Opinia, aprilie 1948 (Anul 40, nr. 467-491)
1948-04-01 / nr. 467
SPORT Azi la orele 16 GFR. laşi-Danubiana Roman un match deschis Întreruptă pentru câteva zile, divizia Naţională B porneşte din nou la drum. In localitate se dispută azi partida dintre CFR. laşi şi Danubiana Roman, în restul ţării, etapa desfăşurându-se mâine. O partidă deschisă Lipsită de serviciile lui Creţea şi Bogdan, suspendaţi pentru acte nedisciplinare, Danubru Roman se prezintă cu şans simţitor de reduse, dacă ţinem cont că jucătorii mai sus menţionaţi sunt pilonii echipei, factorii de bază ai tinsprezecelui oaspe. In schimb ceferiştii se prezintă cu echipa complectă, Incursiv talentatul fundaş Báthory, plus Petrescu, care dacă se va restabili până azi la prânz, va reintra.1! Ieşenii, beneficiind astfel o apărare ermetică. In Nu e tocmai uşor de imaginat care sunt afinităţile între delicata artă coreografică şi boxul. De astădată, râncezii s’au dovedit mai nventivi căci din 1824, anumţi sportivi practică boxul cu picioarele, şi nu cu pumnii aşa cum suntem obişnuiţi. Legiuirile curente interzic In Franţa, practicarea boxului cu picioarele. Există totuşi bărbaţi care se distrează In acest chip. Campionul francez neoficial, Oswald Guglielm susţine că îl poate învinge chiar pe Joe Louis. Deocamdată tineri sportivi, îndrăgostiţi ai boxului de acest gen îi urcare Costaş şi Báthory excelează, la care se adaugă un stopper ideal. Scutar«» plus o cîipă „sburătoare Bârsan-Vechiu şi una destul de eficace , Cuc-Nastea, pot fi de drept cuvânt optimişti. Intr'adevăr,situaţia aceasta recomandă destul de călduros echipa gazdă ca favorită a partidei de azi. Oaspeţii de azi nu sunt însă o victimă sigură. Dimpotrivă, ei vor căuta să demonstreze că deşi handicapaţi de 2 titulari, pot face faţă situatie».In acest caz „Zebrele nu pot avea un credit integral şi vor trebui să ia jocul în serios, fiindcă romaşcanii pot oferi un duş rece ieşenilor, bineînţeles dacă aceştia din urmă nu vor sesiza situaţia. In orice caz, feroviarii rămân favoriţi, mează cu regularitate „cursurile". Mario do Santo Unul din cei mai buni maeştri de box din România care antrenează în momentul de faţă pe egalul lui Popa, talentatul pugilist Ion Mhăilescu-Ploeşti, luarea a 100.000 buletine. Va fi într-adevăr o sumă excepţională şi oricine va putea avea dreptul s’o pretindă, dacă va reuşi să complecteze cu inspiraţie şi noroc un buletin cu 12 rezultate exacte. BOXUL FRANCEZ se practică a ici picioarele! ŞTIRI PRONOSPORT Cu 20 de Iei Dela 50.000 lei premii care s’au împărţit în primul concurs PRONOSPOST. In ultima etapă s’a ajuns la peste 330.000 lei. Indiscutabil că în afara progresiei numerice, trebuie relevat că această cifră reprezintă o sumă extrem de importanta.* Cu 330.000 lei se poate cumpăra astăzi un imobil sau se poate asigura existența liniştită a unei familii pe un timp de circa 3 ani. Dar câte nu se pot face cu acești bani? Puterea leului stabilizat este într'adevăr remarcabilă, iar suma de 330.000 lei în aceste împrejurări o adevărată avere. Iată de ce fiecare participant la concursurile „Pronosport", poate nădăjdui ca în schimbul numai a 20 de lei şi a complectării inspirate a unui buletin să câştige câteva sute de mii de lei, care să-l pună la adăpost de orice griji. Cum premiile Pronosport cresc de la un concurs la altul nu este greu de prevăzut, ca în curând totalul premiilor să crească trecând ,de 1 milion lei, respectiv va Wolley-bais Arte Grafice-Politechnica U.N.S.V. Mâine, echipade volieyball a Arte Graficilor, susţine un match oficial în campania Politechnicei UNSR. lliuţeanu nu mai joacă la