Opinia, martie 1947 (Anul 39, nr. 138-163)
1947-03-01 / nr. 138
anul XXXIX Nr. 138 ABONAMENTE: tei 50.000 ....................... • 3 luni *200.000 . Întreprinderi, autorități pe 6 luni " Atelierele tipografice IAȘI, STRADA LĂPUŞNEANU Nr. 37 2 Pagini 500 Lei .........' 1 947 ** V-V Sâmbătă 1 Martie ,1947 """........... Redacția și Administrația IAŞI, STR. LĂPUŞNEANU Nr. 37 TELEFOANE. Redacţia: Administrația Serv. de noapte. Nr. 10 m . 2042 , 2088 ZIAR POPULAR COTIDIAN Director C. R. GHEULIO Ceroul Vicios al creşterii preţurilor Tradiţionala cursă între preţuri şi salarii a mers şi merge paralel cu cursa la preţuri între producătorul rural şi negustorul orăşan. Când săteanul urcă preţul mării sale, negustorul orăşean urcă şi el, dar nu mimai pentru marfa luată de la ţaran, ci pentru orce fel de marfă aflată în rafturile sale. Şi în faţa acestei situaţii, ţaranul îşi scumpeşte din nou marfa, pentru ca negustorul orăşean să-l imite numaidecât. Astfel, dacă se scumpeşte laptele, urcă îndată la preţ stamba ; şi dacăse urcă preţul stambei se scumpeşte din nou laptele. Aşa am ajuns, în câteva luni, ca laptele curat care se vindea cu 500 lei litrul să se vândă astăzi cu 16000 îcl îndoit cu apă şi alterat ! E un cerc vicios care s’a produs în bună măsură din pricină că ţăranul a pierdut încrederea în monetă. Dacă obiectezi ţărancei că laptele sau ouăle sunt scumpe, îţi răspunde că e scumpă şi hrana pentru animale. Şi adaogă maliţios: — „Ce-s astăzi 10.000 de lei ?“ Aşa răspunde şi ţaranul când pretinde câteva sute de mii de lei pentru transportul unui car cu lemne. Zadarnic vei riposta că dau-i de cuviinţă ca din produsul pe o zi al unei vaci să acopere hrana ei pe două săptămâni, sau dintr’un transport să obţie preţul hranei vitelor pe o lună. Ţaranul ştie una şi bună: că banii n'au valoare şi deci trebue să ceară preţuri cât mai umflate. Şi procedarea aceasta nu-i macar justificată de situaţia ţăranului trumpărător la oraş. Ei abea cumpără fin afară de rachiul reglementar câte o hârtie colorată, un ochi de geam şi e foarte rar vreo foanţă femeiescă. Strânge bumările cu grămada şi aşteaptă, revalorizarea lor! Dar până una-alta, din această tezaurizare stearpă, inutilă reesă o depreciere neîntreruptă a monetei şi o permanentă urcare a preţuri-»lor la toate mărfurile. E un cerc vicios care nu poate fi corectat, ci trebueşte rupt cu o mână autoritară. Faţă de nevoia naţională a însămânţârilor de primăvară, s’a recurs la rechiziţia braţelor de muncă şi a uneltelor. Tot aşa, faţă de neîncrederea ţăranului în monetă, trebue recurs la alt soi de rechîziţie. Pe sătean n'ai să-l poţi convinge, nici prin discursuri la răspântie ţincî prin predici în faţa altarului, că dacă popuşoiul şi furajele,sunt foarte scumpe, pricină e raritatea lor provocată de secetă , dar că această raritate nu justifică scumpirea fantastică a produselor care se găsesc în oarecare abundenţă: lapte, smântână, unt, brânză, ouă, paseri, ulei curând buruieni de primăvară etc. Acestea ar trebui oferite la preţuri rezonabile, ca să poată trăi lumea orăşenească salariată. Şi trebue reţinut faptul că sătenii care vând produsele înşirate mai sus, nu-s muritori de foame, întrucât ei ar putea să-şi consume aceste produse. Insă ele le sunt de prisos şi se schimbă pe bancnote a căror valoare ei o socotesc mai depreciată decât e în realitate. Ar fi cazul să se procedeze la rechiziţionarea tuturor acestor produse