Opinia, decembrie 1946 (Anul 38, nr. 66-89)
1946-12-01 / nr. 66
.(■ jm. * PAQIHB 300 LEI ABOHAMEMT&t 'w ts.000 e ; t ; ; t; stm ' ? 45.QU0 I l ; l t B 800,000 . lisfcf epríndéf I, autorttä# * V Ätdäcrei« íipögraffce IAȘI, STRADA LAPUȘNEANU Nr. 3? 2 f #&« POPULaET,CI»TiDiflii Uttmiiiioä* * * I Deccmörte Jí ■ ............... i... ., jtf.gfr rife Redacţia IAȘI, ST!?* LĂPUŞNEANU Nr. 23 era Administraţia IAŞI, STR. LĂPUŞNEANU Nr. 37 TELEFOANE: Redacţia,, c Administraţia Serv. de noapte. Dlvoeîof €. fl. @SSStít,®í* Nr. 213$ „ 2042 „ 2(m% La aniversarea unirii Ardealului Se impflnese 28 an? dels lipire®, liber costsSmţîîâ, ® jfransilvaniei la Statul «românesc. ■! Aniversarea aceasta rac» rltă cu atât mai santt & fi subliniată cu cât actul istoric din 1018 a suferit o gravă amputaţie !n 1940» care s putut fi reparată în 1945 cu preţul unor două suferinţe şi jertfe de sânge. ■ Tragedia Ardealului a fost legată destul de strâns de regimul politic dictateral introdus de fostul rege Carol EL Regimul imnului Ioîac, detaşat de frâna voinţei şi aspiraţiilor populare» a împins ţara în captcana Mileristă şi a deschis calea răslabel pr®vîoctei ardeleneşti. ► Din cauza tristei aventuri a dictaturii din România, toaducătorii nazişti al Germaniei in colaborare cu beciştîi italieni» s’at putut iacumeta să sfideze lumea Soaţă şi să batjocorească tratatele internaţionale princare Ardealul Întreg era recunoscut ca parte inseparabilă din Statul român. Prin noul destin naţional •ctitorit de Regele Mihaî I» fara a fost repusă ing rolul ei firesc. Şi n*a putut îndrepta actul de violenţă al aventurierilor nazişti» cu preţul sângelui vărsat eroic de soldaţii noştri» alături de vijelioasele armate ale Uetstmii Sovietice. Cu acest sprijin hotărâtor al mare republici vecine şi prin consensul celorlalte naţiuni unite» am obţinut reîntregirea Ardealului, pe aceleaşi temeiuri etnice, economice şi politice care alcătuiseră şi temelia actului istoric din 1918. Pierderea Ardealului de Nord fusese un efect al spiritului fascisto-dictatorial? Iar repararea acestei brutale nedreptăţi s’a datorit izbânzii mondiale a spiritului democratic. Animat de noile tendinţe democratice, statul nostru de astăzi oferă populaţiei ardeleneşti o cârmuire prietenoasă şi civilizată» aplicând principiul convieţuirei armofilîce şi al drepturilor egale pentru toate naţionalităţile conlocuitoare. Prin această metodă justă» unirea tecitorîalo-p® i- 8ica_ V* putea fi consolidată prin unirea sufletească — adevăratul factor de sifheziune în Stat Și prin acest mod de «guvernare» actul istoric din 1918, reconfirmat în 1344» va putea dăinui dealungul veacurilor. LR ? fffi sikkac«*tas moborks, em«d« ti reei »* sfârşit de toamnă» Universitatea şi-a deschis porţile» mai târziu ca de obiceiu» «şteptându-şi eiracii cărora să ie potolească setea de adevăr şi că ie îndeplinească dorinţa de cunoaştere. * Sub acoperământul Universităţii se strâng din toate colţurile ţării» chemaţi de a» «Glaşi ideal cultura!» flăcăii brazdelor, ca şi fii de muncitori, funcţionari ori mici negustori. Cu unele excepţii, cadrele studenţimii universitare sunt formate din odraslele familiilor nevoiaşe. Aceste familii Înţeleg că este o misiune cetăţenească a pune I® mâna copilului lor cartea» instrument de cunoaştere şi de descoperire a drumului spre progres. De aceea nu precupeţesc nici un sacrificiu şi rup rod din modestele lor cheltueli