Opinia, noiembrie 1940 (Anul 37, nr. 10085-10088)
1940-11-01 / nr. 10085
t Y' Fapte In lecitiră gr răzbii naro-prec înaintarea italiană pe teritoriul grecesc Atena 31 (r. pr.).—Atena şi-a reluat aspectul normal. Câteva demonstraţii patriotice s'au produs renis străzile oraşului. Roma 31 (r. pr.).—«Gioraale d'italia" primeşte ştirea că trupei« greceşti sunt la retragere. Populaţia din Ceamuria primeşte cu bucune armata italiană liberatoare. Ştirile de pe front sunt foarte restrânse. Încă nu s'a comunicat numele localităţilor ocupate. Ştirile tendenţioase rǎspindite de agenţiile engleze, stat dezminţite categoric. Grecii opun rezistenţă, însă coloannele italiene îşi execută înaintarea conform planului. * Aikara 31 (r. pr.)—Ziarele află de la corespondenţii da război, câ trupele italiene au intrat n Grecia pe 40 mile, dealungul graniţei albaneze. O intervenţie a Regelui Greciei la Regele Italiei Istanbul 31 (Telegraf, Orient). — Se anunţă că Regele Greciei a telegrafiat personal regelui Italiei, rugându-1 să nu fie bombardat oraşul istoric Atena, şi dând asigurări că nue, aviaţia greacă nu va bombarda Roma. Se afirmă că Regele Italiei a dat răspuns favorabil. Intr'adevăr, până acum Atena n'a fost bombardată. Grecii min la Acta Berna 31 (Stefani). — Careurile diplomatice internaţionale, cunoscând acum atitudinea Iugoslaviei, Bulgariei ş Turciei faţă de conflictul italo-grec, fiind sigur că aceste ţânrU vor interveni,—constată că Grecia merge la sinucidere, Regele, d. Metaxis Şeful guvernului, şi Şeful Statului Major vor fi făcuţi responzabili de către poporul greu şi de către condusitorii politici, care cu toată vigoarea a'au opus la Întinderea acestui conflict. Turcia ar ajuta Grecia , numai dacă sar produce o intervenţie a Blgariei Cairo 31 (Reuter)—Corespondentul din Aiktra al agenţiei Reuter anunlţă că sir Hugh Natch Hugesson ambasadorul Marei Britanii in Turcia, a avut o lungă constituire cu dl. Saracioglu ministrul turc de externe. Cu ocazia aceator consultări, dl. Saracioglu a expus punctul de vedere turcesc faţă de conflictul italo-grec, arătând că obligaţiile de asistenţă militară pe care Turcia le are faţă de Grecia izvorăsc şi se bazează pe pactul antantei balcanice care prevede ajutor turcesc pentru Grecia numai in cazul când aceasta din urmă er fi atacată de Bulgaria. Datărind noua situație, guvernul otoman avizează in clipa de față asupra atitudinii ce urmează să ia. 99 ANUL XXXVI* No. 10085 ABONAMENTE: Lei 350. . . . . pe un an 6 luni 3 luni 1 lună , . instituții publice — ■-eg. publ. periodica Trib. Iasi la No. 21/1938. Ateliere!« tDografica IASI STR. LAPUSNEANU 37 180. 90 . 35. ^ 1500. înscria ia » » 1. l 11 1 NOEMBRIE 1940 TELEFOANE fii ■** Redacţia ~?i ^dininiitrația IAȘI STR. &APUSNEANU 37 Proprietari Succesiunea A A Hi 11 •ti 5. -a Xîax &®&ulax cotîăian Directive in privinţa selecţionării şi avansării ofiţerilor Bucureşti 31.— Preşedinţia Consiliului de Miniştri face cunoscut că In ziua de 30 Octombrie s'a intrunt la Misterul Apărărei Naţional Consiliul Superior ai oştire, sub preşedinţia d-lui General I. Antonescu. D. Gsaera’. Antonescu a dat următoarele directive: In viitor selecţionarea . Înaintarea ofiţerilor nu se va mai face pe calea favoritismului, ei se va aplica cu stricteţă legea, care trebue să stea la baza tuturor acţiunilor de Stat. Comandanţii da regimenttrebue aleşi din ofiţeri de elită, cu caracter integru şi cu cât urcă mai sus pe calea ierarhică trebuie să dovedească şi capacitatea ce se cere la posturile de răspundere. Se vor tape note de Intre, trecutul fiecărui ofiţer şi notele rău Însemnate sau eronate se vor pedepsi cu toată severitatea. Se vor da indicaţii speciale asupra modulu de notare şi calificare. In viitor se vor acorda indemnizaţii şi sporuri de salarii In aviaţie, numai aviatorilor naviganţi. D. General Antonescu a făcut a fo o inspecţie la Ars®Calul Armatei interesându-se h mod deosebit asupra meritui lucrăriior şi asupra hranei ce se dă lucrătorilor din arsenal. După aceia d. Gansral a dat importanta directive priv.tor .a te.ui organizării lucrului la arsenaile da Stat. Donând „AJUTORULUI LEGIONAR“, ameliorat suferinţa acelor lăsaţi fără sprijin în preajma ierneî. «Willi depin dovedită Roma 31 (Stefani).