alimentare. Operaţia să fie executată pe loc de autorităţile comunale săteşti, apoi să se facă centralizări pe plăşi şi depozitări în oraşe de unde să se procedeze la distribuţie. In acest fel sar lupta împotriva efectelor neîncrederii ţăranului în valoarea actuală a monetei, s’ar înlesni viaţa salariaţîîor, s’ar da impuls spre o scădere generală a preţurilor până la noua recoltă pe care o nădăjduim îmbelşugată. Peste 5 sau 6 luni, când va fi hrană în cantitate satisfăcătoare, cu perspective de oarecare belşug, lucrurile vorîncepe să se îndrepte de la sine şi va dispare în chip firesc cercul vicios care determină astăzi cursa preţurilor. Atunci va veni şi timpul prielnic pentru însănătoşirea monetei noastre. LR. INFORMAŢII — D. dr. ing. Alex. S. Potlog, şef de lucrări definitiv, la facultatea de ştiinţe agricole, din localitate, a fost numit profesor titular la catedra de Genetică şi Ameliorarea plantelor*, va* cântă la facultatea agronomică II, de la Timişoara. — Se aduce la cunoştiinţă că Joi 6 Martie ora 18, va avea loc la Institutul de Cultură Italiană Str. Lascar Catargi No. 70, conferinţa de Inaugurare a cursurilor. Dl. profesor Ruggero Palmieri va vorbi despre „Primavere fiorentine del quatt rocento“. — Sâmbătă 1 Martie 1947, orele 16.30, dl. prof. univ. Jules Niţulescu de la Facultatea de medicină va conferenţia în cadrul serii culturale a A. P., vorbind despre: Puterea de vindecare a naturii şi medicina. Conferinţa va fi urmată de un program artistic şi muzical. — D-na Lucia N. Hodorogea, licenţiată în drept, de la facultatea juridică ,locală, a fost numită supleant la tribunalul Tecuci. — D. ing. agr. Neculai Bucur, asistent reconfirmat, la laboratorul de chimie agricolă, dela facultatea de ştiinţe agricolă, din localitate, a fost înaintat şef de lucrări definitiv, la acelat laborator. — D. Const. Roşianu, controlor cu trei gradaţii, la Regiunea de inspecţie şi control, din localitate, a fost mutat, la cerere, la Ad-ţia financiară a Sectorului IV Verde, din Bucureşti, încetându-i detaşarea la adiţia financiară din localitate. Se iau măsuri temeinice pentru ajutorarea populaţiei nevoiaşa a oraşului şi judeţului nostru prin R. A. R. S. D, Andrei Rogovschi, secretarul general a CARS-ului din localitate s-a întors de câteva zile de la Bucureşti, unde a participat la o conferinţă ţinută la Comitetul Central CARS. D-sa a făcut unele comunicări în privinţa ajutorării judeţului Iaşi. »comunicări îmbucurătoare. Copiii din Iaşi vor pleca in Bulgaria Este ştiut frumosul gest al Bulgariei, care s’a oferit să ia asupra sa îngrijirea unui număr de copii din România. In conferinţa ţinută la Bucureşti s-a hotărât ca 1000 de copii din judeţul nostru să plece în Bulgaria, fiind găzduiţi în oraşele de pe malul Dunării. Aceşti copii vor primi întreaga îngrijire până la recolta viitoare, fiind salvaţi de la greutăţile zilelor de faţă. Odată cu copiii ieşeni se vor duce şi un număr de învăţători, care se vor ocupa de educaţia acestora. Lotul va fi prevăzut şi cu personalul de serviciu necesar. tone fasole pentru aceleaşi cantine. O mare colectă pe ţară In ziua de 8 Martie cor, când se serbează ziua internaţională a femeii, se va organiza în cuprinsul întregii ţări o colectă publică pentru ajutarea Moldovei infometate. Echipele de colectare vor merge de la casă la casă, adunând bani, alimente, îmbrăcăminte şi încălţăminte. Acest efort colectiv va aduce o alinare