Opinia, februarie 1948 (Anul 40, nr. 416-440)
1948-02-01 / nr. 416
Despre semidocţi şi semidoctism In ţara noastră campania de alfabetizare a masselor largi ţărăneşti şi muncitoare a început. In sate, în uzine, în măhălăli s’au pus bazele unor şcoli de adulţi, se ţin cursuri serale. Intelectualii satelor şi ai oraşelor organizaţiile democrate femenine îşi dau tot concursul. Rezultatele acţiunii acesteia nu se vor vedea imediat. Ele vor avea însă efecte de o im■portanţă covârşitoare. Paralel cu această acţiune ar trebui întreprinsă o alta pentru depistarea şi înlăturarea semidiocţilor. Fiindcâ semidoctismul este o plagă a culturii noastre iar tipul de semidoct foarte răspândit la noi în ţară. Cauzele care au creeat această situaţie trebuesc căutate in morala introdusă de regimul liberal în viaţa publică şi culturală. Accentul nu se punea în acea vreme pe meritul personal, pe muncă ci pe abilitatea de a te „învârti“, de a te „strecura“. Lenea, chiulul, şmecheria erau consacrate, cultivate, erau ridicate tarankul de lege. Teoria minimului de efort era însuşită de oficiantate. In şcoală elevul si- filor era privit cu dispreţ. Admirat era tipul celuia care reuşea să-şi „ducă de nas“ maestrul. Nu era necesar ca studentul să frecventeze cursurile, să studieze în biblioteci, să lucreze în laboratoare. Căci, pe toate tonurile, se cântau „vieţe de boem“. Profesorii care să-l îndrume îşi câştigaseră, mulţi dintre ei, catedra în urma unor lucrări plagiate (vezi cazul A. C. Cuza), în urma unor intrigi politice sau ploconelilor în faţa doamnelor mai marilor zilei. Peste tot domnea confuzionismul iar munţilor de prostie li se acorda valoarea unor monumente naţionale. Omul demn, şi cu spirit de discernământ era în cazul cel mai fericit ironizat. Un cioban cretinizat de sifilis decretat prooroc. Dacă acestea sunt cauzele care au determinat inflaţia într’adevăr înspăimântoare de inşi care nu ştiu nimic precis nimic exact şi au pretenţia şi întrucâtva chiar credinţa că ştiu tot , dacă acestea sunt cauzele care au determinat abundenţa aceasta de oameni care refuză, care se tem să gândească şi propăvăduesc periculoasa teorie a minimiului de efort; dacă acestea sunt cauzele care au determinat retrogradismul, preţiozitatea şi birocratismul putred în cultura noastră, suntem obligaţi—moraliceşte obligaţi pentru viitorul culturii noastre să ne întrebăm care sunt posibilităţile de eşire. Există numai o posibilitate, una singură, descongestionarea cadrelor intelectuale de aceste elemente, încadrarea semidocţilor în producţia manuală. Operaţia — trebue s’o recunoaştem — e dificilă,foarte dificilă chiar. Criteriul de selecţie nu se poate găsi cu uşurinţă, iar selecţia însăşi va trezi rezistenţe, rezistenţe înverşunate şi susţinute, susţinute de toţi duşmanii declaraţi sau mascaţi ai culturii noastre. Trebue însă să pornim cu îndrăzneală şi să nu ne lăsăm intimidaţi de nici o piedică. Când scrim rândurile acestea avem în minte imaginea unui asistent de la Universitatea ieşană care, însărcinat cu efectuarea unor săpături arheologice socotea că nu are nimic mai bun de făcut decât să noteze pentru posteritate numele, adresa, vârsta tuturor salahorilor pe care-i utiliza şi costul biletului de tren din satul lor şi până în cea mai , apropiată gură. Asistentul respectiv, care în paranteză fie spus, fusese de 3 ori voluntar în „războiul sfânt“, sepricepea însă de minune să facă un gard, să construiască o colibă sau să paveze o carare. Problema semidoctimismului e o problemă gravă şi de justa ei rezolvare depinde in mare măsură viitorul luminos al culturii noastre româneşti. Oficialitatea are obligaţia să-i racorde aceeaşi importanţă ca şi problemei alfabetizării. I. L. Cronica spectacolului .Coloniale şi delicatese" „Coloniale şi delicatese" face parte din seria nenumăratelor farse pe care orice spectator le-a văzut