—Se scoate în evidență că ocuparea da către forţele britanice a unor porturi greceşti, dovedeşti limpede că sub masei ipocrită a garanţiilor britanice erau de fapt angajamente bilateral© militare. In toată regula, deşi presa britanică vrea să scoată acţiunea Italiei ca o agresiv un© provocată împotriva Greciei. Şi din articolele publicate în ziarul „Times" rezultă că Anglia cerea tot mai insistent Greciei intrarea în război. Italia, care nu avea nici un interes să provoace acest conflict, nu a înţeles însă să se lase la bunul plac al Angiei, întreaga răspundere cade asupra complicității angogrecești. Posibilitatea extinderii conflictului Berlin 31 (Tele.ca) — Ziarels subliniază că Grecia poartă toată răspunderea concului. Aşa cum au decurs lucrurile, Italia a fost îndreptăţită să intervie cu armele. Relaţiile greco-germane devin conorme cu alianţa italo-germană. Solidaritatea dinre Roma şi Berlin este totală şi în cazul de faţă. O apanare paşnică a conflictului italo-grec, este exclusă. Ba chiar apare posibilă o extindere, prin intervenţia Bulgariei care are da formulat revendicărimpotriva Grecei. Bulgaria se orientează terri, după politica Axei. Raporturile prieteneşti româno-bulgare Sofia 31.—Ziarul „Stovo“ publică un articol înegătură cu mesagiul Regelui Boris, în care remarcă pasagiul din mesaj referitor la raporturile cu România. Ziarul îşi exprimă bucuria ce presimte poporul prin rezolvarea paşnică a diferendului dintre cele douăâri și reluarea rapidă a raporturilor de prietenie. Acestea vor aduce mari foloase pentru ambele țări. Atacurile autodei italiene asupra Angliai Roma 31 (Stefani).—Comunicatul asupra mersului războiului deasupra canalului Musecel arată că aviația italiana a dat orice atac asupra Angliei 1d plină ei. Cu toate condiţiile neprielnice, au fost bombardate importante instalaţiuni, inamicul suferind mari pierderi. Toate avioanele italiene s-au întors la bazele de plecare. turi polifieneşti Agenţii poliţieneşti aparţinând elic. V-a, au reuşit ori să prindă pe cunoscutul spărgător Gh. loaub din str. Ciric 34, autor a numeroasa furturi şi spargeri comis® in raza Municipiului Iaşi. In timp ce era interogat, a vrut să evadeze, fapt care e necesitat sa fie legat de mir şi picioare. — In cursul nopţii, autori necunoscuţi au spart peretele din spatele magazinului de încălţăminte al d-lui Ham Grimbarg din str. A. Fanu 65, au intrat în interior, au răvăşit prăvălia, după care au plecat fără a lua ceva. Se cercetează. — Un început de incendiu s’a declarat aseară la ana Ana Cuten din str. Palat 41, locul luând naştere de la un coş ce nu era curăţat. Sosind la timp pompieri, ocul a foat localizat inainte de a lua proporţii. A fost reclamat poliţiei comerciantul Nubăm Strulam Ar. Saihana 19, acuzat că vindea situpe alimentare cu preţuri de speculă. — Au fost confiscate 20 pâni de la brutarul Dulce din Str. Nicolina, ca erau fabricate neregulamentar şi care erau date spre vânzare sub preţul distal. — La Chestură a fost redusă aseară o necunoscuta care dădea semna do alienaţi® mintală, fiind găsită hoinărind prin Piața Unirei. Astăzi ea va fi dusă la Spalul Socola. Lămuriri în ce priveşte poliţia legionară Bucureşti 31. — Pentru a puna capăt unor anumit© tenetnţe de a se preznta miş- 3 rea legionară in lumină falsS, 1. Horia Sma a dat urmăoarele lămuriri: 1) Existâ o singură poliţie egionari. 