Opinia, februarie 1948 (Anul 40, nr. 416-440)

1948-02-01 / nr. 416

Despre semidocţi şi semidoctism In ţara noastră campania de alfabetizare a masselor largi ţărăneşti şi muncitoare a început. In sate, în uzine, în măhălăli s’au pus bazele unor şcoli de adulţi, se ţin cursuri serale. Intelectualii satelor şi ai oraşelor orga­nizaţiile democrate femenine îşi dau tot concursul. Rezultatele acţiunii acesteia nu se vor vedea imediat. Ele vor avea însă efecte de o im■­portanţă covârşitoare. Paralel cu această acţiune ar trebui întreprinsă o alta pentru depistarea şi înlătura­rea semidiocţilor. Fiindcâ se­­midoctismul este o plagă a culturii noastre iar tipul de semidoct foarte răspândit la noi în ţară. Cauzele care au creeat această situaţie tre­­buesc căutate in morala in­trodusă de regimul liberal în viaţa publică şi culturală. Accentul nu se punea în acea vreme pe meritul per­sonal, pe muncă ci pe abili­tatea de a te „învârti“, de a te „strecura“. Lenea, chiulul, şmecheria erau consacrate, cultivate, erau ridicate taran­kul de lege. Teoria minimului de efort era însuşită de ofi­ciant­ate. In şcoală elevul si- filor era privit cu dispreţ. Admirat era tipul celuia care reuşea să-şi „ducă de nas“ maestrul. Nu era necesar ca studen­tul să frecventeze cursurile, să studieze în biblioteci, să lucreze în laboratoare. Căci, pe toate tonurile, se cântau „vieţe de boem“. Profesorii care să-l îndrume îşi câşti­gaseră, mulţi dintre ei, cate­dra în urma unor lucrări plagiate (vezi cazul A. C. Cuza), în urma unor intrigi politice sau ploconelilor în faţa doamnelor mai marilor zilei. Peste tot domnea con­­fuzionismul iar munţilor de prostie li se acorda valoarea unor monumente naţionale. Omul demn, şi cu spi­rit de discernământ era în cazul cel mai fericit ironizat. Un cioban cretinizat de si­filis decretat prooroc. Dacă acestea sunt cauzele care au determinat inflaţia într’adevăr înspăimântoare de inşi care nu ştiu nimic precis nimic exact şi au pretenţia şi întrucâtva chiar credinţa că ştiu tot , dacă acestea sunt cauzele care au determinat abundenţa aceasta de oameni care refuză, care se tem să gândească şi propăvăduesc periculoasa teorie a minimiu­­lui de efort; dacă acestea sunt cauzele care au deter­minat retrogradismul, preţio­zitatea şi biro­cratismul pu­tred în cultura noastră, sun­tem obligaţi—moraliceşte o­­bligaţi pentru viitorul culturii noastre să ne întrebăm care sunt posibilităţile de eşire. Există numai o posibilitate, una singură­, descongestionarea cadrelor intelectuale de a­­ceste elemente, încadrarea se­midocţilor în producţia ma­nuală. Operaţia — trebue s’o re­cunoaştem — e dificilă,foarte dificilă chiar. Criteriul de selecţie nu se poate găsi cu uşurinţă, iar selecţia însăşi va trezi rezistenţe, rezistenţe înverşunate şi susţinute, sus­ţinute de toţi duşmanii dec­laraţi sau mascaţi ai culturii noastre. Trebue însă să pornim cu îndrăzneală şi să nu ne lă­săm intimidaţi de nici o piedică. Când scrim rândurile a­­cestea avem în minte ima­ginea unui asistent de la U­­niversitatea ieşană care, în­sărcinat cu efectuarea unor săpături arheologice socotea că nu are nimic mai bun de făcut decât să noteze pentru posteritate numele, adresa, vârsta tuturor salahorilor pe care-i utiliza şi costul bile­tului