Opinia, noiembrie 1947 (Anul 39, nr. 342-367)

1947-11-01 / nr. 342

ANUL XXX** Nr. 342 ll^Wllî 8 tool . 5.000,^ totfcprtfldefl. autontffl pe un an Atelierele tipografice AȘI, STRADA LĂPUŞNEANU Nr. 37 Sâmbătă 1 NoembrieV4/ Redacţia (I Administraţia IAŞI, STR. LĂPUŞNEANU Nr. 37 TELEFOANE: Redacţia. , Administraţia x_, Serv. de noapte. , Nr. 1209 . . 2043 • 208# Director C. M. GHIULIA Săptămâna care începe mâine Iaşul, alături de întreaga populaţie a Ţarei, închină şapte zile din activitatea sa prieteniei româno-sovietice. Prilej fericit de reciprocă cunoaştere Moment de adâncire a raporturilor de amiciţie dintre popoare, un pas mai departe pe drumul păcii şi al muncii constructive pentru promovarea civilizaţiei. Cadrul festiv al săptămânii ce începe mâine îl constitue o serie de manifestaţii populare cu caracter cultural, artistic şi sportiv. Vor avea loc spectacole, concerte, conferinţe, serbări şcolare şi muncitoreşti, vernisaje, concursuri sportive, reprezentaţii cinematografice. Inadunări populare se va afirma prin glasul muri-S ilor sentimentul ce neagă de marele vecin de Răsărit. Eşenii au cunoscut bine tupele de restrişte ale finului 1944. Am trăit rând I pe rând panica frontului I'care se apropia de oraşul stru, am simţit efectul fabuirii zonei de luptă lard-est de Iaşi, am trecut fine prin focul deschis insupra unui teritoriu devenit teatru de război. 14 Am suportat tot lanţul tiebejenii impus de conflictul armat creat, peste voinţa poporului, de aco- Uţîl politicei hitleriste. Un armistiţiu a adus linişte şi pace în oraşul nostru la 23 August. Peste răşluirile războiului vălul prieteniei sincere şi reale a poporului sovietic a avut darul de a reconforta şi îmbărbăta. Omul sovietic sincer în sentimentele lui de amiciţie, erou eliberator al târgului nostru, a fost din zi în zi mai bine cunoscut de eşeni. A fost cunoscut, respectat, preţuit şi iubit. Ca un gând de recunoştinţă pentru ostaşul sovietic ia fiinţă din sânul populaţiei urbei noastre un comitet de iniţiativă pentru ridicarea unui monument comemorativ. Astăzi monumentul e gata şi se înalţă falnic în dealul Copoului. Duminică într’un cadru solemn, în prezenţa membrilor guvernului, se va produce dezvelirea acestui monument, simbol al ataşamentului populaţiei eşene de viteaza armată sovietică. De săptămâna prieteniei româno-sovietice Iaşul îşi leagă şi acţiunea începută cu o lună şi ceva în urmă privind reconstrucţia sa. O zi din această săptămână va fi dedicată lucrărilor de dărâmare şi nivelarea terenului din Piaţa Unirii. O zi în care echipe de elevi, studenţi, sindicalişti şi ostaşi vor depune un efort comun pentru refacerea Iaşului. Caracterul constructiv al săptămânii prieteniei lesne de surprins din programul organizat de comitetul efe Iniţiativă. Aşteptăm zilele destinate amiciţiei româno-soviete ca un eveniment ce ne fişează temeinic pe linia politicei noastre tradiţionaliste a legăturilor cu Rusia, politică pe care Nicolae Titulescu o susţinuse cu atâta tărie. DEM. FEMEIA SOVIETICA, egală In drepturi cu MaNI încă din primele zile ale , revoluţiei din Octombrie, guvernul şi întreg poporul sovietic au dus o luptă dârză pentru dezrobirea reală a femeii. Statul a stimulat prin tot felul de măsuri activitatea politică a femeii, şi ridicarea nivelului şi social şi cultural. I s’au încredinţat necontenit posturi de conducere; i s’a dat putinţa să lucreze în şcoli, spitale, instituţii economice şi ştiinţifice. Art. 122 al constituţiei sovietice garantează femeii drepturi egale cu ale bărbatului, în toate domeniile vieţii. Şi această garanţie şi-a găsit o largă aplicare practică. Astăzi, în Uniunea Sovietelor nu există o singură Întreprindere sau un institut ştiinţific în care femeia să nu ocupe locuri de frunte, ţi Este edificator să arătăm că 100.000 femei sunt tractoriste, 00 mii diplomate în agronomie, 300 mii cu diverse ocupaţii ştiinţifice. De asemenea, sunt multe femei artiste, scriitoare, ziariste, muzicante, pictoriţe şi sculptenţe de talent. Zeci de femei au fost alese deputate în sovietul suprem al URSS şi alte sute în sovietele republicelor unionale şi autonome. Peste o jumătate de milion de femei participă deasemeni la conducerea treburilor obşteşti, în calitate de membre ale sovietelor locale orăşeneşti şi săteşti. Pentru lucrări remarcabila *** domsunul atnitiv tehnicei, artei şi literaturii.’ 