Opinia, ianuarie 1948 (Anul 40, nr. 392-415)
1948-01-01 / nr. 392
ko I ANUL XXXIX IMJ. 39 abonamente Lei 450 . . . . . . . 3 lun. ; 5.000 întreprinderi, autorități pe un an Atelierele tipografice IAȘI, STRADAA LĂPUȘNEANU Nr. 37 4 Pagini 5 Lei POPULAR COTIDIAN 1947-1948 Păşim intr’un an nou. Lăsăm in urmă un an Încărcat de multe eforturi pentru mai bine, de multă muncă din care poporul român iesă mai bine Înarmat pentru a duce lupta cu succes împotriva grelei moşteniri a trecutului, generatoarea tuturor suferinţilor ce le-am îndurat şi le mai indurăm. Eforturile uriaşe ale poporului muncitor pentru refacerea economiei naţionale distruse de răsboiu, strădaniile ţăranimei de a da ţării roadele „aşteptate de pe urmia reformei agrare au fost în anul acesta încununate de succes. Valul solidarităţii naţionale afirmat anul trecut pentru a- latorarea celor în suferinţă îavîţi de foamete a constituit pentru anul acesta de belşug, încă un stimulent la încordarea Energiilor pentru munca de reconsrefacere. 1947 a fost de fapt primul an fără spaimele groaznicului măcel de care am scăpat. După efortul gigantic care a pus la grea Încercare nervii şi avutul poporului nostru, anul 1947 a cristalizat poziţiile democratice In ţara noastră, deschizând perspectivele spre adevăratul drum de ire viaţă şi cultură a matelor populare. El ' *. «um» in cursul anului 1947, Cruca Roşie reorganizată şi-a propus un nou plan de activtate. Lucrând până în plână cu celelalte organizaţii de asistenţă, cu organizaţiile politice şi urmând calea unei strânse colaborări cu organele Ministerului Sănătăţii, aceasta instituţie a realizat o seamă de înfăptuiri din cele mai importante. Realizări pe teren Regionala Crucii Roşii Iaşi a înfiinţat 64 case de naştere in Moldova, dintre care cinci în judeţul nostru, alte ttatru fiind un curs de orga - nă ■■■■ prin lupta dârză a maselor populare împotriva tuturor acelor ce unelteau contra cuceririlor lor, victoria Împotriva forţelor reacţionare interne şi internaţionale. Guvernul democraţiei româneşti se poate mândri cu o reformă monetară, care a avut darul să dezmorţească poziţiile majorităţii oamenilor producători din ţară. Victoria internă a democraţiei româneşti s’a împletit anulacesta cu întărirea poziţiei Internaţionale a României, prin statornice relaţii ale prieteniei cu toate ţările din jurul nostru în fruntea cărora găsim mereu U. R. S. S.-ul a cărui bunăvoinţă şi dragoste ne-au alinat în clipele cele mai grele, începem un an nou. Anul 1948 va fi un an de muncă grea şi constructivă. Greutăţile pe care le mai avem încă vor fi învinse numai prin munca întregului popor- Patriotismul constructiv şi sănătos al maselor populare şi un deosebi al tuturor celor ce muncesc cu braţele şi cu mintea sunt chezăşia succesului acestei activităţi de refacere vitală pentru viitorul poromân. /ui mult Aura porului nizare.Au fost înfiinţăte 9 preventorii în Moldova de Nord, în oraşul nostru funcţionând două, prevenitoriul Copou şi prevenitoriul Antirabic. Pregătirea personalului sanitar Deasemeni, pentru a pregăti personalul sanitar necesar caselor de naştere, a fost creiată, din iniţiativa Comitetului Reglibal Iaşi al Crucii Roşii, o şcoala de infirmiere. In colaborare cu Comitetul Naţional al Copilului, au fost — Continuare in pag. 2-a — Drum Roşi® a uşurat o frumoasă activitate pe tărâm social în Iaşi şi Moldova. In loc de bilanţ Un reportaj de SAVEL DAVIDU Privesc calendarul din faţa asea, care şi-a irosit filele, ca frunzele „copacului toamna şi Involuntar, îmi apare pe ecranul memoriei, nenumăratele desene ale clasicilor timpurilor care prezintă