silnice, privând« 8® adesea de strictul necesar» caută să asigure celui trimis să se împărtăşească din beneficiile culturii, o masă regulată şi o cazare omenească. Dar vremurile aspre prin care trecem reclami o sumă de aproape jumătate de milion lei lunar pentru procurarea unei hrane substanţiale şi a unui pat cald, arabele absolut indispensabile unui organism tânăr, la plină dezvoltare biologică» Gât© familii pot sacrifica măcar o sută sau două de mii de lei» necesar© feciorului trimis la carte» din veniturile lor lunare? ; Desigur foarte, puţine. .Cum vor putea'..ţine enia^ pSnă studenţii Intre sumele printite de acasă'şi necesitatea atât d© costisitoare astăzi de a-şi astâmpăra foamea și a-și. .pr«cur® an a» dăpost ? . StBtul tfi grîja lui pentru tinerimea^iniv0F*itarfi,coB» Urlbuefirește'!a reatsbiîires cumpănea Intre vegetării© și obriluelile studenţilor. in acest scop s® acordă scutiri d® tax® d© frecvenţă» se oferă burse d® studii» se organizează oămin® şi cantine. Ajutorul etosului» smuls şi el din paupertatea bugetară a unei Ţări crunt lovite d® trăsnetul destructiv a! războiului, nu poate îndestula nevoii© întregea studenţimi. Cade In sarcina iniţiativei particulare să întindă o mână de ajutor, acelora ce sunt viitori intelectuali ai ţârii. Cei ce se bucură de o bună stare, şi facă loc I® masa lor unui student sărac sau să-i înlesnească un culcuş unde să-şi găsească odihna după saune® istovitoare a silei. Asistenţa socială va trebui să ajute subt diferite forase (organizări de spectacole, baluri» conferinţe» cheie) pe est pentru care dacă nu vom avea toată solicitudinea vor deveni» spre ruşinea noastră» acei cerşetori în haine negre, de care n® vorbeşte în una din piesele sale» un dramaturg francez. S’ar mai putea propune o soluţie: studentul să-şi câştige existenţa singură prin munca sa. Respingem această soluţie ce ar construi un compromis faţă de însuşi viitorul cultural a! neamului nostru. Un student care a îndeplinit programul exigent s opt ore silnice de birou, nu mai este apt să-şi însuşească cunoştinţele necesare şi nu mai are timp să frecvepteze cursurile. La sfârşitul anului îşi va asimila, cu preţul a nopţi de»«odihnă, materia» pentru a obţine o notă de trecere. Acest student satisfac® © obligaţi® şcolară , nu-şi îndeplineşte lasă o misiune cetăţenească : aceea d® & de»veni om de cianură şi cu un simplu titrat. IL GEORGE DELOGRIM entii Observaţii şi propuneri 9 D© bună seamă că Târgul Cucului est® unul din cele mai pitoreşti cartiere ale oraşului nostru. Dimitrie Anghel descriind un incendiu In acest cartier a realizat una din cel® mai plastice pagini din opera sa iar ceilalţi scriitori care au cunoscut bine Iaşul» au amintit cu toţii Tg.Cucului ce şi-a menţinut întotdeauna tradiţia. Intr’adevăr, aspectul multicolor al vechiturilor atârnat® în pragul prăvăliilor, figurile şirete ale samsarilor de tot sosul şi modul oriental cum se face comerţul, cu tocmeli îndelungi, şi plecări simulate şi trageri de mânecă» constitue întotdeauna un material bogat pentru amatorii de inedit. Insă, acest cartier nu ne interesează actualmente numai sub aspectul lui pitoresc. De dupâ războiul ele a devenit sediul, „bursei negre“ din Iaşi, şi aproape silnic se fac tranzacţii care ar trebui să interesez® mai fi de-aproape organele de combatere a „speculei şi sabotajului. _ Sutele @latera8 car« sus la« «ipti«-' 'Vis-a-vis d© staţia de tramvai, unde