Opinia, aprilie 1948 (Anul 40, nr. 467-491)

1948-04-01 / nr. 467

S­PORT Azi la orele 16 GFR. laşi-Danubiana Roman un match deschis Întreruptă pentru câteva zile, divizia Naţională B por­neşte din nou la drum. In localitate se dispută azi par­tida dintre CFR. laşi şi Da­nubiana Roman, în restul ţării, etapa desfăşurându-se mâine. O partidă deschisă Lipsită de serviciile lui Creţea şi Bogdan, suspendaţi pentru acte nedisciplinare, Danubru­ Roman se prezintă cu şans simţitor de reduse, dacă ţinem cont că jucătorii mai sus menţionaţi sunt pi­lonii echipei, factorii de bază ai tinsprezecelui oaspe. In schimb ceferiştii se pre­zintă cu echipa complectă, Incursiv talentatul fundaş Bá­thory, plus Petrescu, care dacă se va restabili până azi la prânz, va reintra.1! Ieşenii, beneficiind astfel­­ o apărare ermetică. In Nu e tocmai uşor de ima­­ginat care sunt afinităţile între delicata artă coreo­­g­rafică şi boxul. De astădată, râncezii s’au dovedit mai nventivi căci din 1824, anu­­m­ţi sportivi practică boxul cu picioarele, şi nu cu pumnii aşa cum suntem obişnuiţi.­­ Legiuirile curente interzic In Franţa, practicarea boxu­lui cu picioarele. Există to­tuşi bărbaţi care se distrează In acest chip. Campionul francez neofi­cial, Oswald Guglielm susţine că îl poate învinge chiar pe Joe Louis. Deocamdată tineri sportivi, îndrăgostiţi ai bo­xului de acest gen îi ur­care Costaş şi Báthory ex­celează, la care se adaugă un stopper ideal. Scutar«» plus o c­îipă „sburătoare Bârsan-Vechiu şi una destul de eficace , Cuc-Nastea, pot fi de drept cuvânt optimişti. Intr'adevăr,­­situaţia aceasta recomandă destul de călduros echipa gazdă ca favorită a partidei de azi. Oaspeţii de azi nu sunt însă o victimă sigură. Dimpo­trivă, ei vor căuta să demon­streze că deşi handicapaţi de 2 titulari, pot face faţă situa­­tie».In acest caz „Zebrele nu pot avea un credit integral şi vor trebui să ia jocul în serios, fiindcă romaşcanii pot oferi un duş rece ieşenilor, bineînţeles dacă aceştia din urmă nu vor sesiza situaţia. In orice caz, feroviarii ră­mân favoriţi, mează cu regularitate „cursu­rile". Mario do Santo Unul din cei mai buni ma­eştri de box din România care antrenează în momentul de faţă pe egalul lui Popa, talentatul pugilist Ion M­hăi­­lescu-Ploeşti, luarea a 100.000 buletine. Va fi într-adevăr o sumă excepţională şi oricine va pu­tea avea dreptul s’o pretindă, dacă va reuşi să complecteze cu inspiraţie şi noroc un buletin cu 12 rezultate exacte. BOXUL FRANCEZ se practică a i­ci picioarele! ŞTIRI PRONOSPORT Cu 20 de Iei Dela 50.000 lei premii care s’au împărţit în primul concurs PRONOSPOST. In ultima e­­tapă s’a ajuns la peste 330.000 lei. Indiscutabil că în afara progresiei numerice, trebuie relevat că această cifră re­prezintă o sumă extrem de importanta.­* Cu 330.000 lei se poate cumpăra astăzi un imobil sau se poate asigura existența li­niştită a unei familii pe un timp de circa 3 ani. Dar câte nu se pot face cu acești bani? Puterea leu­lui stabilizat este într'adevăr remarcabilă, iar suma de 330.000 lei în aceste împre­jurări o adevărată avere. Iată de ce fiecare partici­pant la concursurile „Prono­sport", poate nădăjdui ca în schimbul numai a 20 de lei şi a complectării inspirate a unui buletin să câştige câte­va sute de mii de lei, care să-l pună la adăpost de ori­ce griji. Cum premiile Pronosport cresc de la un concurs la al­tul nu este greu de prevă­zut, ca în curâ­nd totalul pre­miilor să crească trecând ,de 1 milion lei, respectiv va­ Wolley-bais Arte Grafice-Poli­­tech­nica U.N.S.V. Mâine, echipa­­de voliey­­ball a Arte Graficilor, susţi­ne un match oficial în cam­pania Politechnicei UNSR. lliuţeanu nu mai joacă la Politechnica ? Suntem anunţaţi că fun­daşul drept al Politechnicei lliuţeanu Ion, a plecat zilele acestea la Brăila pentru a-şi aranja unele treburi perso­nale. Em­ Iliuţeanu a trimis o telegramă în care precizează că nu ştie dacă va putea să se mai reîntoarcă în actualul sezon. De altfel, studenţii au plecat eri la Ploieşti, fără „brăilean“. Un elogiu a o chiulului, înşelăciunii şi al vieţii de lenevie (Urmare din pag. l-a) d. Bejănaru s’a simţit dator să tragă şi anumite concluzii din toate aceste aventuri ale epocii de liceian, ne redă a­­ceste concluzii exprimate de un profesor mai bătrân. Con­cluziile se adresează profeso­rilor ca o povaţă: „Profesorii ar trebui să se gândească întotdeauna, nu numai la materia pe care o predau, ci şi la viaţa de ne­stăvilit a şcolarului"—aici bă­­trânul profesor deabia-şi stă­pâneşte lacrimile—(pauza e a autorului)... „ar trebui să se gândească ceva mai departe de catedră şi de zidurile li­ceului , să vadă mai departe cu câţiva paşi... că elevii de azi, mai buni sau mai slabi, sunt morţii de mâine ai ţârii acesteia, care, prin jertfa lor şi a altora ca ei, se păstrează! Să se gândească serios, că e bine să ştie omul şi carte, dar şi că, atunci când te chiamă ţara pe câmpul de bătaie, ţi se cere: dragoste, avânt, spirit de sacrificiu şi că nu te mai pune nimeni să spui versuri latineşti, să cauţi tablele de logaritme, să şti din ce familie face parte ori cine de mare... şi la ce an s’a urcat pe tron mai ştiu eu .­i­u cine ! ... Cartea este tipărită în tim­­pul războiului antonescian și ne dăm seama că concluzia este ocazională. Insă ea des­­valuie mentalitatea confuză care stăpânea creereie peda­gogilor timpului. Concluzia deși ocazională, exprimă filo­zofia pedagogică a stăpânită­­rilor de pe atunci, care ve­deau î­n tinerele vlăstare ale ţirii, nu cetăţeni de mâine ci mici vieţi colective sănă­toase, nu organizatori şi cre­atori ai vieţii, ci soldaţi per­manenţi ai unei lumi tran­sformată într’un imens câmp de bătaie. Elevii profesorului confuz şi ramolit rămas la paginile de­­retorică şovină, ultranaţională şi duşmănoasă pentru „ori­ce păgân", erau morţii de mâine şi de aceia ei trebuiau rositi­i să se bu­cure de viaţi. Era filozofia oficială a timpul»** ar,»că a ca­pitalismului în descompunere. D. Grigorie Băjenaru în car­tea sa face filozofie existen­ţialistă fără s’o ştie. Tocmai de aceia cartea a fost premiată de Primăria reacţionară a Municipiului Bucureşti, pe vremea când a apărut. De fapt autorul ei nu era la primul premiu de colecţie. El a mai fost pre­miat când era elev în cl. IV de liceu la un concurs al „Tinerimii române*. A primit premiul 111 pentru o compo­ziţie intitulată: Cei cinci hoţi isteţi. In tot cursul compoziţiei acesteia, se dovedeşte o ne­stăvilită admiraţie pentru In­geniozitatea cu care cinci hoţi reuşesc să-şi facă rost de haine, mâncare şi băutură, înşelând mai ales pe ucenicii negustorilor. Comisiunea care a acordat premiul făcea „artă pentru artă", însă compoziţia dovedea tendinţe spre înşe­­lăci­une şi chia­r din partea autorului, tendinţă care în cele din urma îi este fatală. Cici dacă ed­iia l­a „Amin­tirilor“ sale din liceu a putut vedea lumina zilei prin anii 1942-43, dacă ediţia II a putut fi tipărită