Opinia, ianuarie 1947 (Anul 39, nr. 90-113)

1947-01-01 / nr. 90

A­T­E­H­T­I­U­N­E In c«î,ân«! se va da&chiste in str. Pocw« rari § (fostul local­ al fantasiei căpățlnul birourile si de­pozitul firmei „STEQOM^T» ©refectul «©msrîwitri fiind : 1. Vânt­âri en-gros și err-defeil de maisriale de construcfie, piese pentru instalații sanitare și technice, rrrobilier. 2. Reprezentanţe comerciale. Firma „Stegomat4* a primit reprezentanţa vân­zării exclusive în Moldova şi Bucovina a pro­dus .r ..GV­A,­industria Lemnului din Răncota”, poate livra instituţiilor şi particularilor : 1. Mobile curbate­: scaune, taburete, fotolii, mese, cuiere, cavoare. 2. Mob­le de b­rou­, dulapuri, birouri, mese pentru m­ășini de scris. 3. obie moderne: dormitoare complecte, paturi normale, dormeze, mobilă de bucătărie. 4. Mobile pentru copii: mesa, scaune pu­pitre etc. Se pot primi comenzi speciale pentru mobi­lierul necesar la bănci, teatre, cinematografe, hoteluri, cantine, restaurante etc. Prețurile de vânzare sunt cele oficiale ale fabricii Pâncota sau depozitul București, la care se adaugă cheltuelile de transport până la Iași, beneficiul și taxele legale în momentul livrării. „STEGOMAT" D. V. Stepârescu Iaşi, — Păcurari 5 — Iaşi fel sa „SCft­r Maria Tasnstillr şi 1W@1 PMIL în FEMEII FARA SUFLET Jurnal de actualităţi I' Regina grație? So»!» Henie» RicM tSraesie (Kar iomsrs A S T A \ lit feeslpul film american R­egina la CAPITOL emmam*** 1 -L‘ azi ut ssoen I Ui||&ui.E.iLa fican­aar« a studiouslor americane Producție R K. O» 1946 c.»jsaM»M«ai®^«M^TBlWiiyTiiw^rinninmimwTiTi^^ riffiîn nr r nrTim iji: - /. ŰZ ^ua^aBmMasmssssMsssüíi saaws^KaEâSBaafrcasawBi^^^^ Litaratsfâ... M Sîiiiî|l... (Urmare din pag. I-a) (Urmare din pag. I-a) ilifa egipteană a devenit, prin descoperi­rile arheologice tot mai Iu­­iflinovV-a u i, ultimii treizeci de ani, m i vor de studii intere­­­dite la con­cluzii prin tic o. ?, cu pri­vire la civilizaţia omenirii. Arheologia franceză Dos­ Foches-Noblecourt a izbutit să desprindă câteva aspecte ale artei egiptene în docu­­mentatul său opuscul „Le style egyptien“. Sunt de re­marcat la special preţioase observaţii pe care autoarea Ie face asupra arhitecturii egiptene, oprindu-se înde­lung asupra modului în care sa construiau casele parti­culare, trasa?® Pasteur cu Pat'" â»ss Ípflr®tiiÍ ^ ^ j laţii® €©@per fi Mas Hai­er " Mm la plineşte o jumătate de veac, a fost una din acele perso­nalităţi pe care perspectiva timpului ţi-o înfăţişează tot mai măreaţă, aureolată de lumină, ca sfinţii dintr’o bi­zantină. ’ E greu să putem presu­pune, dezvoltarea la care ar fi ajuns astăzi ştiinţa biolo­giei, dacă Pasteur n’ar fi e­xistat. Ceaie este sigur e că prin clarviziunea deducţiilor ştiin­ţifice ale acestui om execep­­ţional s’au răsturnat con­cepţii în care lumea credea ca în nişte postulate cu va­loare de permanenţă. Marele savant, care a fost Louis Pasteur, a deschis drum nou în biologie, în chimie şi în medicină, drum de la a cărui rac­arte se îm-­­ pe care îl străbate ştiinţa contemporană cu succes. Cele mai multe din desco­peririle actuale în domeniul biologiei îşi găsesc origina în uluitoarea operă a lui Pasteur. Şcolii© SffifealaiîS© sunt forma cea mai fre­cventă de învăţământ în Canada. Şapte automobile, bine înzestrata cu tot utila­jul didactic necesar, răspân­­­desc lumina culturii de le North Bay la Chap­eau şi de la Port-Arthur la Sioux Lookout. Când şcoala ambulantă soseşte într’o regiune, copiii urmează cursurile timp de o săptămână, apoi li se dau teme pe cari sunt obligaţi să le facă singuri, în timpul celor patru sau cinci săptă­mâni cât şcoala ambulantă pleacă în alta oraşe. Vindecarea cance­trului a fost descoperită, cu a­jutorul unui