eterna compoziţie : anul vechi, gârbovit şi zdrenţuros fuge, alanjat de un prunc, an nou, strălucitor de viaţă şi bucurie. Dincolo de această banală legendă, dincolo de această naivă schimbare sufletească a umanităţii, în această seară e totuşi cert că mai îmbătrânim cu un an. E mişcător momentul acesta de copilărie pe care şî-i permit oamenii cei mai gravi odată pe an. Dar la capătul lui greu şi obositor de muncă şi necazuri scurgerea celor 365 de zile, simbolizează sfârşitul unei sforţări, bilanţul unltei perioade de viaţă şi ultima odihnă în faţa unei noui şi hotărîte reluări a activităţii, cu toate speranţele ce sunt legate de ea. Un ziar n’ar fi un adevărat caleidoscop, dacă nu şi-ar arunca o clipă privirea asupra „vieţii“ consumată de miezulcelor 365 zile. Ori tocmai această latură fiind nucleul inspirator a! acestui sumar bilanţ, anual, întrebăm cu toată seriozitatea—poate pentru că scăpăm deacum de el — ce a însemnat anul 1947? O luptă crâncenă, în care — Continuare in pag. 2-a — Din iniţiativa d-lui Ministru Teohiari Georgescu Eu sprij noi Guvernului lt. Petru Breza im munca neîncetată a Oficiului de recontrucţie Satele Iaşului şi ale Moldovei pustiita de râzboiu renasc din cenuşă... In fotografia de sus, spatele unei case ridicate la Balş, chiar lângă dărâmăturile vechei aşezări omeneşti. Tancul german care a provocat distrugerea, lovit în plin, nu e acum decât fier vechi de care se sprijină scara nouei locuinţe. In dreapta, un bordeiu care adăpostea înainte pe familia de tăreni. După ce furia războiului a trecut, din iniţiativa d-lui Ministru de Interne, a luat fiinţă la Iaşi, în toamna anului 1945, „Oficiul de Reconstrucţie al Moldovei“, pentru refacerea gospodăriilor ţărăneşti distruse de focul luptelor. Deşi sarcinile erau mari şi grele, s-a depus o muncă uriaşă iar rezultatele de până acum sunt remarcabile. Treptat, treptat, în locul bordeelor au răsărit case mândre pe întinsurile Moldovei şi sate întregi au fost redate muncii şi vieţii... Dar activitatea O.R.M-ului care are în frunte pe d. prefect Const. Bordeianu» continuă, ţintind noui realizări, spre binele poporului moldovean. leul cea mai bună monetă din Europa POZIŢIA MONETEI NAŢIONALE Situaţia B. N. R. Politica creditelor. Declaraţiile d-lui guvernator Aurel Vijon D-l Aurel Vijon. Guvernatorul Băncii Naţionale a făcut o serie de declaraţii presei. D-sa după ce face bilanţul activului şi pasivului B.N.R., spune următoarele : Dacă raportăm circulaţia monetară la suma bugetului Statului, pe un an, observăm că în perioadele anterioare de stabilitate monetară, circulaţia era egală sau chiar depăşia cifra bugetului, pe când astăzi este numai de 33 la sută din această cifra. De asemenea, dacă vom compara circulaţia monetară actuală cu circulaţia din trecutele perioade de stabilitate, pusă în raport cu nivelul preţurilor şi al producţiunii, observăm că circulaţia actuală reprezintă numai circa 30 la sută din cele anterioare. Dirijarea creditelor Circulaţia monetară actuală atât de restrânsă, se explică prin acţiunea de dirijare a creditelor şi controlul utilizării lor, pe care îl facem astăzi. Datorită acestei acţiuni, anumite sectoare fără interes pentru economia naţională nu mai sunt finanţate ca în trecut. Astfel, astăzi nu mai finanţăm : — cumpărările de mărfuri în vederea stocajului, — operaţiunile de speculaţii bursiere asupra valorilor mobiliare, — fabricarea şi comercializarea obiectelor de lux, bijuterii, parfumerii, mode, fie(Continuare în pag. 2-a) Semnificaţia socială a zilei de sărbătoare Oamenii au considerat întotdeauna, sărbătorire ca cele mai frumoase zile