este o cafenea care are zugrăvit pe firmă două tacuri de biliard» poate fi văzut In permanenţă un grup compact de oameni,care toată ziua n’au altceva de făcut decât să stea acolo, ca nişte călători care aşteaptă trenul pe peronul unei gări. Dacă din întâmplare treci p® acolo cu un pachet sub braţ eşti asaltat din toate părţii© î — „Aveţi ceva d® vânzare? Plătim bani ghiaţă numai lăsaţi-mâ să văd marfa*. Şi până să ai timp ca să-i răspunzi ceva Iţi smulg pachetul d® sub braţ şi-ţi oferă şi preţul. Sunt însă şi unii cetăţeni pe care vitregia timpurilor li face să vândă unele lucruri pentru ca să aibă cu ce trăi. Căzuţi p® mâna acestor şacali ei sunt speculaţi fără milă, iar lucrurile sunt cumpărate p© preţuri de nimic, şi deportate In prăvăliile Întunecoase d® p© atr. Costache Negri. Aici Intriun talmeş-balmeş variat sunt adunate haine şi lucruri de tot felul. Vestminte preoţeşti, paradesie, patroane, uniforme militare, vestoane ofiţereşti,etc. latr’o prăvălie am văzut un veston ofiţeresc pe care negustorul şmecher ii înaintase la gradul de colonel pentru impresionarea clientelei rurale. De altfel în târgul-cucului se poate găsi orice, inclusiv toate articolele care gs vând raţionalizate. Bineînţeles însă că totul se vinde la „preţul zilei“. 1 • 1 Cel mai neîndermânatec misii câştigă cam 400.000 lei pe zi adică leafa unui funcţionar pe-o lună, aşa că toţi acuşii paraziţi cu toate că umblă în haine zdrenţuroase învârt afaceri de milioane. Tisbutfişi a intensificat controlul a.tor.taţilor In cadrul acţiunii pentru stârpirea speculei, autorităţile ar trebui să institue un control mai viglent în Tg. Cucului care este „cartierul general al speculanţilor din localitate* de unde printr'un fel de legături oculte sunt dictate preţurile în tot oraşul. Dacă poliţia ar face câteva razii pe-acolo suntem sigurii că s'ar putea descoperi lucruri interesante. In orice caz, dacă în laşi va porni vreodată o acţiune contra speculei, ea trebue să Înceapă cu Târgul-Cucului.. V. DELEANU laşul în reportaj Târgul-Cucului Sute de oameni care trăiesc din învârtelile de la Bursa Neagră» Milionari In haine zdrenţuroase Lămăile contra bolilor de ficat în revista Bruxelles Medical se arată într’un studiu efectel® bune ala lămâilor» fie drept condiment (stropind cu zeama de lămâi suprafaţa alimentelor coapte la cuptor şi lăsând să se‘ prelungească contactul cu zeama câteva minute), fie ca remediu contra grefei (luând după masă o diluție caldă de zeamă de lămâie). OPAGNAdeISTORIE Reportaj documentar de laVIL DAVICU Ia lumina evenimentelor hotărîtoare ce se ridică astăzi In toată lumea, I Decembrie din anul acesta îşi capătă înţelesurile depline şi temeinice sub care el treime salutat de întreg poporul nostru. Fiindcă î Decembrie est© sărbătoarea luptei de unitate» libertate şi independenţă a României, iar «wm Zorile acestei sărbatori şi «le acestei lupte sunt sporite de faptele Istoriei care se desfăşoară sub ochii noştri, înţelesurile şi urma» ril© «Hm Câmpia liber« Sâţii Dacă privim - Istorie trecutâ, faptele pe care sa le-a Înscris, caiace aveau ei* sfla«prindă gt să Binterises© l las târziu In sărbătoarea de 1 Decembrie i618, rămâne biruinţa aceasta s unităţii şi libertăţii» triumful independenţei noastre sub pecetea voinţei populare. Mai puţin decât® răscoală şi mai mult decât un simplu protest, Câmpia Libertăţii a rămas unul din cele mai reprezentativ® momente istorice de