ser, de către savantul Theodore Mason din Philadelphia. După studii îndelungate, Mason a expermentat serul, obţinând vindecarea celor bolnavi da cancer, dar în­­tr’un timp ce i s’a părut prea lung. Nemulţumit de rezultatele obţinute, Mason reluă firul cercetărilor şi după mai mul­te zile şi nopţi de lucru, se afla aproape de soluţia feri­cită a problemei. Doborît de oboseală, dar nerăbdător să ajungă la capătul cercetări­lor sale, îşi făcu o injecţie menită să-i alunge somnul şi să-l fortifice. Din greşeală însă, în locul lichidului tonifiant, Mason și-a injectat o cantitate de stricnina. Savantul a murit pe loc, ducând cu el subt lespedea mormântului secretul serului binefăcător. Isisül errsonintet 9 «a .sa rámáim láíá apa 3-Satra pierderi d© spä dip cawia deíesiiFií «©Ptíucteí. Lipsa mi|I©acsí©r c?3 f^tyefipere. MSeuriaa mmm de iiitreprinderiie eosüMiiaS©, aspä şl tapai Problema apoi a atras de mult timp atenţia autorită­ţilor comunale şi publicului. Conducta de apă ca ali­mentează Iaşul a avut de suferit grele stricăciuni din cauza războiului, care s’a purtat, pe aproape tot în­tinsul ei, dela Timişeşti şi până aici. In toamna anului 1944 s’a căutat să se remedieze aceste stricăciuni, prin reparaţii parţiale. Intervenţiile locale nu au lipsit. Mâna de oameni, în frunte cu d. deputat Vasile Mâr­za s-a străduit să aducă apă la Iaşi şi a isbutit. Municipiul Iaşi a fost îm­prumutat cu suma de 2 mi­­liarde şi jumătate pentru a­­cest lucru. Faţă de stricăciuni, suma nu era suficientă. Era foarte greu să se facă o reparaţie serioasă conductei, care mă­soară 130 km. şi care din punct de vedere a lungimii e a doua din Europa. Şubrezenia ei a adus la mari scurgeri şi ameninţă o­­raşul să rămână fără apă dacă nu se iau măsuri ur­gente. ©©factaraa gosusiy«­­§19 la km. 44 şi 50 In apropiere de Sârca, în două puncte (la km. 44 şi 50) din cauza unei defec­ţiuni vechi, s’au semnalat mari pierderi de apă care au ajuns până la 24 litri pe secundă. Conducta se află în aceste locuri la o adâncime de 0 metri jumătate. Pierderile au adus scăde­rea debitului dela 586 metri cubi apă pe oră, la 400-420 metri cubi. Pentru asigurarea necesa­rului zilnic s’a simţit ne­voia închiderii apei, în timpul nopţii. Ca urmare, multe ţevi şi instalaţii din oraş au înghe­ţat şi au crăpat. Lipsa mijloacelor ci© resfreţissera întreţinerea conductei ne­cesită cheltueli însemnate. Fondurile întreprinderilor a­­pă şi canal sunt epuizate. Tubul de fontă se cum­pără azi la preţul de 14.000 lei faţă de 13 lei cum era acum câţiva ani în urmă. Celelalte materiale sunt ex­trem de costisitoare. Aici se mai adaugă şi cheltuelile pentru plata personalului deserveal, care deşi au un salar foarte mic, totuşi abia poate fi plătit din taxele în­casate din oraş. Măsurii© luat© pen­­tru reparare Profitând de prezenţa d-lui ing. Motet în localitate, d. primar Lăzărescu l-a rugat să meargă la locul unde s’a defectat conducta pentru a lua măsurile trebuincioase de dregere. Duminică 29 Dec, odată cu d. ing. Moţet, a plecat o echipă de lucrători în frunte cu d. N. Dascălu spre Sârca. Ciii se vor plăti la­ K©IQ ga apă Thxefe la apă se plăteau până acum trimestrial. Su­mele datorate Primăriei se păreau prea mari. Mulţi contribuabili rămâneau cu restanţe ce se plăteau cu greutate. Pentru viitor s’a stabilit ca plata să se facă lunar. Dispoziţia intră în vigoare de la 1 ianuarie 1947. Debi­tele restante vor fi încasate treptat Prin intervenţiile făcute pe lângă guvern şi prin plata conştiincioasă a taxelor se va putea menţine apa la Iaşi. Altfel, vom duce lipsă şi de acest element. CONST. SÂRBU Pregatirea ami mari citători­a Familiei Regal® engleze (Urmnare din pag. I-a) în unele probleme, iar