de tren din satul lor şi până în cea mai , apropiată gură. Asistentul respectiv, care în paranteză fie spus, fusese de 3 ori voluntar în „războiul sfânt“, se­­pricepea însă de minune să facă un gard, să construiască o co­libă sau să paveze o carare. Problema semidoctimismu­­lui e o problemă gravă şi de justa ei rezolvare depinde in mare măsură viitorul luminos al culturii noastre româneşti. Oficialitatea are obligaţia să-i racorde aceeaşi impor­tanţă ca şi problemei alfa­betizării. I. L. Cronica spectacolului .Coloniale şi delicatese" „Coloniale şi delicatese" face parte din seria nenumă­ratelor farse pe care orice spectator le-a văzut cândva. De astă dată această farsă bazată numai şi numai pe si­tuaţii pe „quiprogo“-uri nu aduce nimic nou în limitele genului. O vagă ideie satiri­­zantă este sacrificată în slujba unor replici care ţintesc să servească numai amuzamen­tul. De partea desuetă a spec­tacolului şi-au putut da seama şi spectatorii care au asistat la unele scene penibil de su­perficiale şi artificiale. Insă şi­­aparteurile" actorilor, pro­cedeu prăfuit în genul dra­matic trădau vârsta şi deca­denţa genului farsă. De altfel spectacolele de genul acesta destinate să ser­vească amuzamentul unei bur­ghezii sătule şi puţin preten­ţioase s’au bucurat de­­ preţu­ire la acei oameni care au fost departe de problemele reale ale vieţii Desigur­­că şi acest spec­tacol constitue unul din pu­ţinele de acest gen care mai văd lumina rampei, iar slaba participare a spectatorilor con­stitue un semn elocvent în plus. O regie ştearsă nu a putut decât să evidenţieze pe d. Marcel Anghelescu înzestrat actor de comedie cu uimitoare calităţi dar care-şi canalizează talentul pe linia prea adesea a unei superficiale spectua­­lizităţi. Dl. Şt. Ciubotăraşu verita­bil actor de comedie a fost de la locul lui în rolul unui tată ramolit şi ne­veridic. Ar fi poate timpul ca ase­menea spectacole să nu mai fie aprobate de Direcția Ge­nerală a Teatrelor. Coresp. Citii) OPINIA Marxismul este depăşit ? (Urmare din pag. I-a) libertăţile clasei muncitoare. Căci—cum foarte just observa V. Leduc—„dincolo de mar­xism“, nu putea întâlni decât ...nazismul“, el şi Deat şi toţi ai lor. In timpul ocupaţiei se vor­bea în Franţa despre un so­cialism depăşit V. Leduc dis­tinge două perioade esenţiale in felul cum era concepută această depăşire: înainte şi după Stalingrad, înainte de Stalingrad „teoreticienii“ a­­veau viziunea triumfală a u­­nei Europe unite sub scep­trul naţional-socialismului, e­­liberată pentru veşnicie de „plutocraţia marxistă“.­­După Stalingrad se pune placa so­cialismului pe vechiul gramo­fon al „salvării“ demnităţii umane, libertăţii etc. Vine victoria. Toţi se declară so­cialişti : catolicii de la revista „Esprit“ şi cei de la „Com­bat“, Albert Camus şi profe­sorul Haurion. Ei pledează însă pentru un fel de naţionalizări care ar da iluzia lucrătorilor că mun­cesc pentru stat, când, în realitate, ei ar munci mai de­parte pentru burghezi cărora urma să le rămână conduce­rea întreprinderilor şi bene­ficiile producţiei. Se reînvie utopismul primilor socialişti, „depăşind“ desigur marxismul. Utopia insă —remarcă just au­torul nostru — era altădată expresia prematură a tendin­ţelor avansate ale societăţii. Azi dimpotrivă ea