116 femei au fost distinse cu „Premiul Stalin“. Mai mult de 750.000 femei au fost decoratecu ordinele „Gloria Mamei** şi „Medalia Maternităţii". Aproape 6000 femei au primit înaltul titlu de „mamă-eroinâ“, iar 28 femei au obţinut distincţiasupremă de „Erou al Uniunii Sovietelor“. ^Prin munca stăruitoare şi "devotată a femeilor libere şi egale în drepturi, ţara sovietelor şi-a dublat dintr-odată posibilitatea marilor realizări pe calea civilizaţiei şi progresului. Voitori la n. A. S. S. O enormă statiIRS electrica, consmiliă in cadrul plasuilui cincinal sovietic 7* Posturile de radio turceşti, presa otomană, oamenii oficialităţii regimului dictatorial de la Ankara, ne sunt duşmani, duşmani declaraţi şi înverşunaţi. De câte ori li se oferă prilejul să vorbească despre noi, ne împroşcă cu noroiu ţara căreia veacuri dearăboiul beii i-au supt mierea şi i-au batjocorit fecioarele, poporul pe care l-au ţinut sub biruri grele în lanţuri, regimul pe care naţia şi l-a ales. Pentru urmaşii sbirilor cu fes care nie-au ucis voevozii vrednici şi patrioţi, poporul român ascuns după faimoasa „perdea de fer“ ar pregăti, după un plan amănunţit—un războiu agresiv împotriva popoarelor „libere“, ca al dumnealor de pildă şi n’ar aştepta decât momentul prielnic declanşării atacului. Dar noi care trăim pe meleagurile acestea şi toţi acei care au venit pe la noi să ne cunoască — au văzut că ne zbatem în mizeria lăsată de un război aprig în care am fost târâţi de nişte aventurieri, slugi fidele ale imperialismului străin intereselor noastre. Noi şi toţi acei care ne cunosc suntem convinşi că forurile conducătoare depun eforturi maxime pentru a găsi eşirea din impas şi a croi acestui popor, obidit de veacuri, calea spre propăşire. Noi ştim că în ţara noastră toate sforţările se depun pentru mărirea productivităţii şi potenţialului nostru industrial pentru intensificarea muncilor agricole, pentru reconstruirea a tot ce s’a distrus. Ştim deasemeni că paralel cu aceasta s’a iniţiat o vastă operă de luminare a poporului, prin alfabetizare, crearea de cursuri serale, gimnazii unice, etc. Tineretului nostru i se dă o educaţie, se cultivă dragostea pentru om şi pentru valorile culturale, ura împotriva şovinismului care duce la războae. In acelaş timp însă o telegramă sosită din Roma ne înştiinţează că dincolo de Bperdeaua deferiministerul de războiu turc a făcut un plan pentru recrutarea a 25.000 soldaţi şi ofiţeri din rândul celor care, urmăriţi pentru crime de înaltă trădare, şi-au părăsit patria şi rătăcesc prin diferite zone în care duhul democraţiei pare înăbuşit de baionete şi cecuri de dolari. Cu organizarea acestei armate a fost însărcinat colonilul sârb Perik, urmărit pentru crime de războiu, care a şi plecat să-şi găsească mercenari in zonele anglo-americane din Austria şi Germania. E clar — socotim — ca un popor care se strâdueşte din răsputeri să-şi refacă economia şi să-şi cultive darurile nu se poate gândi măcar la războiu. La războiu se gândeşte o conducere tiranică care-şi cumpără mercenari cu bani dăruiţi generos de leaderii trusturilor internaţionale printre criminalii de războiu. Masca a căzut. Domnii din Ankara doresc şi pregătesc războiul, încercând însă să-şi camufleze odioasele lor planuri şi-au găsit cal de bătae în poporul nostru. Ştim însă că poporul lur sătul de teroare şi mizerie vrea pace. Şi avem încreder în acest popor care n’are nici un interes să-și verse zadarnic sângele și n’are nici o încredere în vorbele asuprita iilor lui., VICTOR NEDELCU Anchetare „Opiniei** Ce spune opinia publca ieşană despre procesul Maniu nii In continuarea anchetei noastre prezentăm astăzi răspunsurile d-lor: Prof. C. Baimn , decanul facultăţii de litere şi filozofie, ajutor de primar A. Paluga, Serafim Antropov directorul filarmonicii „ Moldova“ şi cpt. Mihăiescu comandantul legiunii de jandarmi. In numărul de mâine vom publica