2) Membrii acestei poliţii posadă carnete de legitimaţie, cu fotografie. 3) Poliţia legionară est® auxiliara poliţie de Stat. 4) Nu se pot face descinderi, percheziţii şi anchete fără autorizaţia şi prezenţa poliţiei de Sta. 5) Toate descinderile, percheziţiile şi anchetele se ia la cadrul ordinei de Stat. 6) Cin® uzurpă calitatea de membru al poliţiei legionar© va fi imediat, denunţat autorităţilor. 7) Publicul e solicitat să ceară legitimaţia membrului poliţiei regionara care aspreazotă in în raiţiul funcţiunii.. Cine e înţelept, invaţa sa tacă şi sa asculte. Dr. ministru al Agriculturii în vizită la Iaşi Astăzi dmineaţă a sosit In localitate d. ing. N. Mareş, ministrul Agriculturii şi Domeniilor.in gară, d. ministru Mareş a fost primit de d. prefect de judeţ dr. Alex. Ventonie, chestor Radu Şutu şi de un reprezentant al Camerei Agricole, în timpul dimineţii, d. Mareş a făcut o vizită la Camera de Agriculturi, cu care primaa interesat de situaţia egicolă a regiunei noastre. Mareşalul Petain despre colaborarea franco-germana Cuvântarea conducătorului Frante! Londra 31 (Reuter)— Conducătorul statului francez, mareşalul Petain, a rostit aseară n faţa microfonului un important discurs referitor la obiectul discuţiunilor avute de d-sa cu cancelarul Hitlei cu prilejul intâlnirii de săptămâna trecută, Mareşalul Petam a spuntre altei® : „Am discutat despre viitorul Franţei. O colabprar® cu Girmani est® necesară pentru uşurare situaţiei actuale şi pentru agurarea unui viitor mai bun Dacă vom colabora cu Rechul, prizonierii francezi vo fi lăsaţi la vetrei® lor, actuala lini® de demarcaţia va mult mutată spre nord, tributul de ocupaţie pe care ll plătim pentru întreţinerea armatelor germane, va fi micşorat, iar condiţiile generale da viaţă a poporului francez, mult uşurate. In încheiere, şeful atatalu francez a declarat că a adeptat la principiu colabora-îs, rămânând ca detaliile să ie discutat® mai târziu. Berlin 31 (D.N.B.)din ceţurile politice germane se cizează că, la întâlnirea intre Fuehrer şi Mareşalul detain nu s'au stabilit acorduri definitive. S'a constatat numai care este partea responzabilă a Franţei, hotărândus® că trebue să suport® consecinţei. Şi Franţa îşi dă seama de acest lucru şi de acela nimeni nu-şi face iluzii că vor avea pe sentimentalisme. Cei 6000 kiometri pe care i-a străbătut Führtui au avut un caracter realist şi a avut d® eleat de a pune lucrurile la punct. Este însă sigur că justiţia va prind şi Franţa îşi dă seama că nu poate pretinde mai mult. Presa parisiană relatind îa stâlnirea celor doi conducători de Stat, este de acord ca noua Europă trebu® să fie pusă sub conducerea Axei, Mareşalul létin şi guvernul francez, In care şi d. Laval are un rol important, au aprobat a castft politică. Inrestarea unui asasin Bucureşti 31. — Comisaru Petr® Patriciu, asasinul comandantei legionare Nicolete Nicoleacu, era dispărut după un prim interogator ce-i fusese luat. Aseară, comisarul Patriciu a făcut apariţia şi sa predat autorităţilor. El a fost depus la Jilava, Informational , Dl. prof. Iorgu Iordan de la Facultatea de Litere din Iaşi, a fost pus in concediu din oficiu pe data de 1 Noembrie, până la clarificarea situaţiei d-sale in învăţământ. „ Conducătorii revistei „Insemnări ieşene" ne roegi sa anunţăm ca, revista tuna suspendată ce care cenzură pe timp de două luni, — deși exemplarul pe Noembre e gate t.pârii, el nu poate fi pus in vânzare și nu poate fi expediat la obonafi. x Dl. Victor Cădere, ambasador al României la Belgrad, a fost rechemat din acest post. x Arhiducesa Ileana de Habsburg, prin d. Col. Zwenek, a donat loo.ooo lei „Ajutorului Legionar". x La Administraţia financara a