Politechnica ? Suntem anunţaţi că fundaşul drept al Politechnicei lliuţeanu Ion, a plecat zilele acestea la Brăila pentru a-şi aranja unele treburi personale. Em Iliuţeanu a trimis o telegramă în care precizează că nu ştie dacă va putea să se mai reîntoarcă în actualul sezon. De altfel, studenţii au plecat eri la Ploieşti, fără „brăilean“. Un elogiu a o chiulului, înşelăciunii şi al vieţii de lenevie (Urmare din pag. l-a) d. Bejănaru s’a simţit dator să tragă şi anumite concluzii din toate aceste aventuri ale epocii de liceian, ne redă aceste concluzii exprimate de un profesor mai bătrân. Concluziile se adresează profesorilor ca o povaţă: „Profesorii ar trebui să se gândească întotdeauna, nu numai la materia pe care o predau, ci şi la viaţa de nestăvilit a şcolarului"—aici bătrânul profesor deabia-şi stăpâneşte lacrimile—(pauza e a autorului)... „ar trebui să se gândească ceva mai departe de catedră şi de zidurile liceului , să vadă mai departe cu câţiva paşi... că elevii de azi, mai buni sau mai slabi, sunt morţii de mâine ai ţârii acesteia, care, prin jertfa lor şi a altora ca ei, se păstrează! Să se gândească serios, că e bine să ştie omul şi carte, dar şi că, atunci când te chiamă ţara pe câmpul de bătaie, ţi se cere: dragoste, avânt, spirit de sacrificiu şi că nu te mai pune nimeni să spui versuri latineşti, să cauţi tablele de logaritme, să şti din ce familie face parte ori cine de mare... şi la ce an s’a urcat pe tron mai ştiu eu .iu cine ! ... Cartea este tipărită în timpul războiului antonescian și ne dăm seama că concluzia este ocazională. Insă ea desvaluie mentalitatea confuză care stăpânea creereie pedagogilor timpului. Concluzia deși ocazională, exprimă filozofia pedagogică a stăpânitărilor de pe atunci, care vedeau în tinerele vlăstare ale ţirii, nu cetăţeni de mâine ci mici vieţi colective sănătoase, nu organizatori şi creatori ai vieţii, ci soldaţi permanenţi ai unei lumi transformată într’un imens câmp de bătaie. Elevii profesorului confuz şi ramolit rămas la paginile deretorică şovină, ultranaţională şi duşmănoasă pentru „orice păgân", erau morţii de mâine şi de aceia ei trebuiau rositii să se bucure de viaţi. Era filozofia oficială a timpul»** ar,»că a capitalismului în descompunere. D. Grigorie Băjenaru în cartea sa face filozofie existenţialistă fără s’o ştie. Tocmai de aceia cartea a fost premiată de Primăria reacţionară a Municipiului Bucureşti, pe vremea când a apărut. De fapt autorul ei nu era la primul premiu de colecţie. El a mai fost premiat când era elev în cl. IV de liceu la un concurs al „Tinerimii române*. A primit premiul 111 pentru o compoziţie intitulată: Cei cinci hoţi isteţi. In tot cursul compoziţiei acesteia, se dovedeşte o nestăvilită admiraţie pentru Ingeniozitatea cu care cinci hoţi reuşesc să-şi facă rost de haine, mâncare şi băutură, înşelând mai ales pe ucenicii negustorilor. Comisiunea care a acordat premiul făcea „artă pentru artă", însă compoziţia dovedea tendinţe spre înşelăciune şi chiar din partea autorului, tendinţă care în cele din urma îi este fatală. Cici dacă ediia la „Amintirilor“ sale din liceu a putut vedea lumina zilei prin anii 1942-43, dacă ediţia II a putut fi tipărită în anul 1946 datorita lipsei de control ideologic care mai stăruie încă în unele edituri particulare, speram că edţia ill-a nu se va mai tipări. Cartea este o lucrare uşuratecă, scopul ei este să producă venituri autorului ei — care după câte am înţeles, deşi e profesor, a rămas acelaş chiulangiu chefliu şi „băiat de viaţă", însă în fond e profund imorală şi cât se poate de rău sfătuitoare pentru elevi. Ea trebuie