continuarea anchetei. „Procesul Maniu este procesul însuşi alj£reacţiunii române** ne declară d. prof. C. Balmuş decanul Facultăţîi de Litere şi Filozofie din Iaşi Pentru a înţelege semnificaţia socială şi politică a procesului Maniu şi a colaboratorilor săi e absolut necesar să ne amintim ce a reprezentat în ultimii douăzdei de ani naţional-ţărănismul şi ce a vrut el să fie după 23 August 1047. Naţional-ţârănismul, condus de Maniu şi Mihalache, fost o formaţie politică hibridă şi necorespunzătoare nevoilor societăţii româneşti. Alături de câţiva intelectuali cu idei radicale Se aflau acolo o mulţime de bancheri, de moşieri şi de afacerişti ai căror ultim ţel era să stăpânească demagogii poporul român pentru a-i stoarce în folosul lor propriu. N’a trecut mult timp şi intelectualii radicali au fost rând pe rând excluşi din sânul partidului naţional-ţărănist (cazul Stere şi al prietenilor lui etc), în care s’au aciuat de albinelea moşierii şi bancherii dimpreună cu etata Iel de afacerişti de tot felul. Partid ţărănesc format din ţărani şi moşieri puşi la un joc, aşa cum ar închidecineva în aceeaşi curte miei şi lupi împreună! Ce a ieşit de aici ? Cum era firesc, lupii au mâncat pe miei. I-a mâncat prin legiuirile anti populare, anti muncitoreşti, i-a mâncat apoi trimiţându-i în criminalul război împotriva Sovietelor, alături de hitlerişti, Împingând ţara întreagă, poporul românesc întreg, până foarte aproape de marginea celei mai adânci prăpăstii istorice. După 23 August, Maniu şi Mihalache, împreună cu sateliţii lor, au căutat să împiedice în mod sistematic şi cu o criminală încăpăţinare, marea operă de democratizare a ţării noastre. Ba şi mai mult, în ultimul timp ele-au pus cu totul în serviciul monopoliştilor angloamericani, căutând, prin tot felul de acţiuni pe plan internaţional şi intern, să purceadă la nimicirea democraţiei „ populare româneşti. In această direcţie ei s’au pus total în serviciul hmţiunii internaţionale unite şi au devenit, astfel, adevăraţii duşmani ai poporului român. In aceste condiţii, procesul Maniu este procesul însuşi al reacţiunii române, este răspunsul categoric al maselor populare româneşti la nenumărat?!« acta «te g*bodmfăşura insă mai mult în ‘ceiaca priveşte producţia şidistribuţia in mare. Distribuirea în magazine, încă n’a fost etahitite, tat şi da aţâţare îa război a unei bande de politicieni aventuroşi. S.ntinţa poporului va fi, de sigur, neîndurătoare. „Trădătorii de patrie trebuesc pedepsiţi fără mlă !" îte declară de ajutor de primar fluton Paluga Găsesc că acesta este un proces foarte just şi trădătorii de patrie trebuesc pedepsiţi fără milă. Dealtfel acest lucru trebuia făcut de mult, dacând acest Maniu şi clica lui de trădători au încercat să vândă ţara străinilor, de atunci de când muncitorii au fost ucişi la Griviţa şi Lupeni, de atunci decând acelaş Maniu a făcut cunoscuta cârdăşie cu Garda de Fier şi a pregătit drumul unui război nedrept împotriva unei ţări care ne-a fost — Continuare în pag. 2-a — ti. oficiu de aprovizionare al comercianţilor Viitoarea organizare a distribuirii mărfurilor Problema distribuirii mărfurilor, care se va pune imediat după 1 Noembrie, constitue astăzi una din preocupările de seamă ale celorînsărcinaţi cu dirijarea vieţii economice. Din noul plan economic sunt cunoscute două fapte și anume: vor exista mărfuri care se vor distribui numaiprin magazinele speciale in care se distribui produse pe carte« si mărfuri libere, care »sa vor vinde la toate celelalte magazine. Pentru fixarea acestor mărfuri, s’au întocmit—aşa cum anunţat la timp—trei decizii. Una dintre ei fi apărut în numărul nostru de Duminică. Calcularea prafurilor la Industrii Al doilea fapt cunoscut este că, până la 1 Noembrie,industriile sunt obligate să-şi calculeze preţurile, pentru ca aprovizionarea să nu sufere întârzieri numai din cauza neexistenţei preţurilor ci şi să se evite fluctuaţiile provocate nu de motive economice, ci din cauze exterioare. Informaţiile pe care le avem, ne arată că imediat după 1 Noembrie, Oficiile în funcţiune vor prelua conducerea şi controlul producţiei. Activitatea