din viaţă. De sărbători omul îşi permite cheltueli extraordinare prevăzute în mod special în budget, se îmbracă mai „frumos“, îşi corectează chiar manierele faţă de cei din jurul său şi în general este predispus să fie în cât mai strâns contact cu prietenii. Dacă am vrea să cântărim care din toate aceste lucruri îi dă adevăratul farmec sărbâtoarei, am constata că petrecând în comun cu alţi oameni cântăreşte cel mai greu. Pentru a explica şi întreţine filosofia individualistă a proprietăţii private, gânditorii burghezi au căutat să născocească şi chiar să cultive In firea omului cele mai anarhice instincte. In privinţa aceasta cel mai calomniat a fost ţăranul. „In zădar veţi încerca să-1 atrageţi pe ţăran la o viaţă colectivă, ni se spuse de către aceştia. Ţăranul este individualist turbat, orbit de patima proprietăţii pământului său şi incapabil să adere la orice iniţiativă socialistă»." Dacă am încerca să discutăm în perspectiva sa istorică această teorie cu documentele în faţă, am reuşi să demonstrăm că în nici un caz nu este adevărată. Caracterele şi instinctele se formează în om ca şi la orice alte animale în decurs de foarte multe generaţii, şi pentru ca ţăranul, omul în general să aibă într’adevăr o atitudine individualista şi un instinct de proporţii atât de desvoltat, ar fi fost necesar ca în toată istoria lui -să fi fost proprietar şi în general un acumulator. Ori proprietatea privată aşa cum o cunoaştem noi astăzi este de cât se poate scurtă vreme în istorie, ca aparţinând unei majorităţi cât mai intime. Proprietari au fost foarte puţinioameni. Marea majoritate, au fost cei mulţi, sclavii, şerbii proletarii şi cei ce se ocupau cu funcţiuni colective. Toţi aceştia, fie că au lucrat la stăpân, fie că au lucrat de sine stătători ei au trăit în colectivitate în tot timpul istoriei lor şi cele mai generoase instincte şi le trag numai de la această viaţă un comun care îşi are originea în adâncul celor mai Îndepărtate timpuri ale comunismului primitiv. Noi avem prea puţine ştiri despre modul cum au trăit oamenii în fazacomunismului primitiv. Insă când ni se vorbeşte despre noi, despre epoca de aur a omenirii la care face aluzie mitologia greacă şi romană, şi în general toate mitologiile popoarelor vechi, ne dăm seama că generaţiile nu au păstrat amintiri tocmai proaste despre acea viaţa, care oricât de înapoiată şi sălbatecă era, dădea omului mai multe satisfacţii moraledecât viaţa de sclav, dacă se poate vorbi despre aşa ceva în aceste perioade ale umanităţii. Nu este în intenţia noastră de a face din acest articol o debatere aduso ştiinţifică a LUCA MATEI — Continuare în pag. 2-a — tJoi 1 Ianuarie 1948 Redacţia şi Administrația IAŞI, STR. LAPUSNEANU Nr. 37 TELEFOANE! Redacția: Administrația Serv. de noapte. Nr. 1209 . 2041 . 208. Director C. R. GHIULEA Comparaţii reconfortante Corespondentul revistei americane Saturday Evening Post, pe nume Ernest Hauser a făcut acum câteva luni o plimbare de informaţii prin Europa. In concluzia reportagiilor sale referitoare la cele constatate, este nevoit să mărturisească: „Am constatat o stabilitate isbitoare în Europa orientală, în timp ce în Europa occidentală n’am constatat decât nelinişte şi desorientare". Noi suntem de părere că acelaşi corespondent dacă va face o călătorie pe aceleaşi meleaguri anul viitor va avea şi mai mult de ce să se mire. Va avea să constate roadele acestei stabilităţi, care nu este tocmai o stabilitate. Pentru că idealul democraţiilor populare din Europa orientală, nu este starea pe loc, ci progresul. Şi tot ce se concepe, se construeşte şi se produce aici este numai pentru