cândva. De astă dată această farsă bazată numai şi numai pe situaţii pe „quiprogo“-uri nu aduce nimic nou în limitele genului. O vagă ideie satirizantă este sacrificată în slujba unor replici care ţintesc să servească numai amuzamentul. De partea desuetă a spectacolului şi-au putut da seama şi spectatorii care au asistat la unele scene penibil de superficiale şi artificiale. Insă şiaparteurile" actorilor, procedeu prăfuit în genul dramatic trădau vârsta şi decadenţa genului farsă. De altfel spectacolele de genul acesta destinate să servească amuzamentul unei burghezii sătule şi puţin pretenţioase s’au bucurat de preţuire la acei oameni care au fost departe de problemele reale ale vieţii Desigurcă şi acest spectacol constitue unul din puţinele de acest gen care mai văd lumina rampei, iar slaba participare a spectatorilor constitue un semn elocvent în plus. O regie ştearsă nu a putut decât să evidenţieze pe d. Marcel Anghelescu înzestrat actor de comedie cu uimitoare calităţi dar care-şi canalizează talentul pe linia prea adesea a unei superficiale spectualizităţi. Dl. Şt. Ciubotăraşu veritabil actor de comedie a fost de la locul lui în rolul unui tată ramolit şi neveridic. Ar fi poate timpul ca asemenea spectacole să nu mai fie aprobate de Direcția Generală a Teatrelor. Coresp. Citii) OPINIA Marxismul este depăşit ? (Urmare din pag. I-a) libertăţile clasei muncitoare. Căci—cum foarte just observa V. Leduc—„dincolo de marxism“, nu putea întâlni decât ...nazismul“, el şi Deat şi toţi ai lor. In timpul ocupaţiei se vorbea în Franţa despre un socialism depăşit V. Leduc distinge două perioade esenţiale in felul cum era concepută această depăşire: înainte şi după Stalingrad, înainte de Stalingrad „teoreticienii“ aveau viziunea triumfală a unei Europe unite sub sceptrul naţional-socialismului, eliberată pentru veşnicie de „plutocraţia marxistă“.După Stalingrad se pune placa socialismului pe vechiul gramofon al „salvării“ demnităţii umane, libertăţii etc. Vine victoria. Toţi se declară socialişti : catolicii de la revista „Esprit“ şi cei de la „Combat“, Albert Camus şi profesorul Haurion. Ei pledează însă pentru un fel de naţionalizări care ar da iluzia lucrătorilor că muncesc pentru stat, când, în realitate, ei ar munci mai departe pentru burghezi cărora urma să le rămână conducerea întreprinderilor şi beneficiile producţiei. Se reînvie utopismul primilor socialişti, „depăşind“ desigur marxismul. Utopia insă —remarcă just autorul nostru — era altădată expresia prematură a tendinţelor avansate ale societăţii. Azi dimpotrivă ea este un semn de degenerare şi traduce frica unei analize complete, a soluţiilor radicale ale problemei, încercarea nu reuşeşte. D. Blum aduce de astă dată soluţia în cartea sa „A l’e belle humaine“ (La dimensiunea umană) şi în discursurile sale rostite la ultimul congres socialist. D-sa vrea să facă o sinteza între marxism şi idealism. Mai întâi, respingând materialismul dialectic, Dlum aprobă totuşi materialismul istoric despuindu-l, însă de ceea ce are el esenţial: lpta de clasă. Socialismul nu mai este astăzi, după d-sa—o luptă ci un apostolat spiritual. Pe d-sa îl interesează transformarea morală a omului, nu cea socială. Această rezoluţie morală nu ţine seama de clase, ca şi catolicismul cu care d-sa se împacă de minune, căci zice: „Până şi biserica romană manifestă un paralelism de direcţie cu socialismul, o convergenţă posibilă a eforturilor etc... De aci până la Georges Izard care să se scuture complect de marxism şi a cărui carte „L’homme est revoluţionare“ Blum a primit-o elogios, nu-i decât un pas. D. Izord nu-i de acord nici cu materialismul, nici cu dialectica. Probele pe care le aduce în sprijinul tezei sale sunt combătute însă toate cu argumente irefutabile de autorul nostru. D-lui susţine una, una şi bună: „că omul are un dor fundamental după infinit (cu majusculă/1. „Nenorocirea este — citam din Leduc—că omul nu poate niciodată să posede acest infinit pe care-l caută la toate uşile pe care î Ie închid finiturile. Dar el nu este aşa prost şi sare de la un finit ,la altul mereu în căutarea infinitului.