este un semn de degenerare şi tra­duce frica unei analize com­plete, a soluţiilor radicale ale problemei, încercarea nu reuşeşte. D. Blum aduce de astă dată so­luţia în cartea sa „A l’e belle humaine“ (La dimensiunea u­­mană) şi în discursurile sale rostite la ultimul congres so­cialist. D-sa vrea să facă o sinteza între marxism şi idea­lism. Mai întâi, respingând materialismul dialectic, Dlum aprobă totuşi materialismul istoric despuindu-l, însă de ceea ce are el esenţial: l­pta de clasă. Socialismul nu mai este astăzi, după d-sa—o luptă ci un apostolat spiritual. Pe d-sa îl interesează transfor­marea morală a omului, nu cea socială. Această rezoluţie morală nu ţine seama de clase, ca şi ca­tolicismul cu care d-sa se îm­pacă de minune, căci zice: „Până şi biserica romană ma­nifestă un paralelism de di­recţie cu socialismul, o con­vergenţă posibilă a eforturi­lor etc... De aci până la Georges I­­zard care să se scuture com­plect de marxism şi a cărui carte „L’homme est revoluţi­onare“ Blum a primit-o elo­gios, nu-i decât un pas. D. Izord nu-i de acord nici cu materialismul, nici cu dialec­tica. Probele pe care le aduce în sprijinul tezei sale sunt combătute însă toate cu argu­mente irefutabile de autorul nostru. D-lui susţine una, una şi bună: „că omul are un dor fundamental după infinit (cu majusculă/1. „Nenorocirea este — citam din Leduc—că omul nu poate niciodată să posede acest infinit pe care-l caută la toate uşile pe care î Ie în­chid finiturile. Dar el nu este aşa prost şi sare de la un fi­nit ,la altul mereu în căuta­rea infinitului.“ Mai mult încă omul care-l caută pe Dumnezeu, este con­dus de mână de însuşi Dum­­mnezeu in această cercetare. Şi de aici din nou o ches­tie de morală din care bietul nostru Izard nu ştie cum să se descotorosească. Socialis­mul ar fi Infinitul, finiturile fiind etapele. In felul acesta desigur—con­clude autorul—nu se depăşeş­te marxisom’. Marxismul este o ştiinţă care se perfecţionea­ză mereu prin practica zilnică şi luminează drumul de luptă a clasei muncitoare, ale cărei interese nu pot fi satisfăcute cu infinit şi ale cărei unitate nu poate fi sfărâmată cu fi­­nituri. Cartea demască şi tendin­ţele neactiviste ale existenţi­alismului sartrian, care simu­lând că acceptă lupta de clasă predică descurajarea şi lupta individuală. Nu insistăm asupra acestui capitol, din lipsă de spaţiu. Ceea ce vrem să subliniem e că această carte scrisă foarte viu­­autorul uzează uneori de arma ironiei şi bogat şi serios documentată, poate da soluţia multor întrebări ce şi le pun intelectualii noştri insuficient pregătiţi din punct de vedere marxist. In consecinţă ea tre­bue tradusă cât mai curând şi răspândită cât mai mult. ■■■ ........­­|| OPINIA Măsuri pentru intensifi­carea colectărilor de porumb La Prefectura de Judeţ a avut loc o conferinţă prezidată de d. subprefect Ion Prică, în vederea in­tensificării colectărilor de porumb în regiunea Iaşilor. Au fost trimişi în judeţ un număr de 45 delegaţi care au sarcina să studieze pe teren mersul colectări­lor şi starea de umiditate a porumbului. Delegaţii rămân în judeţ timp de 2 zile, după care vor prezenta Prefecturii de judeţ rapoarte asupra con­statărilor făcute. Secţia universitară Hilus Staţiunile balneare şi climaterice din Mm