în sufletele moldovenilor, victime ale distrugerilor răsboiului şi a pârjolului secetei. Măsuri de ordin local D. Andrei Rogovschi a dat dispoziţii ca numărul cantinelor din oraş şi din judeţ să sporească, iar capacitatea lor de hrănire să fie majorată, pentru a putea veni îţi ajutorul a cât mai mulţi locuitori. Alimentele sosite în magazie nu vor mai sta depozitate ci, ele se vor distribui în cea mai tacta de graba, ajungând la cai pline devreme. Bucătăriile de lapte au fost organizate recent pentru copiii nevoiași de la 6 luni la 3 ani. Ele sunt în număr de 4. Pentru aprovizionarea lor, CARS-ul a luat măsura de a li se trimite zilnic 250 l. de lapte, care este amestecat cu zahăr şi griş, constituind un aliment extrem de folositor copiilor slăbiţi din cauza mizeriei. Ajutorul dat de Bucureşti Municipiul Bucureşti, cu toată lipsa de alimente, ce o resimte, a luat hotărârea de a veni în sprijinul judeţului Iaşi. Astfel din cerealele destinate consumului Capitalei 2 vagoane de porumb au fost expediate pentru cantinele CARS-ului. In afară de aceste 2 vagoane trimise de București. Alte subvenţii acordat® de Primărie Continuând acordarea de ajutoare instituţiilor locale, Primăria a repartizat următoarele sume pentru o serie de cămine de zi : 2 milioane lei căminului de zi „Ilie Pintilie“, 2 milioane lei orfelinatului ce funcţionează la spitalul Sf. Spiridon, 2 milioane Iei orfelinatului evreesc, 1 milion pentru cantina dela spitalul Izolarea, 500.000 lei căminului Căpitan Şerban din strada Uzinei, 590.000 Iei căminului Iii© Dragii din cartierul,Socola și 500.000 lei căminului Lazar Grümberg din cartierul Cucu. Spitalului Sf. Spiridon i s’au mai acordat încă 5 milioane lei, subvenția ridicându-se la suma de 10 milioane lei. CABINET DENTAR M. B. GRUPPER Str. Elena Doamna 16 consultă în mod cu totul gratuit populaţia săracă Cum se fac înscrierile la brutării Primăria Municipiului Iaşi aduce la cunoştinţa cetăţenilor din cuprinsul Municipiului următoarele : Inscrierele la brutării încep în ziua de 1 Martie 1947, în baza noilor cartele eliberate de Primărie şi a tichetelor vechi, purtând stampila „valabil 1947“. Fiecare cetățean are dreptul a se înscrie la orice brutărie, indiferent unde a fost înscris până în prezent. Brutăriile vor înscrie noile cartele individual în registrul de control. Pe fiecare cartelă se va aplica număr de ordine şi ștampila brutăriei respective. Tichetul vechi va fi depus la brutărie după intrarea în vigoare a noilor cartele, contra unei fise purtând numărul de ordine şi stampila brutăriei cu care cetăţenii vor putea ridica trei zile după terminarea înscrierii noul tichet de pâine contra sumei de lei 1.000 (una mie,), indiferent de câte persoane sunt înscrise pe el. Se atrage încă odată atenţia populaţiei de a păstra cartelele cu cea mai mare atenţie, întrucât nu se mai eliberează nici un duplicat. Cartea şi pacea S’a vorbit şi se mai vorbeşte încă despre o actuală criză a cărţii la noi şi aiurea. Criza s’a ivit ca o consecinţă firească a încrâncenărilor belice care au bântuit Europa în anii celui de al doilea război mondial. Odată cu spulberarea păcii, făuritorul de carne a fost smuls dela îndeletnicirile sale şi târît pe frontul de luptă. Şi dacă au existat favorizaţi ai soartei cari n’au fost obligaţi să-şi lase din mâna condeiul şi sa apuce arma, aceştia au împărtăşit în schimb sărăcia, mizeria şi foametea la care este supusă populaţia