“ Mai mult încă omul care-l caută pe Dumnezeu, este condus de mână de însuşi Dummnezeu in această cercetare. Şi de aici din nou o chestie de morală din care bietul nostru Izard nu ştie cum să se descotorosească. Socialismul ar fi Infinitul, finiturile fiind etapele. In felul acesta desigur—conclude autorul—nu se depăşeşte marxisom’. Marxismul este o ştiinţă care se perfecţionează mereu prin practica zilnică şi luminează drumul de luptă a clasei muncitoare, ale cărei interese nu pot fi satisfăcute cu infinit şi ale cărei unitate nu poate fi sfărâmată cu finituri. Cartea demască şi tendinţele neactiviste ale existenţialismului sartrian, care simulând că acceptă lupta de clasă predică descurajarea şi lupta individuală. Nu insistăm asupra acestui capitol, din lipsă de spaţiu. Ceea ce vrem să subliniem e că această carte scrisă foarte viuautorul uzează uneori de arma ironiei şi bogat şi serios documentată, poate da soluţia multor întrebări ce şi le pun intelectualii noştri insuficient pregătiţi din punct de vedere marxist. In consecinţă ea trebue tradusă cât mai curând şi răspândită cât mai mult. ■■■ ........|| OPINIA Măsuri pentru intensificarea colectărilor de porumb La Prefectura de Judeţ a avut loc o conferinţă prezidată de d. subprefect Ion Prică, în vederea intensificării colectărilor de porumb în regiunea Iaşilor. Au fost trimişi în judeţ un număr de 45 delegaţi care au sarcina să studieze pe teren mersul colectărilor şi starea de umiditate a porumbului. Delegaţii rămân în judeţ timp de 2 zile, după care vor prezenta Prefecturii de judeţ rapoarte asupra constatărilor făcute. Secţia universitară Hilus Staţiunile balneare şi climaterice din Mm Sovietică Constituţia stalinistâ prevede dreptul la odihnă pentru fiecare cetăţean sovietic. De aceea, odată cu venirea verii sute de mii de oameni ai muncii pleacă să se repauzeze şi să se întremeze în staţiunile balneare şi climaterice. Spre deosebire de tarile capitaliste, unde aceste staţiuni deservesc numai bogătaşii şi sunt transformate în locuri de petrecere, de dezabutaţii tuturor plăcerilor, in URSS ele sunt puse în folosul milioanelor de muncitori intelectuali şi ţărani care prin aportul lor cotidian susţin statul. Preţurile sunt foarte modeste, iar atunci când o instituţie îşi trimite salariaţii în vederea unui tratament special la mare sau la munte, organizaţia sindicală plăteşte pentru el 40—80 la sută din preţul de cost al abonamentului, osebit de acestea bolnavul beneficiază de tratament medical şi îngrijire în sanatoriu gratuit. Până la Revoluţie numărul staţiunilor balneare şi climaterice era cu totul redus. Cele mai multe staţiuni erau grupate în regiunea Caucaz- Crimeea. Sub ocârmuirea sovietică numărul staţiunilor a crescut enorm. Aceste staţiuni cu toată aparatura necesară sunt presărate pe cuprinsul întregii Uniuni. Comisii speciale de experţi explorează regiuni care poseda ape minerale, lacuri sărate, limane, locuri cari pot fi utilizate în scopuri curative. Pe lângă marele staţiuni balneare funcţionează institute şi laboratorii ştiinţice. Aceste institute posedă biblioteci uriaşe. Astfel institutul balneologic din Protogorsc care a fost ars complet de hoardele hitleriste posedă o bibliotecă de 100.000 volume. Sanatoriile au avut de suferit mult de pe urma ocupaţiei hitleriste. Am vorbit mai sus de incendierea institutului din Pietogorsc. Trebuie să amintim faptul că au fost aruncate în aer clinica şi sanatoriul din Esentuki (Caucaz). „Gornoe Solute", „Grasnoe Znamia" şi „Crosmâi Zor" din Crimeea au suferit stricăciuni mari. Aceeaşi soartă au avut-o şi staţiunele balneo-climaterice