Sovietică Constituţia stalinistâ pre­vede dreptul la odihnă pen­tru fiecare cetăţean sovietic. De aceea, odată cu venirea verii sute de mii de oameni ai muncii pleacă să se re­­pauzeze şi să se întremeze în staţiunile balneare şi clima­terice. Spre deosebire de tarile capitaliste, unde aceste sta­ţiuni deservesc numai bogă­taşii şi sunt transformate în locuri de petrecere, de deza­­butaţii tuturor plăcerilor, in URSS ele sunt puse în folo­sul milioanelor de muncitori intelectuali şi ţărani care prin aportul lor cotidian susţin statul. Preţurile sunt foarte mo­deste, iar atunci când o in­stituţie îşi trimite salariaţii în vederea unui tratament special la mare sau la munte, organizaţia sindicală plăteşte pentru el 40—80 la sută din preţul de cost al abonamen­tului, osebit de acestea bol­navul beneficiază de trata­ment medical şi îngrijire în sanatoriu gratuit. Până la Revoluţie numărul staţiunilor balneare şi clima­terice era cu totul redus. Cele mai multe staţiuni erau grupate în regiunea Caucaz- Crimeea. Sub ocârmuirea sovietică numărul staţiunilor a crescut enorm. Aceste staţiuni cu toată aparatura necesară sunt presărate pe cuprinsul în­tregii Uniuni. Comisii speciale de experţi explorează regiuni care po­seda ape minerale, lacuri să­rate, limane, locuri cari pot fi utilizate în scopuri curative. Pe lângă marele staţiuni balneare funcţionează institute şi laboratorii ştiinţ­ice. Aceste institute posedă biblioteci u­­riaşe. Astfel institutul balneo­logic din Protogorsc care a fost ars complet de hoardele hitleriste posedă o bibliotecă de 100.000 volume. Sanatoriile au avut de su­ferit mult de pe urma ocupa­­ţiei hitleriste. Am vorbit mai sus de in­cendierea institutului din Pie­togorsc. Trebuie să amintim faptul că au fost aruncate în aer clinica şi sanatoriul din Esentuki (Caucaz). „Gornoe Solute", „Grasnoe Znamia" şi „Crosmâi Zor" din Crimeea au suferit stricăciuni mari. Aceeaşi soartă au avut-o şi staţiunele balneo-climaterice din regiunea Odesei, Slaeren­­se, Berdausk şi Leningrad. Datorită însă planului con­structiv al oamenilor sovietici staţiunile au fost refăcute şi puse în funcţiune. Noul plan cincinal prevede­ crearea de noi sanatorii şi case de odihnă. Căci dreptul la odihnă, dreptul la sănătate al cetăţe­nilor este respectat de orân­duirea socialistă. Varietăţi­i. George Dem.Loghin semnează un judicios ar­ticol în ultimul număr al re­vistei „Contemporanul" des­pre „Scenele provinciale". D-sa după ce analizează condiţiile vitrege în care s’a desvoltat arta pe scena tea­trelor din provincie, aduce o serie de proecte şi inovaţii care în lumina nouei legi a teatrelor ar putea ridica la un nivel înalt artistic şi rea­lizările acestor scene. Tematica picturilor sovietice reflectă uriaşele eforturi de muncă ale poporului. Planu­rile artiştilor din URSS pen­tru anul 1948 vorbesc eloc­vent despre acest lucru. Ast­fel pictorul V. Iacovlev pro­­ectează o serie de tablouri pe teme colhoznice. Tablourile sunt intitulate „Pâine" „Zi de sărbătoare în colhoz“ „Predarea cartofilor către Stat“, „Turma colhozu­lui“ etc. Titlurile arată de la sine identificarea preocupărilor artistului cu aspiraţiile po­porului în U.R.S.S. Ludmila Pirkeff marea actriţă rusă, soţia ce­lebrului actor Pitceff, care a- l,lu - - , cu 