Opinia, martie 1947 (Anul 39, nr. 138-163)

1947-03-01 / nr. 138

an­ul XXXIX Nr. 138 ABONAMENTE: tei 50.000 ....................... • 3 luni *200.000 . Întreprinderi, autorități pe 6 luni " Atelierele tipografice IAȘI, STRADA LĂPUŞNEANU Nr. 37 2 Pagini 5­0­0 Lei .........' 1 947 ** V-V Sâmbătă 1 Martie ,1947 """........... Redacția și Administrația IAŞI, STR. LĂPUŞNEANU Nr. 37 TELEFOANE. Redacţia: Administrația Serv. de noapte. Nr. 10 m . 2042 , 2088 ZI­AR POPULAR COTIDIAN Director C. R. GHEULIO Ceroul Vicios al creşterii preţurilor Tradiţionala cursă între preţuri şi salarii a mers şi merge paralel cu cursa la preţuri între producătorul rural şi negustorul orăşan. Când săteanul urcă pre­ţul mări­i sale, negustorul orăşean urcă şi el, dar nu mimai pentru marfa luată de la ţaran, ci pentru orce­­ fel de marfă aflată în raf­turile sale. Şi în faţa a­­cestei situaţii, ţaranul îşi scumpeşte din nou marfa, pentru ca negustorul oră­şean să-l imite numaidecât. Astfel, dacă se scumpeşte laptele, urcă îndată la preţ stamba ; şi dacă­­se urcă preţul stambei se scum­peşte din nou laptele. Aşa am ajuns, în câteva luni, ca laptele curat care se vindea cu 500 lei litrul să se vândă astăzi cu 16000 îcl îndoit cu apă şi alte­­rat ! E un cerc vicios care s’a produs în bună măsură din pricină că ţăranul a pier­dut încrederea în monetă. Dacă obiectezi ţărancei că laptele sau ouăle sunt scumpe, îţi răspunde că e scumpă şi hrana pentru a­­nimale. Şi adaogă maliţios: — „Ce-s astăzi 10.000 de lei ?“ Aşa răspunde şi ţaranul când pretinde câteva sute de mii de lei pentru trans­portul unui car cu lemne. Zadarnic vei riposta că dau-i de cuviinţă ca din produsul pe o zi al unei vaci să acopere hrana ei pe două săptămâni, sau dintr’un transport să obţie preţul hranei vitelor pe o lună. Ţaranul ştie una şi bună: că banii n'au valoare şi deci trebue să ceară pre­ţuri cât mai umflate. Şi procedarea aceasta nu-i macar justificată de situ­aţia ţăranului tr­­umpără­­tor la oraş. Ei abea cum­pără fin afară de rachiul reglementar­ câte o hârtie colorată, un ochi de geam ş­i e foarte rar vre­o foanţă femeiescă. Strânge bumă­­­rile cu grămada şi aşteaptă,­­ revalorizare­a lor! Dar până una-alta, din această tezaurizare stearpă, inutilă reesă o depreciere neîntre­ruptă a monetei şi o per­manentă urcare a preţuri-»­lor la toate mărfurile. E un cerc vicios care nu poate fi corectat, ci tre­­bueşte rupt cu o mână autoritară. Faţă de nevoia naţio­nală a însămânţârilor de primăvară, s’a recurs la rechiziţia braţelor de mun­că şi a uneltelor. Tot aşa, faţă de neîncrederea ţăra­nului în monetă, trebue recurs la alt soi de rechî­­ziţie. Pe sătean n'ai să-l poţi convinge, nici prin dis­cursuri la răspântie ţincî prin predici în faţa alta­rului, că dacă popuşoiul şi furajele,­sunt foarte scumpe, pricină e raritatea lor pro­vocată de secetă , dar că această raritate nu justi­fică scumpirea fantastică a produselor care se gă­sesc în oarecare abundenţă: lapte, smântână, unt, brân­ză, ouă, paseri, ulei curând buruieni de primăvară etc. Acestea ar trebui oferite la preţuri rezonabile, ca să poată trăi lumea oră­şenească salariată. Şi trebue reţinut faptul că sătenii care vând pro­dusele înşirate mai sus, nu-s muritori de foame, întrucât ei ar putea să-şi consume aceste produse. Insă ele le sunt de pri­sos şi se schimbă pe banc­note a căror valoare ei o socotesc mai depreciată decât e în realitate. Ar fi cazul să se pro­cedeze la rechiziţionarea tu­turor acestor