eliminată din bblioteci şi librării. OPINIA Cromica dramatică Teatrul National Femeia îndărătnică Reprezentarea unei piese din marele repertoriu clasic, în speţă de Shakespeare este primită cu satisfacţie de publicul amator de teatru din toate categoriile. Aceasta pe de o parte pentru că s’a demonstrat că marele public a preferat şi preferă teatrul clasic, marile probleme ale omenirei, pieselor factice, desuete sau imorale. Totodată succesul teatrului clasic se datoreşte faptului că temele sociale nu lipsesc aproape din nici una din aceste creaţii. Deşi „Femeia îndărătnică" se datoreşte primei tinereţi a lui Shakespeare ea prevesteşte din plin pe marele, genialul dramaturg de mai târziu. In fond o farsă grasă, burlescă, ^„Femeia îndărătnică" prezintă relaţiile dintre bărbat şi femeie. Catering, femeia îndărătnică şi Petrucchio, bărbatul cuceritor şi îmblânzător sunt eroii comediei. Şi deşi aparent s’ar părea că Shakespeare indică violenţa în cucerirea femeiei, fondul ne demonstrează că o fericire se întemeiează pe înţelegere reciprocă şi armonie. Intr’o intrigă stufoasă, desfăşurată pe planuri multiple, Shakespeare îşi mânueşte eroii care desvolesc mentalităţile şi deficienţele epocei elisabetene. Viaţa uşuratecă, lipsită de conţinut, decadenţă şi destrăbălarea nobililor în contrast cu spiritul sănătos cu minţile inteligente ale oamenilor din popor, iată o temă care nu revine numai la Shakespeare ci şi la Möllere, Goldoni, Calderon sau Lope de Vega demonstrând un adevăr incontestabil. Peste senzurile sociale peste tema atât de umană a iubirei ciudate dintre cei doi eroi, Shakespeare ţese plasa subţire a unei comedii plină de poezii şi graţie. Şi „Femeia îndărătnică" poate fi un excelent spectacol dacă este deservită de un cadru bun. La Teatrul Naţional din Iaşi, dl. Marin Iorda directorul de scenă al piesei, a intuit cu justeţe atmosfera shakesperiană a piesei, ritmul şi stilul de humor grotesc, dar totuşi uman al eroilor. Şi plus de uman, graţie şi mai ales de mişcare lejeră, spectacolul este o netă biruinţă artistică. Mai cu seamă a fost subliniată linia justă a interpretării eroului principal faţă de Cetania, în fond un îndrăgostit mai violent. Totodata au fost subliniate cu efect contrastele sociale şi deosebirea netă dintre nobili şi oameni din popor. Din Interpretare trebue să subliniem frumoasa creaţie a d-lui Anton Dumitrescu care în Petrucchio, avantajat de fizic, a Incarnat un personaj plin de umanitate, vervă şi energie, fără a-l îndepărta de adevăratul lui sens social. O fruroasă biruinţă în cariera d-lui Anton Dumitrescu. Excelent dl. I. Lascăr care a umplut rolul unui bătrân curtezan cu poinţe şi efecte comice reuşite. Bine de asemeni dl. St. Dăncinescu care mai are avantajul unei impecabile dicţii . Mai puţin realizat şi prea mult emoţionat dl. D. Onofrei într’un rol care fpoate nu i s’ar fi potrivit, având totuşi unele momente realizate. O reuşită mască „comedia dell’arte“ a compus dl. AL Blehan. Fideli în stilul interpretării d-nii: N. Şubă şi Paul Varduca. Plină de nerv şi mişcare, d-na Margareta Baciu a făcut totuşi maai puţin trecerea dintre femeia îndărătnică şi femeia îndrăgostită. Figuraţia, mai ales în actul IV şi-a depăşit misiunea pe linie de şarjă. Realizate şi sugestive decorurile stilizate redând atmosfera mai ales în interioare. In general un spectacol realizat, o biruinţă regisorală şi artistică, un spectacol care trebue văzut. ŞT. P. A. R. L. U S. Asociaţia Română pentru strângerea legăturilor cu U. R. S. S. anunţă Un spectacol extraordinar cu artişti soultici SALA TEATRULUI NAŢIONAL Miercuri 31 Martie 1948 