din spatele liniilor de bătae. Gândul lor şi-a frânt zborul cu fiecare ploaie de bombe ce se abatea peste ei şi mâna lor încremenea pe foaia de hârtie ori de câte ori auzeau tânguirea fiinţei flămânde de lângă ei: o mamă, un tată, o soţie sau un copil. Iar atunci când, peste sbuciumul cotidian, gândul prindea contur şi dădea rod, pagina tipărită îl cuprindea anevoie, din cauza restricţiilor tipografice dictate de război. Cel norocos, acel ce găsea petecii! de hârtie îşi stropiri de cerneală cu ajutorul cărora putea comunica cugetările spiritului său, oferea pe piaţă o marfă puţin căutată. Degringolada economică provocată de război a făcut din carte un obiect de flux inaccesibil majorităţii cumpărătorilor ci din vremuri de pace, împiedicată de a circula in interiorul statului, cartea nu avea o situaţie mai fericită dincolo de graniţele acelui stat. Declarându-şi război, popoarele nu şi-au mai încrucişat gândurile prin mesagiul prosper al cărţii, ci prin cel ucigător al gloanţelor. Gura de foc a armei de luptă oprea cu rânjetul ti sardonic cartea la hotar, piemormântând acolo unul din cei mai preţioşi agenţi ai elinii zoţiei şi progresului omenirii. Ea nu poate fi dezgropatâ şi difuzată lumii, decât iţi ziua când gura de foc amuţeşte la semnul miraculos al păcii. Pentru poporul nostru zlm aceasta a sosit. ' Iubitorul de carte o întămpină cu un zâmbet de satissfacţie, convins că prin el neasig mut acesta îşi va căpăta iztjbăvirea greşelilor, ce nu i€-a putut şterge în întregime yin tejia ostaşului român. * __George Dem, Loghen Literatura... Artă... Ştiinţă „Enigma etniei admirabilul roman al d-lui George Călinescu a apărut de curând într’o nouă ediţie în editura Fundaţiilor Regale Ţinem să subliniem cu acest prilej valoarea acestei opere ce a însemnat în epica românească cea mai izbutită frescă a vieţii orăşeneşti de la noi. „Rădăcini este titlul unui nou roman al scriitorului Constantin Gane. Opera se plasează pe aceiaşi linie de tradiţionalism de nuanţă semănătoristă ca şi întreaga proză a autorului ei. Bl. I. Flavius observă, într’un număr al „Rampei“, deficienţa normativă a criticei dramatice. Cronicarul dramatic obișnuește să informeze despre un spectacol de teatru după un punct de vedere subiectiv. De multe ori însă opinia respectivului cronicar e complet opusa celei pe care o are publicul. Pentru o informare mai obiectivă a opiniei publice despre premiera unui spectacol, Dl. Flavius propune, şi pe bună dreptate, ca în cronica dramatică să se însereze pe lângă observaţiile personale ale criticului, şi felul cum a reacţionat publicul, adică acel suprem judecător, cum l-ar numi Sarcey, al teatrului. Jean-Louis Barrault strălucitul „as“ al scenei şi ecranului francez, a cărei forţă mimică am apreciat-o cu prilejul filmului „Les Enfants du Paradis“, va întreprinde un turneu în Europa cu „Hamlet". Printre oraşele vizitate va fi şi Bucureştiul şi poate şi alte oraşe ale ţării noastre. In speranţa că Jean-Louis Barault va poposi şi la Iaşi, ţinem să oferim o mică satisfacţie admiratorilor săi, confesându-le câteva date biografice. Barrault e născut la 1010. Tatăl său era farmacist. După studiile liceale Jean-Louis Barrault a vrut să urmeze agronomia. Cariera tehnică nu-i surâde, şi după ce câtva timp e contabil într’o librărie, se îndreaptă spre adevărata sa misiune: teatrul. Din 1931 Barrault s’a devotat zi de zi scenei, considerând ca „sarcina actorului