produse alimen­tare. Operaţia să fie executată pe loc de autorităţile co­munale săteşti, apoi să se facă centralizări pe plăşi şi depozitări în oraşe de unde să se procedeze la distribuţie. In acest fel sar lupta împotriva efectelor neîn­crederii ţăranului în va­loarea actuală a monetei, s’ar înlesni viaţa salaria­ţîîor, s’ar da impuls spre o scădere generală a pre­ţurilor până la noua re­coltă pe care o nădăjduim îmbelşugată. Peste 5 sau 6 luni, când va fi hrană în cantitate satisfăcătoare, cu perspec­tive de oarecare belşug, lucrurile vor­­începe să se îndrepte de la sine şi va dispare în chip firesc cer­cul vicios care determină astăzi cursa preţurilor. Atunci va veni şi timpul prielnic pentru însănăto­şirea monetei noastre. LR. INFORMAŢII — D. dr. ing. Alex. S. Potlog, şef de lucrări defi­nitiv, la facultatea de şti­inţe agricole, din localitate, a fost numit profesor titular la catedra de Genetică şi A­­meliorarea plantelor*, va­­* cântă la facultatea agrono­mică II, de la Timişoara. — Se aduce la cunoştiinţă că Joi 6 Martie ora 18, va avea loc la Institutul de­­ Cultură Italiană Str. Lascar Catargi No. 70, conferinţa de Inaugurare a cursurilor. Dl. profesor Ruggero Pal­mieri va vorbi despre „Pri­­mavere fiorentine del quatt rocento“. — Sâmbătă 1 Martie 1947, orele 16.30, dl. prof. univ. Jules Niţulescu de la Facul­tatea de medicină va confe­renţia în cadrul serii cultu­rale a A. P., vorbind des­pre: Puterea de vindecare a naturii şi medicina. C­onferinţa va fi urmată de un program artistic şi muzical. — D-na Lucia N. Hodoro­gea, licenţiată în drept, de la facultatea juridică ,locală, a fost numită supleant la tri­bunalul Tecuci. — D. ing. agr.­­ Neculai Bucur, asistent reconfirmat, la laboratorul de chimie a­gricolă, dela facultatea de ştiinţe agricolă, din locali­­tate, a fost înaintat şef de lucrări definitiv, la acelat laborator. — D. Const. Roşianu, con­trolor cu trei gradaţii, la Regiunea de inspecţie şi con­trol, din localitate, a fost mutat, la cerere, la Ad-ţia financiară a Sectorului IV Verde, din Bucureşti, înce­­tându-i detaşarea la adiţia financiară din localitate. Se iau măsuri temeinice pentru ajutorarea populaţiei nevoiaşa a oraşului şi judeţului nostru prin R. A. R. S. D, Andrei Rogovschi, se­cretarul general a CARS-ului din localitate s-a întors de câteva zile de la Bucureşti, unde a participat la o con­ferinţă ţinută la Comitetul Central CARS. D-sa a făcut unele comu­nicări în privinţa ajutorării judeţului Iaşi. »comunicări îmbucurătoare. Copiii din Iaşi vor pleca in Bulgaria Este ştiut frumosul gest al Bulgariei, care s’a oferit să ia asupra sa îngrijirea u­­nui număr de copii din Ro­mânia. In conferinţa ţinută la Bucureşti s-a hotărât ca 1000 de copii din judeţul nostru să plece în Bulgaria, fiind găzduiţi în oraşele de pe malul Dunării. Aceşti copii vor primi în­treaga îngrijire până la re­colta viitoare, fiind salvaţi de la greutăţile zilelor de faţă. Odată cu copiii ieşeni se vor duce şi un număr de în­văţători, care se vor ocupa de educaţia acestora. Lotul va fi prevăzut şi cu personalul de serviciu nece­sar. tone fasole pentru aceleaşi cantine. O mare colectă pe ţară In ziua de 8 Martie cor, când se serbează ziua inter­naţională a femeii, se va or­ganiza în cuprinsul întregii ţări o colectă publică pen­tru ajutarea Moldovei info­meta­te. Echipele de colectare vor merge de la casă la casă, a­­dunând bani, alimente, îm­brăcăminte şi încălţăminte. Acest efort colectiv va a­­duce o alinare