ora 20 IULIAN SBÎCOVEŢKi violonist, laureat al Concursului internaţional şi al U. R. S. S-ului ELENA MEJERAUP solistă a Teatrului Mare Academic de Stat din Moscova, artistă emerită a R.S.F.S.R. LUDMILA CERCASOVA balerină, solistă a Teatrului Academic de Stat din Moscova VARVARA OBUHOVA artistă dramatică la Teatrul Mic Academic de Stat din Moscova și artista emerită a R. S. F. S. R. ALEXEI ZIPTEV pian si,laureat al concursului de artişti instrumentişti din U.R.S.S., concert maistru al Teatrului Mare Academic de Stat din Moscova Prezentarea programului Petre Ralski BILETELE SE GĂSESC LA A. R. L. U. S. «MsstsKaBByjiiii'y1- "BBBsm Poporul a votat pentru paca şi Republică Populară (Urmare din pag. la) voaie spinarea, nu istovesc şi nu umilesc pe cei care-i poartă." Trântorii aceştia,jocmănitorii trudei obşteşti, îşi aveau sprijin puternic în instituţia monarhică. Ei plâng de aceea faptul că noi am lichidat această rămăşiţă feudală şi au făcut pe calea progresului, paşi înainte. Plâng că le-am smuls în bătălie scutul în dosul căruia se puteau salva. Cei care le apără interesele peste hotare, cei care, ca şi dânşi, nuzuesc să înrobească poporul din punct de vedere economicşi politic, i-au luat de aceea în braţe pe Mihai Hohenzollern, Mihai Hohenzollern îi slujea doar. E însemna pentru dânşi, singura posibilitate de a smuge România din lagărul păci , de a opri progresul acestui popor. Duşmanii noştri din lăuntru răspândesc svonuri despre întoarcerea lui Mihai, care are, Doamne ! Doamne ! sprijinul americanior. Duşmanii noştri din afară îi pregătesc discursuri pe care fostul monarh le citeşte, aşi gângav cum e la postul de radio al domrului, li pun aceştia sa facă declaraţii presei trusturior şi bandiţiidin ţară se bucură ca şi cum s’ar înapoia, pe dată, să le dea or putinţa să exploateze munca milioanelor de ţărani şi truditori ca în vremurile „fericite“. Speranţele pe care le nutresc aceştia nu se pot realiza. Nici „Mihuţă" allor drag nu se va întoarce şi nici războiul pe care îl aşteaptă ei nerăbdători nu va isbucni. Fiindcă poporul a votat pentru Republica Populară şi pentru politica păcii. Republica, este decis el să o apere cu orice preţ. Iar pacea o apără prin acordurile încheiate cu toţi vecinii, o apără alături de toţi prietenii săi, împreună cumilioanele de muncitori din Federaţia Mondială Sindicală, cu milioanele de femei şi de tineri de toată omenirea. ggainy-r gBBBBWBtHMMg aPUNCTE „Cezar şi Cleopatra" celebra piesă a lui G. B. Shaw a fost de curând tipărită şi a apărut în editura „Biblioteca pentru toţi«. Purcel Anghelescu apreciatul comic, proaspăt angajat al Teatrului Naţional din Bucureşti îşi va face apariţia pe această scenă în comedia lui Caragiale „D’ale Carnavalului. Un film poetic în mai multe versiuni a fost realizat de cinematografia ceha la Praga. Realizarea i-a fost încredinţată lui Gustav Machaly căruia i s’a pus la dispozfie un buget de 1 miliard. George Dem. Loghin apreciatul director de scenă ieşan in urma succesului pe care l-a obţinut la Bucureşti regisândpiesa lui Ibsen „John Gabriel Birkmannl a fost angajat pentru a pune în scenă piese la Teatrul Armatei şi la Teatrul Municipal din Bucureşti Doi ani de la moartea regretatului autor dramatic, realisor, scriitor şi profesor Victor Ion Popa se împlinesc mâine. Poetul francez Jean Tardieu a publicat de curând o delicioasă carte pentru copii în care cu ajutorul unor poeme scurte îi învaţă să calculeze. Mircea Ştefânescu cunoscutul autordramatic român după ce şi-a programat ultima sa piesă „Rapsodia ţiganilor" pe scena Teatrului Naţional din Bucureşti, are o nouă piesă originală „Micul Infern" al căror roluri principale sunt definite de Eugenia Zaharia, Fory Etterle şi Marcel Anghelescu. „Ciocanul, fermecat, se numeşte o nouă piesă pentru copii a dramaturgului Ion Luca care se va juca pe scena Teatrului Armatei din București. „Madame Butiert ”* Va fi viitoarea premieră a Operei de Stat Moldova. Rolul principal va fi cântat de d-na Aurora Râpeanu- Broșteanu. aţi» „opiNI ! 