afirmare a drepturilor noastre» căci alături de cei patruzeci d© sail d® ardeleni la frunte ca Simion Bărnuţu, care spuneau : „noi vrem eâ n®unim ca ţara“ fruntaşii mişcării paşoptisce din Moldova şi Muntenia au încercat» prin Nieoîa® Bălcnic«, că realises© înfrăţirea , retor român şi maghiar rsve aseprimis eomoa® a curţii împărăteşti. Ideia de unire a Transilvanei libere şi democratice cu ţara românească şi de paşnică frăţietate cu popoarele conlocuitoare, izbucnită din voinţa entuziastă a Ardelenilor, şi-a căpătat întruchiparea la 1 Decembrie 1918 —când condiţiile normale de dezvoltare ale neamului românesc au început să se realizeze. S-au întrunit atunci în jurul vetrei naţionale frânturi de neam cu calităţi aparte» influenţaţi d® culturi străine—mai vechi şi Înfloritoare, dar aceste adversităţi au purces să fuzioneze în tezaurul sufletesc comun. Particularităţile provinciale— urmele influenţelor străine— totul părea că s’a topit laolaltă, servind drept material pentru o statue nouă. Reîntoarcerea spre silele Blajului«» Par când vântul n&seissa e» eiaiesHEEB^^ lui a început să aducă eseuri negri peste Rabapî şi din nou peste întinsele câmpii ale pustei,au rămas stăpâni latifundiari, din nou cuvântul a fost încătuşat, circa reacţionari şi-a început pe îndată agitaţiile revizioniste» aşezând Intre România şi Ungaria un văl neru care a împiedecat orice înţelegere. Animozităţile au mers crescând până când Ungaria mai veche In grad în ce priveşte slujba de lingău ai hitleriştilor, a reuşit să smulgă României Ardealul. In cei cinci ani de sile de de aspră existenţă a platoşilor ţărani maramureşeni lăsaţi de o vitregă cârmuire să se macine lent de mizerie odată cu străvechile păduri căsăpite» zilele Blajului, ca, şi de fermecătoarele adunări populara sub ceru! liber» sub flamura plină de sâdejd® a democraţiei rsvia adese® ta mititea celor acupriţL find argata reiata g%â p©sp«i 8!B@§egiisl Bläertätiloe. Şi când araaate română «. păşit alături de glorioaăft Armată Roşie patru _ eliberarea poporului maghiar» ag sub jugul bortisi» ei a pri« mit armata română cu eat»« ziasm căci ştia că ea poartă mesagiu! libertăţii. In sufletul ungurilor şi-a făcut la® un senfiuent de simpatie pen« tru cei ce luptau alături de Armata Roşie şi de trapei# guvernului popular dia D®* bieţin, în jurajos acestei lupt# dir» $044 putem privi astta perspectivei# viilotuelsr r® plaţii dintre poporul ffossaffi şi maghiar. Regimul democrat a dat putinţa popoarelor din buzi* SAVEL DAVIDU (Continuare în pag. 2-a) &mns Umbaaibruite pâpuşi pentru... păpuşi vesela!00rea Parlamtoforul Mâine se deschide Parla- J menut, Camera unică a României aşa cum a ieşit din alegerile de la 19 Noembrie. După anii grei şi plini de tute aprige, România are faroşi o reprezentaţiune naţională şi intră pe calea plenitudinei regimului parlamentar. Drumul până aici a fost grai, spinos plin de sacrificii. Nimeni însă nu va putea contesta surprinzătoarea maturitate politică de care a dat dovadă poporul românesc. Atras de tot felul de miragii fascisto-naziste s’a trezit aproape spontan la realitatea democratică. Această rouă orientare se oglindeşte fidel în noua alcătuire a Parlamentului, care de la prima privire se deosebeşte de celelalte Camere care au precedat decadenţa politică a ţării noastre. In faţa nouei Camere nu stăm ca în faţa unei necunoscute ci ca în faţa unei instituţie a căror factori componenţi