în sufletele moldovenilor, victime ale distrugerilor răsboiului şi a pârjolului secetei. Măsuri de ordin local D. Andrei Rogovschi a dat dispoziţii ca numărul canti­nelor din oraş şi din judeţ să sporească, iar capacitatea lor de hrănire să fie majo­rată, pentru a putea veni îţi ajutorul a cât mai mulţi lo­cuitori. Alimentele sosite în ma­gazie nu vor mai sta depo­zitate ci, ele se vor distribui în cea mai tacta de graba, a­­jungând la cai pline devreme. Bucătăriile de lapte au fost organizate recent pentru copiii nevoiași de la 6 luni la 3 ani. Ele sunt în număr de 4. Pentru aprovizionarea lor, CARS-ul a luat măsura de a li se trimite zilnic 250 l. de lapte, care este amestecat cu zahăr şi griş, constituind un aliment extrem de folo­sitor copiilor slăbiţi din cauza mizeriei. Ajutorul dat de Bucureşti Municipiul Bucureşti, cu toată lipsa de alimente, ce o resimte, a luat hotărârea de a veni în sprijinul judeţului Iaşi. Astfel din cerealele desti­nate consumului Capitalei 2 vagoane de porumb au fost expediate pentru cantinele CARS-ului. In afară de aceste 2 va­goane trimise de București. Alte subvenţii acordat® de Primărie Continuând acordarea de ajutoare instituţiilor locale, Primăria a repartizat urmă­toarele sume pentru o serie de cămine de zi : 2 milioane lei căminului de zi „Ilie Pintilie“, 2 mi­lioane lei orfelinatului ce funcţionează la spitalul Sf. Spiridon, 2 milioane Iei or­felinatului evreesc, 1 milion pentru cantina dela spitalul Izolarea, 500.000 lei cămi­nului Căpitan Şerban din strada Uzinei, 590.000 Iei că­minului Iii© Dragii din car­tierul,Socola și 500.000 lei căminului Lazar Grümberg din cartierul Cucu. Spitalului Sf. Spiridon i s’au mai acordat încă 5 mi­lioane lei, subvenția ridicân­­du-se la suma de 10 milioane lei. CABINET DENTAR M. B. GRUPPER Str. Elena Doamna 16 consultă în mod cu totul gratuit populaţia săracă Cum se fac înscrierile la brutării Primăria Municipiului Iaşi aduce la cunoştinţa cetăţe­nilor din cuprinsul Munici­piului următoarele : Inscrierele la brutării în­cep în ziua de 1 Martie 1947, în baza noilor cartele eliberate de Primărie şi a tichetelor vechi, purtând stampila „valabil 1947“. Fiecare cetățean are drep­tul a se înscrie la orice brutărie, indiferent unde a fost înscris până în pre­zent. Brutăriile vor înscrie no­ile cartele individual în re­gistrul de control. Pe fiecare cartelă se va aplica număr de ordine şi ștampila bru­tăriei respective. Tichetul vechi va fi de­pus la brutărie după intra­rea în vigoare a noilor car­tele, contra unei fise pur­tând numărul de ordine şi stampila brutăriei cu care cetăţenii vor putea ridica trei zile după terminarea înscrierii noul tichet de pâine contra sumei de lei 1.000 (una mie,), indiferent de câte persoane sunt înscrise pe el. Se atrage încă odată a­­tenţia populaţiei de a păstra cartelele cu cea mai mare atenţie, întrucât nu se mai eliberează nici un duplicat. Cartea şi pacea S’a vorbit şi se mai vor­­beşte încă despre o actuală criză a cărţii la noi şi aiu­rea. Criza s’a ivit ca o conse­cinţă firească a încrâncenă­rilor belice care au bântuit Europa în anii celui de al doilea război mon­dial. Odată cu spulberarea păcii, făuritorul de carne a fost smuls dela îndeletnicirile sale şi târît pe frontul de luptă. Şi dacă au existat favori­zaţi ai soartei cari n’au fost obligaţi să-şi lase din mâna condeiul şi sa apuce arma, aceştia au împărtăşit în schimb sărăcia, mizeria şi foametea la care este supusă populaţia din spatele liniilor