din regiunea Odesei, Slaerense, Berdausk şi Leningrad. Datorită însă planului constructiv al oamenilor sovietici staţiunile au fost refăcute şi puse în funcţiune. Noul plan cincinal prevede crearea de noi sanatorii şi case de odihnă. Căci dreptul la odihnă, dreptul la sănătate al cetăţenilor este respectat de orânduirea socialistă. Varietăţii. George Dem.Loghin semnează un judicios articol în ultimul număr al revistei „Contemporanul" despre „Scenele provinciale". D-sa după ce analizează condiţiile vitrege în care s’a desvoltat arta pe scena teatrelor din provincie, aduce o serie de proecte şi inovaţii care în lumina nouei legi a teatrelor ar putea ridica la un nivel înalt artistic şi realizările acestor scene. Tematica picturilor sovietice reflectă uriaşele eforturi de muncă ale poporului. Planurile artiştilor din URSS pentru anul 1948 vorbesc elocvent despre acest lucru. Astfel pictorul V. Iacovlev proectează o serie de tablouri pe teme colhoznice. Tablourile sunt intitulate „Pâine" „Zi de sărbătoare în colhoz“ „Predarea cartofilor către Stat“, „Turma colhozului“ etc. Titlurile arată de la sine identificarea preocupărilor artistului cu aspiraţiile poporului în U.R.S.S. Ludmila Pirkeff marea actriţă rusă, soţia celebrului actor Pitceff, care a- l,lu - - , cu 1. j-'rjra.g-'.aBgrec culturale lături de soţul său a Interpretat pe toate scenele lumii cele mai mari roluri din repertoriul universal înterpre* tează în filmul „Am iubit o femeie“ un rol episodic, rol pe care-l umple în o mască tragică de bună calitate. Satira şi humorul Uniunea Scriitorilor sovietici a organizat o nouă secţiune „Secţia satirei şi humorului“ care şi-a propus să înceapă o acţiune reală pentru ridicarea nivelului ideologic şi artistic al poeziei satirizate. „China“ se intitulează un excepţional poem al d-lui Radu Boureanu în ultimul număr al revistei „Flacăra“. Spicuim un fragment: Din cerul Moscovei umbra lui Vladimir Ilici mână de umbră întinde şi peste China roşie stea se aprinde, peste gigantica ei năsălie Mao-tse-Dun aprinde făclie, Mao-tse-Dun un om, un popor, un taifun, va prăbuși trupul jivinei peste veacuri în mările adânci ale Chinei. 45 noui boxeurî la Marathon! Numai în cursul zilei de joi, s-au înscris 45 de tineri la secţia de box a Marathonului. Se speră ca în scurt... numărul pugiliştilor utemişti ieşeni să atingă cifra record de 200. Echipa de juniori Macaby, a început antrenamentul Invederea campionatelor naţionale, asociaţia sportivă Macaby a iînceput antrenamente cotidiene cu echipa de juniori. Intr’un număr viitor vom prezenta lotul de jucători al alb-albaştrilor, printr’un reportaj detailat. *• " III »«lănki O MODIFICARE a regulamentului Cupei României la ping-pong Articolul 12 din Regulamentul Cupei României la ping-pong a suferit o modificare pe care o prezentăm mai jos, întrucât ea interesează grupările ieșene : a) Probele individuale se vor juca eliminatoriu. b) Primii doi clasaţi din fiecare district vor juca cu ceilalţi primii doi din celelalte Eri după amează a avut loc o importantă şedinţă a Sindicatului Mixt de Artişti, Scriitori, Ziarişti, Instrumentişti şi Plastici, cu care ocazie s’au luat unele hotărîri de o importanţă capitală. Intre altele Am anunţat în numărul nostru de eri, că A.S. Marathon va organiza un mare concurs de şah, dotat cu importante premii. Revenim azi cu noul amănunte. Concursul se va disputa în sala festivă a U. R.M.