor Cădere, amba­sador al României la Belgrad, a fost reche­mat din acest post. x Arhiducesa Ileana de Habsburg, prin d. Col. Zw­­enek, a donat loo.ooo lei „Ajutorului Legionar". x La Administraţia finan­­cara a Început plata pensii­lor. Da asemenea au avut a­­creditivele de salarii pentru Dapartamentul Justiţiei, Fi­­nanţe şi Armată. x Minist. loordonărei pun. ,De vedere Întreprinderilor in­dustriale ca conform adresei Nr. 182 din 16 August 1940 referitoare la propucţie, sunt datoare să înaintez® in ziua de 2 a fiscărei luai Manlu .bîat Maior Ssrv. M. O. N. I., ablouri indicând stocurile alinta în întreprinderi. x D. ing. I. Ca­se­t'i preşe­dinte şi d-nii I. Botsz şi av. N. Gh­iorghiade, consilieri ai Camerei de Comerţ, şi-au da demisia din demnităţile ce ii ocupau la această institut­e.­­ Conform ordinului m­i­nisterului, Camera de Co­merţ a dispus anularea lu­ tca­ter­i jocurilor şi cărţilor de legitimaţii eliberate la tvi, şi care făceau cumpărături in numele şi pentru diferiţi co­mercianţi ieşani din oraş şi judeţ.­­ Dl. colonel.-megistrat Va­si.­ T. Gitep a luat nun prim-preşedinte al Curţii -''ini iiale din Lucureşti. Dl. col. Tomiţă Toma a fost numit prim-procuror al aceleiaşCurţ.­­ Din cauza accidentului de tren de la M.r­eşti, ziarele in Bucureşti sosesc astăzi in localitate la ora 4 după mlazi. Deraere de tren Astăzi dimineaţă, trenul personal No. 1002 da p® li­­nia Dorneşti , Bucureşti, a iz­bit un vagon izolat la intra­rea la staţia Mirceşl. Trenul a deraiat. Victime omeneşti nu sunt. Şedinţa consiliului ■ eparhial al Moldovai Eri s’a latranit la caacela­­ria Metropolitană, consiliul a­­parhial al si­ţiai administra« live, spre a lua în cercstsr® ţi rezolva cereri!» de numiri şi transferări in parohiile va­cante din cuprinsul eparhia Moldovei. Şedinţa a fost prezidată d­e preotul prof. Cicerone Iordfi­­chescu. Pr. Cicerone Iordăchescu a rostit o scurta cuvântare, re­levând misiunia preoţimii sub noul regim al statului Le­g­onar. In urmă consiliul a luat in discuţie şi a rezolvit toate ce­rerile de numiri şi transferă­ . Printre alţii a fost transferat de la parohia Z­ia*Crucii la parohia Tom­a Cozaia, preotul Todirescu. Consiliul plenar a hotărât apoi ca să se procedeze la hirotonirea tuturor licenţiaţi­lor in teologie reuşiţi la exa­menul de selecţionare ce a'a ţinut recent­­* Mitropo­le. Deasenaenea s'a aprobat hi­rotonirea şi a licenţiaţilor teo­logi ce nu s'au prezentat până acum la cx mea. Urmează ca lucrările con­siliului să ii® supuse aprobă­rii I. P. S. S. Mitropo­ltului Iriniu, după care vor fi tim­­ise M nisterului ORA­U ENGLEJII AU MINAT coastal® greceşti Londra 31 (Reuter)— In cadrul măsurilor de a­­jutocare a Greciei, amiralitatea britanică anunţă că a ordonat minarea apelor teritoriale şi a mirii înconju­­rătoare din golfurile Patres, Corinth şi Egeas. Sunt declarate periculoase nav­gaţiei apele care scaldă capurile : a) L­ukos, Turitto, Sk­nari, Zante, Maratea şi Caracolo. b. toate apele dela nordul capului Spadi până la capul Colonna. mm satte u en Londra 31 (Reuter). — Corespondentul din Salonic al I ,«oţi»­ Reuter anunţă sosirea în Grecia a unui tren care sansporta un număr de 130 avioane da fabricaţie rusească comandate da guvernul etan în U. R. S. S. Din acele 130 aparate 45 sunt avioane d® bombarda­­ment, înarmările americane şi fabricarea de avioane © Hi©isi declaraţi® a praşaelintului Roosevall Washington 31. (Reuter). — In discursul ţintit o scară la Boston, preşedintele Roosevelt vorbind des­pre ajutorul dat de Statele­ Unite Angliei, a spus între atele că un număr de 14,ooo avioane comandate d® Anglia sunt pe cale de a fi terminate de uzinele ante*­r.cme. Pentru construirea unui alt număr de 12.000 .e.op.ane, au fost semnate contractele de către re­prezentanţii guvernului lor tunic. Producţia de avioane a Statelor Unite pe 1940 —41 va fi de 50.000 aparate. Trecând apoi la probării apără­r­ii Statelor Unite, preşedintele Roosevelt a spus că pe lân­gă aviaţie, A­­rminca­d spune şi de o marină formidabilă care este pe cale de a fi mărită.

Next