acest progres. Noi subliniem cu entuziasm orice fel de rezultat atins în muncă şi producţie, fără să ne pese dacă el se întâmplă la vecini şi nu la noi. Când aflăm de exemplu că valoarea producţiei, lucrătorilor cehoslovaci pe oră s’a dublat în 1947 faţă de 1946, adică muncitorul ce produce atunci o pereche de ghete pe oră, produc astăzi două, ne pare tot atât de bine ca şi când lucrul acesta s’ar întâmpla la noi. Pentru că noi mergem pe urmele experienţei lor. Noi învăţăm de la dânşii şi aplicăm la noi, după cum rezultatele noastre bune le aplică ei. Această frăţie de interese naţionale, sociale şi economice care s-a stabilit între ţările din răsăritul Europei, nu numai că ne face economie de multă energie care se cheltuia pe vremuri pentru a întreţine şi exagera ceia ce în mod aparent ne despărţea, dar ea stabileşte mai ales echilibrul de forţă, care sprijină în mod reciproc toate năzuinţele constructive ale tuturor popoarelor interesate. In fiecare din aceste ţări popoarele lucrează după plan şi fiecare minută, fiecare ceas, zi sau lună, sunt urmărite cu atenţie, întrucât toate aceste unităţi de măsură a timpului trebue să marcheze progresul nostru al tuturor. Al tuturora pentru că acesta este programul democraţiei populare ideală către care ne îndreptăm şi de aceia ne dăm toată osteneala ca toată lumea să înţeleagă şi să LAZAR MARCU Continuare în pag. 3-a — n pragul Anului Nou După un şir de ani negri ai barbariei fasciste, ne-am bucurat în 1944 de anul eliberării. Apoi, după o sforţare eroică a oşîirei şi a întregului popor, am contribuit în 1945 la determinarea anului încetării războiului. Insă încetarea războiului n’a însemnat şi restabilirea păcii. Pentru noi românii a mai trebuit ca pământul să-şi desăvârşească de două ori mişcarea de revoluţie, pentru ca în 1947 să dobândim formal pacea. Păşind în anul 1948, n’avem totuşi în faţa ochilor perspectiva unei lumi întoarsă definitiv la îndeletnicirile ei paşnice. Dimpotrivă, Pacea generală, care trebuia să se înfăptuiască la ultima conferinţă diplomatică de la Londra, a fost zădărnicită de cupiditatea oforţelor imperialiste care îşi menţin tendinţa de a stăpâni popoarele prin impilare şi exploatare. Câtă vreme va exista această tendinţă a unei lumi înrăite, nu vom cunoaşte adevăratele binefaceri ale păcii şi nu vom deţine condiţiile totale pentru propăşirea societăţii. Spiritul optimist al omului însoţeşte totdeauna începutul de an cu urări de bine. Primim deci anul 1948 cu urarea şi cu speranţa pacificării depline a Europei şi a lumii, spre a ne putea bucura şi noi de roadele unei înfrăţiri generale a neamurilor. Spre acest scop, patria noastră, alături de celelalte ţări din răsăritul european, şi sub auspiciil« marelui bastion al păcii şi progresului care este Uniunea Sovietică, s’a asociat la o temeinică acţiune de alianţe pentru apărarea libertăţii şî democraţiei. Acţiunea această răsăriteană are puternice adereţe în mişcările populare din restul lumii, cu aceiaş năzuinţă de a înlătura imperialismele care întreţin vrajba, nedreptăţile, mizeria, şi care îndeamnă la războae. Atât da forţe conştiente şi organizate vor izbândi, fără îndoială,să înlăture rămăşiţele unui trecut nenorocit. E numai o chestiune de timp. Şi ceia ce dorim, împreună cu toţi oamenii debună voinţă, este ca acest timp să nu depăşească spaţiul anului 1948. Aceasta-i urarea de căpetenie pe care cu folii trebue s’o facem în pragul noului an. O. - wj Daruri de Crăciun Din contribuţia actorilor Teatrului Naţional din Clujj s-a realizat de sărbători suma de 8.000 lei care a fost Cominulul de Ucenici din localitate.