91 SE CAUTA zilnic funcţionari şi funcţionare Deci atât Dvs. cât şi copf Dvs., pot învăţa în foarte scurt timp şi convenabil fii DACTILOGRAFIA (maşina de scris), fie STENOGRAFIA CONTABILITATEA CORESPONDENŢA, LUCRĂRI DIn BIROU sau LIMBI STRĂINE, ca Engleza, Rusa, Franceza, Germana. Se eliberează DIPLOMĂ. Se scrie, se copiază şi se TRADUCE orice acte, corespondenţă, literatură, etc. în şi din toate limbile. Se multiplică CURSURI pentru d-nii STUDENŢI în oricâte exemplare la o maşină specială de multiplicat. înscrierea la orice oră din zi la: ŞCOALA DE STENODACTILOGRAFIE din strada MUZELOR Nr. 9 (vis-a-vis de Liceul Oltea Doamna). . Studenţii noştri şi cei din ţările dominate de imperialişti (Urmare din pag. IIa) desfăşoara în cu totul alte condiţii. Mai întâi, accesul tuturor fiilor poporului este garantat prin faptul ca sistemul de impunere a taxelor este foarte larg şi just. Sistemul taxelor proporţionale, mai întâi, numărul mare de burse şi gratuităţi acordate de Stat, în al doilea rând, condiţii bune de cazare şi o masă substanţială la cantine, unde se acordă numeroase gratuităţi şi semigratuitaţi, oferă tuturor tinerilor dotaţi posibilitatea de a-şi însuşi învăţătura înalta. D. Grohman, a subliniat faptul că ajutoarele acordate de stat sunt distribuite de studenţii înşişi, prin organele lor şi a arătat că însuşi dl. Tom Madden, secretarul general al U. S. I. „un engez foarte rezervat în expresii“ a declarat, după o vizită făcută în ţările de democraţie populară, următoarele: „Aceste ţin sunt un adevarat paradis al studenţilor". Să nu se uite însă faptul că toate aceste ţari deabea acum se refac economiceşte şi că în funcţie de desvoltarea lor economică este îmbunătăţirea condiţilor de muncă şi de viaţă a studenţimei. In măsura în care ţările respective vor avea o agricultură mai înaintată, o industrie mai superioară, mai multe magazine de stat, mai multe căi ferate, în aceeaşi măsură laboratoarele în care lucrează studenţii vor fi înzestrate cu aparate noi, bibliotecile vor fi mărite, se vor creea noi cămine, noi cantine studenţeşti. De acest lucru sunt conştienţi în primul rând studenţii, care pentru a contribui la progresul economic al republicelor respective, s-au organizat în brigăzi de muncă voluntară şi în timpul vacanţelor, îşi aduc aportul la reconstrucţia ţării lor. Dacă cei din Occident, ţinând seama de condiţiile de la ei, consideră republicele noastre populare — un adevărat paradis. Studenţii noştri tind însă mai sus. Dar ei ştiu că poporul nostru trece încă prin greutăţi. In măsura în care aceste greutăţi vor fi depăşite, ei vor avea într’adevăr condiţii optime de învăţătură. De aci rezultă obligaţia studenţilor noştri de a munci pentru propăşirea economică a ţării, a căror cetăţeni, egali în drepturi şi datorii cu toţi ceilalţi, sunt. Studenţii noştri trebue să muncească aşa cum studenţi din ţăriie coloniale trebue să lupte. Trebue să muncească pentru propăşirea Statului de a cât rai solicitudine şi părintească griji se bucură. V DOCTOR IOAN GIISPFIR Directorul Sanat. Bârnova Specializat în BOLI DE PIEPT LA PARIS Consultă în fiecare joi între orele 10—1 dim. și S—t după amează în str. Buna Vestire Nr. 8 etaj 1 R A Z E X