-ului (fost Bragadiru) şi va dura probabil 2 zile. La această competiţie ar urma să participe: Macaby, MSR, ARLUS, Marathon Liceele. După disputarea acestui concurs, se va alege o reprezentativă de şah a Iaşului, care va pleca să înfrunte pe provinciali. In acest caz, ar districte în cadrul aceleiaşi ligi c) Primii patru din fiecare ligă vor juca cu ceilalţi primi patru din celelalte ligi în cadrul zonei respective. d) Primii opt din fiecare zonă vor juca cu ceilalţi opt clasaţi in frunte, desemnăn* du-secâştigătorii Cupei Ro- mâniei, putem anunţa scă Sindicatul Mixt îşi va forma o puternică asociaţie poli-sportivă: wolley-ball, basket-ball, pingpong, foot-ball, atletism, etc. In numărul viitor vom reveni cu amănunte complecte, urma ca ieșenii să facă deplasarea la Galaţi, Bacău, Brăila, etc. MATCHUL CFR lasi-Staalil a fost contramandat Matchul de foot-ball dintre Macaby si CFR care urma sa aibe loc mâine 1 Februarie, a fost contramandat la o dată care se va anunţa la timp. Sindicatul Mixt îşi organizează secţia sportivă CONCURSUL DE ŞAH organizat de Marathon J SPORT Amănunte asupra revanşei Franco-Română Brăila— A. S. Marathon Iaşi, la box După cum am anunţat într-un număr anterior, revanşa de box dintre Franco-Română Brăila şi A. S. Marathon Iaşi urmează a se disputa la 15 Februarie la Brăila. In vederea acestui turneu, boxeurii ieşeni se pregătesc intens. Lotul de boxeuri care va face deplasarea la Brăila va fi pregătit în mod special de maestrul Leonida Cotidis începând din ziua de 5 Februarie. Următorii pugiliști urmează a pleca Vineri 13 Februarie din Iași: Tătărescu Gh. Nimiteanu Corneliu, Grecu Ilie, Dincă Toader, Tanu Marcel, Ghiniţa Nicu, Mathias Iosef, Jerescu, Arcu Mircea, Popa Paraschiv, etc. Ziarul nostru, înţelegând să fie la curent cu ultimele ştiri sportive din ţară şi straid Csillag va antrena echipa de foot-ball a Maratonului Apreciatul antrenor al CFR- ului, internaţionalul Csillag, va antrena în primăvară, echipa primă de foot-ball a Marathonului. Csillag, va începe antrenamentele, în cel mai scurt timp posibil, pentru ca utemiştii, clasaţi în locul ultim al clasamentului, să poată „evada" din acest loc, nătite şi să pună în’ special accent pe manifestările sportive ale tinerilor muncitori încadraţi în UTM, va delega un trimis special, care va însoţi caravana Marathonului, in oraşul port la Dunăre. Echipa temenind de ping-pong a R.P.R. a părăsit Capitala Joi a părăsit Capitala,, cu destinaţia Londra, unde va ajunde mâine , echipa femenină de ping-pong a Republicii Populare Române, formată Angelica Rozeanu și Sari Kolosvary. la Cupa Republicii Populare Române se va disputa la 18 Martie 1948 Campionatul naţional Conform unei dispoziţii a direcţiei technice O. S. P., toate federaţiile au început să lucreze de zor, la întocmirea programelor de activitate pe anul 1948. Un asemenea program se alcâtueşte şi la F. R. F. A. Din proectul pecare federaţia urmează să-l supună spre aprobare Comitetului Federal, spicuim câteva date : 1. Cupa Republicii Populare Române este fixată pentru data de 18 Martie-dată de la care urmează să se desfăşoare manifestaţii foot-ballistice şi în zilele de joi, al juniorilor, la 9 Mai 2. Primul match internaţional : România-Albania la 25 Aprilie la Bucureşti. 3. S’au lăsat libere zilele de 1, 2 şi 3 Mai pentru turneul pascal. 4. Campionatul naţional da juniori ar urma să înceapă U 9 Mai. Calificările s’au rezervat pentru joi 20 Mai. 5. In sfârşit, finala campionatului naţional de juniori are data de 20 iunie, iar finala Cupei R. P. R. s-ar desfăşura la 4 iulie. Repetăm că datele de mai sus nu constituie decât un proiect care, deci, poat suferi modificări. 4 SE CAUTA zilnic funcţionari şi funcţionare. Deci atât Dvs. cât şi copii Dvs., pot învăţa în foarte scurt timp şi convenabil fie DACTILOGRAFIA (maşina de scris/ fie STENOGRAFIA, CONTABILITATEA CORESPONDENŢA, LUCRĂRI DE BIROU sau LIMBI STRĂINE, ca Engleza, Rusa, Franceza, Germana. Se eliberează DIPLOMĂ. Se scrie, se copiază şi se TRADUCE orice acte, corespondenţă, literatură, etc. în şi din toate limbile. Se multiplică CURSURI pentru d-nii STUDENŢI Io—ori câte exemplare , o majbă specială de multiplii»!. Înscriere* I* ori«« gfl din zi la: ȘCOALA DH STENODACTILOGRAFIE diatr«d» MUZELOR Nr. 9 (Ws-a-vi» de Liceul Oltea Doamna).