Oficiilor se va Rolul asociafiilor profesionale problema este foarte dificilă, deoarece in ţară activează 126 mii firme comerciale. Pentru a putea satisace un număr atât de mare, Oficiile ar trebui să creeze un imens aparat administrativ. Experienţa trecută a dovedit că această dificultate poate fi înlocuită cu bune şanse de reuşită, prin asociaţiile profesionale ORIC-uI, ORAP-ul şi ODESFER-ul, a i-au distribuit în trecut astfel produsele, pe cari le dirijau, iar comercianţii au primit din vremuri în care preţul oficial era dificil de obţinut — cantităţi masive ♦ Fiami 5 Lei ZSAR POPULAR COTIDIAN Odeîapul a trecut la Serviciul Produselor Animaîe din Mi■ nisterul Agriculturii Știrea careta apărut N’a pus capăt șoaptelor Mai bine-ar fi trecut La serviciul Apelor. S. de mărfuri Distribuirea mărfurilor FolosindU Se experienţa trecutului, se examinează acum cea mai bună modalitate de a se reactiva legăturile în materie de distribuţie cu o unitate de asociaţie profesională, pentru fiecare branşe, care să aibă şi caracterul unui Oficiu al comerţului. Sugestia este interesantă, deoarece asociaţiile profesionale au, în primul rând, aparatul necesar distribuţiei, prin filialele lor din toată ţara. In al doilea rând, cunoscând comercianţii pe cari îi alimentează, vor putea exercita un supracentral, nelivrând decât atâtea mărfuri, cât reprezintă capacitatea fiecărui magazin. Organizarea aprovizionării alimentare După cum cu toţii am avut prilejul să ne lămurim, libertatea comerţului cu produse alimentare n’a înlesnit viaţa maselor populare. In vremea inflaţiei, vânzătorii — comercianţi şi producători — şi-au făurit o mentalitate bolnavă, a urcărilor vertiginoase de preţuri. Fără a ţine corupt de situaţia fundamental schimbată sub regimul menetei stabilizate, vânzătorii şi-au continuat metoda, menţinând anarhia în piaţa comercială. S-a vădit, în cele din urmă, nevoia de a se reveni la dirijarea generală a comerţului alimentar şi la plafonarea preţurilor. S-au şi luat măsuri în privinţa distribuţiei cartofilor şi popuşoiului, şi e vorba a se proceda la fel cu toate produsele alimentare. Dar mai ştim din experienţele anterioare, că odată cu plafonarea preţurilor, se produce un fenomen nou, dispariţia mărfii de pe piaţă. In regimul libertăţii, marfa e scumpă, dar se găseşte. Când se fixează preţuri maximale, marfa dispare. Fenomenul acesta se va repeta, desigur, iar publicul nu va avea nici un avantaj cu preţuri convenabile pe hârtie Insă cu tarabele goale în pieţe. De aceia, odată cu reintroducerea preţurilor maximale, va fi de neapărată nevoe să se organizeze colectarea, transportul şi distribuţia tuturor alimentelor incluse în mercuriale. Sistemul şi cadrele aparatului de colectare sunt bine stabilite prin organizarea colectării popuşoiului. Acelaş aparat ar putea să procedeze la colectarea tuturor produselor rurale. Anume, colectarea pe comune, depozitarea pe plăşi, transportul şi concentrarea în centre judeţene. In ce priveşte distribuirea în oraşe, întrucât cooperaţia nu-i suficient organizată, va trebui să se recurgă şi la magazine particulare, pentru ca publicul să găsească cât mai multe locuri de desfacere şi să fie ferit de pacostea cozilor. Este indispensabil să se procedeze în acest fel, cu rapiditate maximă, cu impar- •ţialitate şi ordine, spre a se realiza o aprovizionare normală a populaţiei. Altfel, lipsurile vor continua şi se va lăsa câmp:ib£r de operaţie la negru, Intr,un comerţ clandestin, dezordonat şi primejdios pentru conomia obştească. ţ * InSfurarea suprapreţurilor In al treilea rând, grupându-se aprovizionarea magazinelor pe lângă asociaţiile profesionale, se evită pe de o parte tratativele directe dintre comercianţi şi industriaşi, cari duc în mod inevitabil la oferte de suprapreţuri. Deasemenea, centralizându-se aprovizionarea, se evită deplasări inutile pentru fiecare marfă cu care un magazin trebue să se aprovizioneze, ele comandându-se în acelaş loc. Pentru toata acesta motive, piaţa comercială aşteaptă cu interes crearea acestor instituţii cu caracter de Oficiu de aprovizionare al comercianților. M. S. uf și răspândi “OPINIA!