1. j-'rjra.g-'.aBgrec culturale lături de soţul său a Inter­­pretat pe toate scenele lumii cele mai mari roluri din re­­pertoriul universal înterpre* tează în filmul „Am iubit o femeie“ un rol episodic, rol pe care-l umple în o mască tragică de bună calitate. Satira şi humorul Uniunea Scriitorilor sovie­tici a organizat o nouă secţi­une „Secţia satirei şi humo­rului“ care şi-a propus să înceapă o acţiune reală pen­tru ridicarea nivelului ideo­logic şi artistic al poeziei sa­tirizate. „China“ se intitulează un excepţio­nal poem al d-lui Radu Bou­­reanu în ultimul număr al revistei „Flacăra“. Spicuim un fragment: Din cerul Moscovei umbra lui Vladimir Ilici mână de umbră întinde şi peste China roşie stea se aprinde, peste gigantica ei năsălie Mao-tse-Dun aprinde făclie, Mao-tse-Dun­­ un om, un popor, un taifun, va prăbuși trupul jivinei peste veacuri în mările adânci ale Chinei. 45 noui boxeurî la Marathon! Numai în cursul zilei de joi, s-au înscris 45 de tineri la secţia de box a Maratho­­nului. Se speră ca în scurt... nu­mărul pugiliştilor utemişti ieşeni să atingă cifra record de 200. Echipa de juniori M­acaby, a început antrena­mentul In­­vederea campionatelor naţionale, asociaţia sportivă Macaby a iînceput antrena­mente cotidiene cu echipa de juniori. Intr’un număr viitor vom prezenta lotul de jucători al alb-albaştrilor, printr’un re­portaj detailat. *• " III »«lănk­i O MODIFICARE a regulamentului Cupei României la ping-pong Articolul 12 din Regula­mentul Cupei României la ping-pong a suferit o modifi­care pe care o prezentăm mai jos, întrucât ea interesează grupările ieșene : a) Probele individuale se vor juca eliminatoriu. b) Primii doi clasaţi din fie­care district vor juca cu cei­lalţi primii doi din celelalte Eri după amează a avut loc o importantă şedinţă a Sin­dicatului Mixt de Artişti, Scri­itori, Ziarişti, Instrumentişti şi Plastici, cu care ocazie s’au luat unele hotărîri de­ o im­portanţă capitală. Intre altele Am anunţat în numărul nos­tru de eri, că A.S. Marathon va organiza un mare concurs de şah, dotat cu importante premii. Revenim azi cu noul amănunte. Concursul se va disputa în sala festivă a U. R.M.-ului (fost Bragadiru) şi va dura probabil 2 zile. La această competiţie ar urma să participe: Macaby, M­SR, A­RLUS, Marathon Liceele. După disputarea acestui concurs, se va alege o re­prezentativă de şah a Iaşului, care va pleca să înfrunte pe provinciali. In acest caz, ar districte în cadrul aceleiaşi ligi c) Primii patru din fiecare ligă vor juca cu ceilalţi primi patru din celelalte ligi în ca­drul zonei respective. d) Primii opt din fiecare zonă vor juca cu ceilalţi opt clasaţi in frunte, desemnăn* du-se­­câştigătorii Cupei Ro-­ mâniei, putem anunţa scă Sindicatul Mixt îşi va forma o puternică asociaţie poli-sportivă: wo­­lley-ball, basket-ball, ping­pong, foot-ball, atletism, etc. In numărul viitor vom reveni cu amănunte complecte, urma ca ieșenii să facă de­plasarea la­ Galaţi, Bacău, Brăila, etc. MATCHUL CFR lasi-Staalil a fost contramandat Matchul de foot-ball dintre Macaby si CFR care urma sa aibe loc mâine 1 Februarie, a fost contramandat la o dată care se va anunţa la timp. Sindicatul Mixt îşi organizează secţia sportivă CONCURSUL DE ŞAH organizat de Marathon J S­PORT Amănunte asupra revanşei Franco-Română Brăila— A. S. Marathon­ Iaşi, la box După cum am anunţat în­­tr-un număr anterior, revanşa de box dintre Franco-Română Brăila şi A. S. Marathon Iaşi urmează a se disputa la 15 Februarie la Brăila. In vederea acestui turneu, boxeurii ieşeni se pregătesc intens.