de bătae. Gândul lor şi-a frânt zborul cu fiecare ploaie de bombe ce se abatea peste ei şi mâna lor încremenea pe foaia de hârtie ori de câte ori auzeau tânguirea fiinţei flămânde de lângă ei: o mamă, un tată, o soţie sau un copil. Iar atunci când, peste sbu­­ciumul cotidian, gândul prin­dea contur şi dădea rod, pa­gina tipărită îl cuprindea a­­nevoie, din cauza restricţiilor tipografice dictate de război. Cel norocos, acel ce găsea petecii! de hârtie îşi­ stropiri de cerneală cu ajutorul că­rora putea comunica cugetă­rile spiritului său, oferea pe piaţă o marfă puţin căutată. De­gringo­la­da econo­mică provocată de război a făcut din carte un obiect de f­lux inaccesibil majorităţii cumpă­rătorilor ci din vremuri de pace­, împiedicată de a circula in interiorul statului, cartea nu avea o situaţie mai feri­cită dincolo de graniţele a­­celui stat. Declarându-şi război, po­poarele nu şi-au mai încru­cişat gândurile prin mesagiul prosper al cărţii, ci prin cel ucigător al gloanţelor. Gura de foc a armei de luptă oprea cu rânjetul ti sardonic cartea la hotar, pie­mormântând acolo unul din cei mai preţioşi agenţi ai el­inii z­o­ţi­ei şi progresului ome­nirii. Ea nu poate fi dezgropat­â şi difuzată lumii, decât iţi­­ ziua când gura de foc amu­ţeşte la semnul miraculos al păcii. Pentru poporul nostru zlm aceasta a sosit. '­­ Iubitorul de carte o întăm­­pină cu un zâmbet de satiss­facţie, convins că prin el neasig mut acesta îşi va căpăta iztj­băvirea greşelilor, ce nu i€-a­ putut şterge în întregime yin tej­ia ostaşului român. * __George Dem, Loghen Literatura... Artă... Ştiinţă „Enigma etniei admirabilul roman al d-lui George Călinescu a apărut de curând într’o nouă ediţie în editura Fundaţiilor Regale Ţinem să subliniem cu a­­cest prilej valoarea acestei opere ce a însemnat în epica românească cea mai izbutită frescă a vieţii orăşeneşti de la noi. „Rădăcini este titlul unui nou roman al scriitorului Constantin Gane. Opera se plasează pe aceiaşi linie de tradiţiona­lism de nuanţă semănăto­­ristă ca şi întreaga proză a autorului ei. Bl. I. Flavius observă, într’un număr al „Rampei“, deficienţa norma­tivă a criticei dramatice. Cronicarul dramatic obiș­­nuește să informeze despre un spectacol de teatru după un punct de vedere subiec­tiv. De multe ori însă opinia respectivului cronicar e com­plet opusa celei pe care o are publicul. Pentru o informare mai obiectivă a opiniei publice despre premiera unui spec­tacol, Dl. Flavius propune, şi pe bună dreptate, ca în cro­nica dramatică să se însereze pe lângă observaţiile perso­nale ale criticului, şi felul cum a reacţionat publicul, adică acel suprem judecător, cum­ l-ar numi Sarcey, al teatrului. Jean-Louis Barrault strălucitul „as“ al scenei şi ecranului francez, a cărei forţă mimică am apreciat-o cu prilejul filmului „Les Enfants du Paradis“, va în­treprinde un turneu în Eu­ropa cu „Hamlet". Printre oraşele vizitate va fi şi Bu­­cureştiul şi poate şi alte o­­raşe ale ţării noastre. In speranţa că Jean-Louis Barault va poposi şi la Iaşi, ţinem să oferim o mică sa­tisfacţie admiratorilor săi, confesându-le câteva date biografice. Barrault e născut la 1010. Tatăl său era farmacist. După studiile liceale Jean-Louis Barrault a vrut să urmeze agronomia. Cariera tehnică nu-i surâde, şi după ce câtva timp e contabil într’o libră­rie, se îndreaptă spre adevă­rata sa misiune: teatrul. Din 1931 Barrault s’a de­­votat zi de zi scenei, consi­derând ca „sarcina actorului este să servească