Început plata pensiilor. Da asemenea au avut acreditivele de salarii pentru Dapartamentul Justiţiei, Finanţe şi Armată. x Minist. loordonărei pun. ,De vedere Întreprinderilor industriale ca conform adresei Nr. 182 din 16 August 1940 referitoare la propucţie, sunt datoare să înaintez® in ziua de 2 a fiscărei luai Manlu .bîat Maior Ssrv. M. O. N. I., ablouri indicând stocurile alinta în întreprinderi. x D. ing. I. Caset'i preşedinte şi d-nii I. Botsz şi av. N. Ghiorghiade, consilieri ai Camerei de Comerţ, şi-au da demisia din demnităţile ce ii ocupau la această institute. Conform ordinului ministerului, Camera de Comerţ a dispus anularea lu tcateri jocurilor şi cărţilor de legitimaţii eliberate la tvi, şi care făceau cumpărături in numele şi pentru diferiţi comercianţi ieşani din oraş şi judeţ. Dl. colonel.-megistrat Vasi. T. Gitep a luat nun prim-preşedinte al Curţii -''ini iiale din Lucureşti. Dl. col. Tomiţă Toma a fost numit prim-procuror al aceleiaşCurţ. Din cauza accidentului de tren de la M.reşti, ziarele in Bucureşti sosesc astăzi in localitate la ora 4 după mlazi. Deraere de tren Astăzi dimineaţă, trenul personal No. 1002 da p® linia Dorneşti , Bucureşti, a izbit un vagon izolat la intrarea la staţia Mirceşl. Trenul a deraiat. Victime omeneşti nu sunt. Şedinţa consiliului ■ eparhial al Moldovai Eri s’a latranit la caacelaria Metropolitană, consiliul aparhial al siţiai administra« live, spre a lua în cercstsr® ţi rezolva cereri!» de numiri şi transferări in parohiile vacante din cuprinsul eparhia Moldovei. Şedinţa a fost prezidată de preotul prof. Cicerone Iordfichescu. Pr. Cicerone Iordăchescu a rostit o scurta cuvântare, relevând misiunia preoţimii sub noul regim al statului Legonar. In urmă consiliul a luat in discuţie şi a rezolvit toate cererile de numiri şi transferă . Printre alţii a fost transferat de la parohia Zia*Crucii la parohia Toma Cozaia, preotul Todirescu. Consiliul plenar a hotărât apoi ca să se procedeze la hirotonirea tuturor licenţiaţilor in teologie reuşiţi la examenul de selecţionare ce a'a ţinut recent* Mitropole. Deasenaenea s'a aprobat hirotonirea şi a licenţiaţilor teologi ce nu s'au prezentat până acum la cx mea. Urmează ca lucrările consiliului să ii® supuse aprobării I. P. S. S. Mitropoltului Iriniu, după care vor fi timise M nisterului ORAU ENGLEJII AU MINAT coastal® greceşti Londra 31 (Reuter)— In cadrul măsurilor de ajutocare a Greciei, amiralitatea britanică anunţă că a ordonat minarea apelor teritoriale şi a mirii înconjurătoare din golfurile Patres, Corinth şi Egeas. Sunt declarate periculoase navgaţiei apele care scaldă capurile : a) Lukos, Turitto, Sknari, Zante, Maratea şi Caracolo. b. toate apele dela nordul capului Spadi până la capul Colonna. mm satte u en Londra 31 (Reuter). — Corespondentul din Salonic al I ,«oţi» Reuter anunţă sosirea în Grecia a unui tren care sansporta un număr de 130 avioane da fabricaţie rusească comandate da guvernul etan în U. R. S. S. Din acele 130 aparate 45 sunt avioane d® bombardament, înarmările americane şi fabricarea de avioane © Hi©isi declaraţi® a praşaelintului Roosevall Washington 31. (Reuter). — In discursul ţintit o scară la Boston, preşedintele Roosevelt vorbind despre ajutorul dat de Statele Unite Angliei, a spus între atele că un număr de 14,ooo avioane comandate d® Anglia sunt pe cale de a fi terminate de uzinele ante*r.cme. Pentru construirea unui alt număr de 12.000 .e.op.ane, au fost semnate contractele de către reprezentanţii guvernului lor tunic. Producţia de avioane a Statelor Unite pe 1940 —41 va fi de 50.000 aparate. Trecând apoi la probării apărării Statelor Unite, preşedintele Roosevelt a spus că pe lângă aviaţie, Armincad spune şi de o marină formidabilă care este pe cale de a fi mărită.