­­­ Lotul de boxeuri care va face deplasarea la Brăila va fi pregătit în mod special de maestrul Leonida Cotidis în­cepând din ziua de 5 Febru­arie. Următorii pugiliști ur­mează a pleca Vineri 13 Fe­bruarie din Iași: Tătărescu Gh. Nimiteanu Corneliu, Grecu Ilie, Dincă Toader, Tanu Mar­cel, Ghiniţa Nicu, Mathias Iosef, Jerescu, Arcu Mircea, Popa Paraschiv, etc. Ziarul nostru, înţelegând să fie la curent cu ultimele ştiri sportive din ţară şi straid Csillag va antrena echipa de foot-ball a Maratonului Apreciatul antrenor al CFR- ului, internaţionalul Csillag, va antrena în primăvară, e­­chipa primă de foot-ball a Marathonului. Csillag, va începe antrena­mentele, în cel mai scurt timp posibil, pentru ca ute­­miştii, clasaţi în locul ultim al clasamentului, să poată „evada" din acest loc, nătite şi să pună în­’ special accent pe manifestările spor­tive ale tinerilor muncitori încadraţi în UTM, va delega un trimis special, care va în­soţi caravana Marathonului, in oraşul port la Dunăre. Echipa temenind de ping-pong a R.P.R. a părăsit Capitala Joi a părăsit Capitala,, cu destinaţia Londra, unde va ajunde mâine , echipa feme­­nină de ping-pong a Repu­blicii Populare Române, for­mată Angelica Rozeanu și Sari Kolosvary. l­a Cupa Republicii Populare Române se va disputa la 18 Martie 1948 Campionatul naţional Conform unei dispoziţii a direcţiei technice O. S. P., toate federaţiile au început să lucreze de zor, la întoc­mirea programelor de activi­tate pe anul 1948. Un ase­menea program se alcâtueşte şi la F. R. F. A. Din proectul pe­­care fede­raţia urmează să-l supună spre aprobare Comitetului Federal, spicuim câteva date : 1. Cupa Republicii Popu­lare Române este fixată pen­tru data de 18 Martie-dată de la care urmează să se des­făşoare manifestaţii foot-bal­­listice şi în zilele de joi, al juniorilor, la 9 Mai 2. Primul match internaţio­­nal : România-Albania la 25 Aprilie la Bucureşti. 3. S’au lăsat libere zilele de 1, 2 şi 3 Mai pentru tur­neul pascal. 4. Campionatul naţional da juniori ar urma să înceapă U 9 Mai. Calificările s’au re­­zervat pentru joi 20 Mai. 5. In sfârşit, finala campio­natului naţional de juniori are data de 20 iunie, iar finala Cupei R. P. R. s-ar desfăşura la 4 iulie. Repetăm că datele de mai sus nu constituie de­cât un proiect care, deci, poa­t suferi modificări. 4 SE CAUTA zilnic funcţionari şi funcţionare. Deci atât Dvs. cât şi copii Dvs., pot învăţa în foarte scurt timp şi convenabil fie DACTILOGRAFIA (maşina de scris/ fie STENOGRAFIA, CONTABILITATEA CORES­PONDENŢA, LUCRĂRI DE BIROU sau LIMBI STRĂINE, ca Engleza, Rusa, Franceza, Germana. Se eliberează DIPLOMĂ.­­ Se scrie, se copiază şi se TRADUCE orice acte, cores­­pondenţă, literatură, etc. în şi din toate limbile. Se multiplică CURSURI pen­tru d-nii STUDENŢI Io—ori câte exemplare , o majb­ă specială de multiplii»!. Înscriere* I* ori«« gfl din zi la: ȘCOALA DH STENO­DACTILOGRAFIE dia­­tr«d» MUZELOR Nr. 9 (Ws-a-vi» de Liceul Oltea Doamna).

Next