un autor şi la nevoie să pledeze pentru el", aşa cum şi-a definit el însuşi obiectul profesiunii sale. „feberesasia" celebra eroină a colecţiei orientale de poveşti „O mie şi una de nopţi“, a inspirat o admirabilă simfonie mare­lui compozitor rus Rimsky- Konsakov. Gineaţi americani, pornind de la acest amănunt, au tur­nat un tehnicofor­ă căreia in­­trigă îmbina documentul is­toric cu fantezia politică. Filmul are drept punct de plecare călătoria lui Rimsky-­­ Korsakov ca matelot pe bor­dul unui vapor. Oprindu-se în Maree, scenaristul îi atri­­bue o idilă ce îl inspiră pe Korsakov pentru „Şehereza­­da“. Odată cu invenţia intrigii e­rotice autorul filmului a strecurat şi un mic anacro­nism, atribuind compoziţia Şeherezadei anului 1865, când în realitate Korsakov a scri­s-o la 1880. „Moldova Judiciară“ e numele unei publicaţii ştiinţifice de curând apărută. Limitându-şi sfera de acti­vitate la domeniul juridic, tânăra revistă ieşeană umple un gol în viaţa spirituală a oraşului nostru, atrăgând tot­odată atenţia asupra prin­cipiilor unor serii de pro­bleme ce depăşesc interesul purului specialist. Ea devine astfel abordabilă unui cerc larg de cetitori. Din sumarul primului nu­măr desprindem articolele pline de miez ale d-lor:Gh. Păun, D. Dumitriu, V. Negru şi I. Iavorschi. „Submarinul“ nu este o invenţie chiar aşa de recentă. In 1620 Bacon­­ne lăsa a­­ceastă semnificativă mărtu­rie : „Anul acesta s’a inven­tat o stranie formă de va­por pentru a transporta oa­menii pe subt apă“. Surprizele tehnicei confir­mă astfel, odată mai mult, zicala bătrânească : Nimic nu e nou subt soare ! SPICUITR Dispoziţii cei pentru expedierea coletelor poştale in Capitală Oficiu! P. T. T. Iaşi a pus în vedere persoanelor care expediază colete In Bucureşti că sunt obligate a însemna pe colet şi pe foile de expe­diţie numărul sectorului poş­­tal unde domiciliază destinat­­arul, făcând posibilă astfel o expediție sigură și rapidl Atunci când expedite.^ nu cunoaște numărul sills* rului, formalitatea vs Itț* deplinită de funcționar­uÎâel* ghişeul de prezentare. ie Şi Partiaul Național-Popu­lar Marţi 25 Februarie, la se­diul P. N. P. din str. Li­­puşnean­u No. 37, a avut loc şedinţa comitetului jude­­ţean. A prezidat dl. prof. C. Mi­cuţă, asistat de d-ni­­­ Lîn­col, I. Bogdan, secretar ge­neral şi Insp. g-ral Al. Tri­­andaf, secretar general le­gionar. Dl. Prof. C. Nicuţă a pr** rentat momentul politic. Dl. A. I. Loghin, dă ia.­portul asupra şcoalei de Pre­să şi documentare, pe care a făcut-o îa Bucureşti. Se iau apoi în discuţie pro­­blemele locale şi economice la care au luat cuvântul re­prezentanţii sectoarelor pr»* cum şi dl. Cpt. Al. Dimitr­iu, care a vorbit despre Cercu­­rile de Studii. Şedinţa viitoare va avea loc Marţi 4 Martie a. c. Alfi locuitori ce au predat bonuri!« de cartelă Locuitorii mai jos noUțji au predat Oficiului Ecetro­mic al Municipiului Iaşi. 1 o* nurile de cartelă, renucţioă la raţiile de mălai şi psn*/, Marcu Valdmao d c *tfc Sf. Lazăr 47—4 raţii, iltau covici Strul din 6tr NitcS na 16­— I raţie. I e btv t) M ron din str. Cuzb Voci $■* 3 raţii, Cazacu­­Ofili str. Nicolica 00—2 1 t maior Mardare din BulitiTfî dul Ferdinand 8—7 riţîjț Vaisman Elias d.fi str C A. Rosetti 45—2 r»țb 1* I­brovici Iosif din tir­­ A Rosetti 5—3 raţii, Linii Lupu str. Mfirmco 8- t­­­a­ții, prof. dr D Brirîi 1 t c str. V, Conta 18 — 3 1 ■ ții Schwartz Faibis ilr lSsu*1 — 2 rații, Htrghtlig'i N O S sir V Lufu !(C~3 I ții Citiţi „OPINIA“

Next