moş­tenitoarea tronului dă sfa­turi înţelepte care dovedesc, că va fi o regină foarte pri­cepută. Cum spuneam, se vorbeşte foarte serios de apropiata căsătorie a prinţesei moşte­nitoare cu prinţul Filip al Greciei. Şi fiindcă în Anglia e o­­biceiul ca viitorul Suveran (sau Suverană) înainta de a-şi stabili un cămin propriu, să Viziteze CCλa­ltii­­ imprimi­ri­te ale Imperiului, prinţesa Eli­­sabeta va pleca într’o mare călătorie peste mări... Bineînţeles, prinţesa nu va fi lăsată singură, ci va însoţi pe înşişi auguştii săi părinţi. Pe la începutul anului 1947, Regele şi Regina An­gliei vor întreprinde voiajul în străinătate, însoţiţi de prinţesa moştenitoare Elisa­­beta şi de sora ei mai mică prinţesa Margareta-Roza. Prima etapă a călătoriei va fi Africa de Sud. Suveranii britanici vor fi urmaţi de o suită compusă din 31 persoane şi în plus de 34 ziarişti. Printre călă­tori se va afla şi bărbierul personal al Majestăţii Sale, pentru că Regele se bărbie­reşte absolut în fiecare zi. Şi coaforul Reginei se va afla în suită, de asemenea şi două croitorese speciale care vor controla toaletele Regi­nei şi ale Principeselor în tot timpul călătoriei. Se în­țeleg­ o K/ix n vA 1 or Kpo* n»pu reprezentanţii speciali ai Scotland-Yardului, însărci­naţi cu paza auguştilor că­lători. Ceia ce dă mult de lucru organizatorilor voiajului sunt bagajele familiei regale. Suveranul va lua o garde­robă alcătuită din 54 costume civile, 6 haine de mare gală și 18 uniforme militare. Cât despre bagajul Regi­nei şi al principeselor, e format din 40 cuiere mari ! Transportarea acestui ba­gaj voluminos se va face cu un vas de război care va pleca cu o săptămână înain­tea vaporului ce va trans­porta familia regală. Va fi o călătorie ca în basme, cu vizite, recepţii şi fasturi cu adevărat impe­riale. Iar la înapoerea în patrie, vor începe probabil pregă­tiri fastuoase de nuntă. -M-M-f+Hă ZX. 7 I Marți 31­­Decembrie 1946 Ort. Cuvioasa Melania Romana Cat. Sfântul Silvestru Papa Ebr. 8 Tevet 5707 ■ilA.lt AN­ TtTf0Tn Farmaciile de serviciu Farmacia Dr. C. Ichim str. Păcurari, 1 Farmacia Idu M. Cluj str. Cuza Vodă, 42 Farmacia Mihail str. Bucsinescu Farmacia Flach str. Socola, 25 PROCUROR DE S E R VI C I U Eugen Coroiu str. Toms Cozma 31 Cifre şi fapte Din ziua eliberării Ucrai­nei de sub ocupaţia fascistă germană, în republică au fost refăcute şi puse în func­ţiune : 21 cuptoare înalte, 50 cuptoare Martin, 60 laminoare, 71 baterii de colis, 560 mine de cărbuni, 98 uzine de construcţii de maşini. In 1946, suprafaţa însă­mânţată în Ucraina a con­stituit 80 la sută dil­ cea de dinainte de război. Pe câm­piile republicii au lucrat peste 40.000 tractoare. Au fost refăcute uzine e­­lectrice cu o capacitate to­tală de 47 la sută faţă de cea dinainte de război. Ime­diat după isgonirea nemţilor, puterea tuturor uzinelor e­­lectrice în funcţiune, din U­­craina reprezintă 0,40 la sută din cea de dinainte de război. Se reface mândria Ţării Sovietelor — Dnepro­­ghesul, care în curând va furniza curent electric. Pu­terea acestei centrale spo­reşte de la 558 mii KW cât era în 1041, la 650 mii KW. In Ucraina au fost refă­cute şi funcţionează : 27.500 şcoli primare şi se­cundare, 150 şcoli superioare, 200 instituţii de cercetări ţti în d­­iect 131 teatre, 28.000 cămine culturale 5 cluburi. In­ cursul celui de a! pa­trulea plan cincinal, în ma­rile lucrări din Ucraina vor fi învestite 49 miliarde 500 milioane ruble, ceea ce depă­şeşte în mod considerabil suma investiţiilor în decursul primului şi celui de al dec­isa plan cincinal, luate îm­preună. In 1950, Ucraina va pro­duce 9,7 milioane lose fonti (40,7 la sută din products«» de fontă a Uniunii Sovieti­ce), 8,3 milioane tone de oţel (34,0 la sută), vor fi extrase 88 milioane tone de cărbuni (34,4 la sută). Industria alimentară a re­publicii va fabrica în loui produse alimentare de o va­loare de 4 miliarde 400 mi­lioane ruble. Industria de zahăr a re­publicii va fabrica în lg5®, 855 mii tone de zahăr. In cursul planului cincin*! vor fi puse în funcţiune : 132 combinate pentru pre­­lucrarea cărnii, 38 centrale frigorifere, 140 fabrici de produse lac­tate, 5 fabrici de conserve de peşte, etc. in iSăS, suprafaţa însSă mânţată a Ucrainei va ai*»« j ge cifra de 30 milioane 590 I mii hectare. €5 | M­E |II JDS La Paris, Ray Miliand „ce-l mai bun acor de cine­matograf al anului, cunoaşte beţia succesului — după ce a cunoscut succesul prin be­ţie. (Ray, a fost premiat pentru veridicul creaţiei sale, in rolul unui beţiv, din filmul „The lost week-end"). D. Georges Bidault, i-a remis în cadrul unei cere­­monii oficiale, premiul festi­valului de la Cannes, care constă într’o minunată pânză a pictorului Gîhon Friesz. έddie Cantor învaţă să danseze, pentru viitorul lui film. Dar p­entru că a de­păşit de mult semicentenarul, este­ asistat la lecţiile de dans, de un me­­c şi dong Lin infirmiere. Eddie asigură i­.tifc pe toată lumea care vrea să-l asculte, ea are arterele încă foarte tinere. es enfants du Paradis (­Gze­meni şi măşti), filmul tei Carne, care cunoaşte un atât de mare succes la noi, te prezintă actualmente la Har­rywood. Şi, abea mai târziu va ajunge la Londra. Stil spune că americanii stsd­ atât de încântaţi c­e aces­t film, încât marii producă­tori se gândesc să realizeze jst viitor, o s­erie întreagă de pelicule, pe aceiaşi urzeală : romanul foileton. Timp de doi ani de zile, romancierul francez Pierre Benoit figura pe „lista neag a editorilor francezi. De rând, numele lui a fost și de pe lista infamantă Pierre Benoit își reia act­­atea literară. L T­ABEL €2© pi@căFiia si sosirii© tr«Hurilor­­» gara lasă ces ssísepsí© cf^la 1 ! î ff47 PLECASI Nr. tren.5 Felul 1 Ora tren.] plec.­­ Distanța pe care circulă ! Zile în care circulă 16442 6121 6103 6133 6004 16426 6416 6107 64 48. Pers. n n IS» Rapid Pers.1­6.15 8.02 8.28 14.00 16.00. 17.44 18.15 18.56 21.10 9.00 lași-Ungheni laşi-Hârlău laşi-Paşcani Iaşi-Dorohoi-Botoşani Işi-Bucureşti laşi-Ungheni laşi-Bârlad laşi-Paşcani laşi-Bucureşti Iaşi-Kiev s­a­s­i sn Zilnic în zilele fără soţ Zilnic în zilele fără soţ în zilele fără soţ Zilnic Zilnic Zilnic în zilele cu soţ Zilnic Nr. tren. Felul tren. Pers. Rapid Pers. n fi» » Li Ora prec. Distanţa pe care circulă Zilele în care circulă 6102 63 6421 6415 6132 6124 6106 16425 6001 47 5.42 7.15 9.40 10.02 10.22 14.40 18.32 20.50 21.05­­6.20 Paşcani,-Iaşi Bucureşti-Iaşi Ungheni-Iaşi Bârlad-Iaşi Botoşani-Dorohoi-Iaşi Hârlău-Iaşi Paşcani-Iaşi Ungheni-Iaşi Bucureşti-Iaşi­­ Kiev-Iaşi Zilnic în zilele fără soţ Zilnic Zilnic în zilele fără soţ în zilele fără soţ Zilnic Zilnic în zilele cu soţ Zilnic FEMEIA DE AZI trefaus să fie bine pentru ziua cîe mâine, deci atât Dv. cât şi copiii Dv. pot Învăţa în foarte scurt timp şi conveni­biî fie DACTILOGRAFIA (m®, şina de scris), ce se poate în­văţa de ORICINE la orice vârstă şi ca oricâte clase de şcoală,­­# STENOGRAFIA (care e atât de apreciată şi bine plătită), sau CORESPONDENTA (comercialii, industrială, bancară, etc.) LUC­­RĂRI DE BIROU, LIMBI STRĂ­INE (Engleză, Franceză, Rusa, Germana). Se eliberează DIPLOMĂ de absolvire ! SCRIU, COPIEZ şi TRADUC orice acte, cursuri pentru stu­denţi, corespondentă, etc, din şi in limbile de mai sus. Adresați-vă la ŞCOALA DE STENO-DACTILOGRAFIE din IAŞI Pasajul Banu Nr. 2 lângă Cinema CAPITOL prima uşă lângă DEBITUL de Tutun. AVOCAT M. Sistiana Str. Baiau Nr. S Consult între orele 1­7-8 dinu. 2­4 d­e

Next