este să servească un autor şi la nevoie să pledeze pentru el", aşa cum şi-a definit el însuşi obiectul profesiunii sale. „feberesasia" celebra eroină a colecţiei orientale de poveşti „O mie şi una de nopţi“, a inspirat o admirabilă simfonie marelui compozitor rus Rimsky- Konsakov. Gineaţi americani, pornind de la acest amănunt, au turnat un tehnicoforă căreia intrigă îmbina documentul istoric cu fantezia politică. Filmul are drept punct de plecare călătoria lui Rimsky- Korsakov ca matelot pe bordul unui vapor. Oprindu-se în Maree, scenaristul îi atribue o idilă ce îl inspiră pe Korsakov pentru „Şeherezada“. Odată cu invenţia intrigii erotice autorul filmului a strecurat şi un mic anacronism, atribuind compoziţia Şeherezadei anului 1865, când în realitate Korsakov a scris-o la 1880. „Moldova Judiciară“ e numele unei publicaţii ştiinţifice de curând apărută. Limitându-şi sfera de activitate la domeniul juridic, tânăra revistă ieşeană umple un gol în viaţa spirituală a oraşului nostru, atrăgând totodată atenţia asupra principiilor unor serii de probleme ce depăşesc interesul purului specialist. Ea devine astfel abordabilă unui cerc larg de cetitori. Din sumarul primului număr desprindem articolele pline de miez ale d-lor:Gh. Păun, D. Dumitriu, V. Negru şi I. Iavorschi. „Submarinul“ nu este o invenţie chiar aşa de recentă. In 1620 Baconne lăsa această semnificativă mărturie : „Anul acesta s’a inventat o stranie formă de vapor pentru a transporta oamenii pe subt apă“. Surprizele tehnicei confirmă astfel, odată mai mult, zicala bătrânească : Nimic nu e nou subt soare ! SPICUITR Dispoziţii cei pentru expedierea coletelor poştale in Capitală Oficiu! P. T. T. Iaşi a pus în vedere persoanelor care expediază colete In Bucureşti că sunt obligate a însemna pe colet şi pe foile de expediţie numărul sectorului poştal unde domiciliază destinatarul, făcând posibilă astfel o expediție sigură și rapidl Atunci când expedite.^ nu cunoaște numărul sills* rului, formalitatea vs Itț* deplinită de funcționaruÎâel* ghişeul de prezentare. ie Şi Partiaul Național-Popular Marţi 25 Februarie, la sediul P. N. P. din str. Lipuşneanu No. 37, a avut loc şedinţa comitetului judeţean. A prezidat dl. prof. C. Micuţă, asistat de d-ni Lîncol, I. Bogdan, secretar general şi Insp. g-ral Al. Triandaf, secretar general legionar. Dl. Prof. C. Nicuţă a pr** rentat momentul politic. Dl. A. I. Loghin, dă ia.portul asupra şcoalei de Presă şi documentare, pe care a făcut-o îa Bucureşti. Se iau apoi în discuţie problemele locale şi economice la care au luat cuvântul reprezentanţii sectoarelor pr»* cum şi dl. Cpt. Al. Dimitriu, care a vorbit despre Cercurile de Studii. Şedinţa viitoare va avea loc Marţi 4 Martie a. c. Alfi locuitori ce au predat bonuri!« de cartelă Locuitorii mai jos noUțji au predat Oficiului Ecetromic al Municipiului Iaşi. 1 o* nurile de cartelă, renucţioă la raţiile de mălai şi psn*/, Marcu Valdmao d c *tfc Sf. Lazăr 47—4 raţii, iltau covici Strul din 6tr NitcS na 16— I raţie. I e btv t) M ron din str. Cuzb Voci $■* 3 raţii, CazacuOfili str. Nicolica 00—2 1 t maior Mardare din BulitiTfî dul Ferdinand 8—7 riţîjț Vaisman Elias d.fi str C A. Rosetti 45—2 r»țb 1* Ibrovici Iosif din tir A Rosetti 5—3 raţii, Linii Lupu str. Mfirmco 8- tații, prof. dr D Brirîi 1 t c str. V, Conta 18 — 3 1 ■ ții Schwartz Faibis ilr lSsu*1 — 2 rații, Htrghtlig'i N O S sir V Lufu !(C~3 I ții Citiţi „OPINIA“