îl cunoaştem, din grefele luate politice ce s-au dus, din convingerile politice pentru care au luptat, dar în cea mai mare parte nu am avut ocazia să-l cunoaştem ca factori parlamentari. In Parlamentul ţării, vechile partide îşi au şi ele reprezentanţi lor. Ei vor critica, vor face obiecţii. Ar fi fost anormal dacă aceasta ţiu si ar fi întâmplat Aceasta este ordinea firească a luptei politice şi parlamentare, mai cu seamă aşa cum ne-am obişnuit noi s’o avem ! Vremurile mi, prin care trecem au moştenit pe cele vechi cu tot ce au avut şi făcut bine sau râu. Pentru desăvârşirea binelui trebuie timp, tot aşa ca şi pentru stârnirea răului. Probleme grele stau în fa fa mai Camere, însuşi programul după care blocul majoritar ce formează corpul legiuitor /«= crează, este foarte vast, f/t= drăzneţ, făuritor de reforme deosebit de importante„ Desfăşurăndu-şi activitatea în condiţiuni economice excenţionate, noul Parlament trebui să găsească în sămd său majoritatea necesară im lichidarea speculei, petttm restabilirea echilibrului între preţuri şi salarii ridicarea producţiei, punerea bazei bilizârii economice, ea pi a întregului program pe car adus în faţa poporului. Greutăţile sunt multe, mh zeria creşte în fiecare zi, des* ceia cu toţii ne îndreptăm ptf* virile pline de speranţe spf* cei care în incinta Parlamm* tului vor face legi, vor tu* măsuri se vor preocupa, viaţa tuturor cetăţenilor, ST nu vor putea face mimai, etul daca legile vor izvoră cu realităţile existenţei masim, şi se vor aplica întocmai rămi, călcări de lege şi intolermfât dacă măsurile luate vor aplicate ca stricteţe şi se reuşi ca prin ele fără brneSM şi violenţe să se Măture ravurile nenorocite ale trdaatului, atunci munca parlameit tului va fi fructuoasă, aftfcl toate bunele sate intenții sunt condamnate séf rámaidim între Parlament, şi popod este o strânsă legătură, fni Parlament se oglindește votența poporului, iar în hold* rările ia! se oglindește efafff*» mental celor ce condim țar* față de popor. Sub acest aspect Vom ftr* deca de mâine activitatea ului Parlament. MARIETA CĂLUGĂR® Expediţia ştiinţifică magnolii^!!!!!3 smfletici Expediţia ştiinţifică a apicultorilor organizată de către Universitatea de Stat din Moscova şi de Ministerul de agricultură al Republicii Feelative Ruse, şi-a terminat activitatea Expediţia, in frunte cu docentul universitar E. A. Lavrchih. a întreprins o călătorie In Extremul Front pentru cercetarea stupilor așa numitelor roiuri de albine indiene, în regiunile desvotării lor naturale. Litoralul Oceanului Pacific este singurul loc din Uniunea Sovietică unde s’a păstrat In stoiburile copacilor specia albinei indiene. Spre deosebire de albina obişnuită, albina indiană sboarâ şi la temperaturi joase. înflorirea grădinilor in partea europeană a Unitunii Sovietice are loc deseori In anotitaş rece când albina obişnuit nu iese din stup. In cazurile cestea, nu se produce pA' nizarea grădinilor şi astfel se pierde o parte din recoltă« Savanții fi-auluat Sisrciffli de a găsi' posibilitatea cto aclimatizare s albinei indica^ I n regiunile centrale ale {ăriie Expedi|*a a cercetat stup« a binelor indiene şi a strâng pn vast materia! ştiinţific. Efe a adus In capitală un roi de albine sălbatice care ierneazft In condiţiuni bune. Savanţii vor urmări viaţa albinei, sâl« batice» modul cum strâng« mierea precum şi aclimateg« rea ei în csndiţiaail® regi«« nii Moscovei»