în anul 1946 datorita lipsei de control ideologic care mai stăruie încă în unele edituri parti­culare, speram că ed­ţia ill-a nu se va m­ai tipări. Cartea este o lucrare uşu­ratecă, scopul ei este să pro­ducă venituri autorului ei — care după câte am înţeles, deşi e profesor, a rămas ace­­laş chiulangiu chefliu şi „băiat de viaţă", însă în fond e profund imorală şi cât se poate de rău sfătuitoare pen­tru elevi. Ea trebuie elimi­nată din b­blioteci şi librării. O­P­I­N­I­A Cromica dramatică T­eatrul National Femeia îndărătnică Reprezentarea unei piese din marele repertoriu clasic, în speţă de Shakespeare este primită cu satisfacţie de pu­blicul amator de teatru din toate categoriile. Aceasta pe de o parte pentru că s’a demonstrat că marele public a preferat şi preferă teatrul clasic, marile probleme ale omenirei, pie­selor factice, desuete sau imo­rale. Totodată succesul tea­trului clasic se datoreşte faptului că temele sociale nu lipsesc aproape din nici una din aceste creaţii. Deşi „Femeia îndărătnică" se datoreşte primei tinereţi a lui Shakespeare ea prevesteşte din plin pe marele, genialul dramaturg de mai târziu. In fond o farsă grasă, bur­­lescă, ^„Femeia îndărătnică" prezintă relaţiile dintre băr­bat şi femeie. Catering, fe­meia îndărătnică şi Petrucchio, bărbatul cuceritor şi îmblân­­zător sunt eroii comediei. Şi deşi aparent s’ar părea că Shakespeare indică violenţa în cucerirea femeiei, fondul ne demonstrează că o fericire se întemeiează pe înţelegere reciprocă şi armonie. Intr’o intrigă stufoasă, desfăşurată pe planuri multiple, Shakes­peare îşi mânueşte eroii care desvolesc mentalităţile şi de­ficienţele epocei elisabetene. Viaţa uşuratecă, lipsită de conţinut, decadenţă şi destră­bălarea nobililor în contrast cu spiritul sănătos cu minţile inteligente ale oamenilor din popor, iată o temă care nu revine numai la Shakespeare ci şi la Möllere, Goldoni, Cal­deron sau Lope de Vega de­monstrând un adevăr incon­testabil. Peste senzurile social­e peste tema atât de­­ umană a iubirei ciudate dintre cei doi eroi, Shakespeare ţese plasa subţire a unei comedii plină de poezii şi graţie. Şi „Femeia îndărătnică" poate fi un excelent specta­col dacă este deservită de un cadru bun. La Teatrul Naţional din Iaşi, dl. Marin Iorda directo­rul de scenă al piesei, a in­tuit cu justeţe atmosfera sha­­kesperiană a piesei, ritmul şi stilul de humor grotesc, dar totuşi uman al eroilor. Şi plus de uman, graţie şi mai ales de mişcare lejeră, spectacolul este o netă biru­inţă artistică. Mai cu seamă a fost subliniată linia justă a interpretării eroului principal faţă de Cetania, în fond un îndrăgostit mai violent. Tot­odata au fost subliniate cu e­­fect contrastele sociale şi deo­sebirea netă dintre nobili şi oameni din popor.­ Din Interpretare trebue să subliniem frumoasa creaţie a d-lui Anton Dumitrescu care în Petrucchio, avantajat de fizic, a Incarnat un personaj plin de umanitate, vervă şi energie, fără a-l îndepărta de adevăratul lui sens social. O frur­oasă biruinţă în ca­riera d-lui Anton Dumitres­cu. Excelent dl. I. Lascăr care a umplut rolul unui bătrân curtezan cu poinţe­ şi efecte comice reuşite. Bine de asemeni dl. St. Dăncinescu care mai are a­­vantajul unei impecabile dic­­ţii . Mai puţin realizat şi prea mult emoţionat dl. D. O­­nofrei într’un rol care fpoate nu i s’ar fi potrivit, având totuşi unele momente reali­zate. O reuşită mască „come­dia dell’arte“ a compus dl. AL Blehan. Fideli în stilul interpretării d-nii: N. Şubă şi Paul Varduca. Plină de nerv şi mişcare, d-na Margareta Baciu a făcut totuşi maai puţin trecerea dintre femeia îndărătnică şi femeia îndrăgostită. Figuraţia, mai ales în actul IV şi-a depăşit misiunea pe linie de şarjă. Realizate şi sugestive de­corurile stilizate redând at­mosfera mai ales în interioare. In general un spectacol realizat, o biruinţă regisorală şi artistică, un spectacol care trebue văzut. ŞT. P. A. R. L. U­ S. Asociaţia Română pentru strângerea legăturilor cu U. R. S. S. anunţă Un spectacol extraordinar cu artişti soul­tici SALA TEATRULUI NAŢIONAL Miercuri 31 Martie 1948 ora 20 IULIAN SBÎCOVEŢKi violonist, laureat al Concursului internaţio­nal şi al U. R. S. S-ului ELENA MEJERAUP solistă a Teatrului Mare Academic de Stat din Moscova, artistă emerită a R.S.F.S.R. LUDMILA CERCASOVA balerină, solistă a Teatrului Academic de Stat din Moscova VARVARA OBUHOVA artistă dramatică la Teatrul Mic Academic de Stat din Moscova și artista emerită a R. S. F. S. R. ALEXEI ZIPTEV pian si,laureat al concursului de artişti instru­mentişti din U.R.S.S., concert maistru al Tea­trului Mare Academic de Stat din Moscova Prezentarea programului Petre Ralski BILETELE SE GĂSESC LA A. R. L. U. S. «MsstsKaBByjiiii'y1- "BBBsm Poporul a votat pentru paca şi Republică Populară (Urmare din pag. l­a) voaie spinarea, nu istovesc şi nu umilesc pe cei care-i poartă." Trântorii aceştia,­­jocmăni­­torii trudei obşteşti, îşi aveau sprijin puternic în instituţia monarhică. Ei plâng de aceea faptul că noi am lichidat a­­ceastă rămăşiţă feudală şi au făcut pe calea progresului, paşi înainte. Plâng că le-am smuls în bătălie scutul în dosul căruia se puteau salva. Cei care le apără intere­sele peste hotare, cei care, ca şi dânş­i, nuzuesc să înro­bească poporul din punct de vedere economic­­şi politi­c, i-au luat de aceea în braţe pe Mihai H­ohenzollern, Mihai Hohenzollern îi slujea doar. E însemna pentru dânş­i, singura posibilitate de a smu­ge România din lagărul păci , de a opri progresul a­­cestui popor. Duşmanii noştri din lăun­­tru răspândesc svonuri des­­pre întoarcerea lui Mihai, care are, Doamne ! Doamne ! sprijinul americanior. Duşmanii noştri din afară îi pregătesc discursuri pe care fostul monarh le citeşte, aşi gângav cum­ e la postul de radio al do­mrului, li pun aceştia sa facă declaraţii pre­sei trusturi­or şi bandiţii­­din ţară se bucură ca şi cum s’ar înapoi­a, pe dată, să le dea or putinţa să exploateze munca milioanelor de ţărani şi truditori ca în vremurile „fericite“. Speranţele pe care le nu­tresc aceştia nu se pot rea­liza. Nici „Mihu­ţă" al­­lor drag nu se va întoarce şi nici războiul pe care îl aş­teaptă ei nerăbdători nu va isbucni. Fiindcă poporul a votat pentru Republica Popul­ară şi pentru politica păcii. Re­publica, este decis el să o apere cu orice preţ. Iar pacea o apără prin a­­cordurile­­ încheiate cu toţi vecinii, o apără alături de toţi prietenii săi, împreună cu­­milioanele de muncitori din Federaţia Mondială Sin­dicală, cu milioanele de fe­mei şi de tineri d­e toată o­­menirea. ggainy-r gBBBBWBtHMMg aPUNCTE „Cezar şi Cleopatra" celebra piesă a lui G. B. Shaw a fost de curând ti­părită şi a apărut în edi­tura „Biblioteca pentru toţi«. Purcel Anghelescu apreciatul comic, proaspăt angajat al Teatrului Naţio­nal din Bucureşti îşi va face apariţia pe această scenă în comedia lui Caragiale „D’ale Carnavalului. Un film poetic în mai multe versiuni a fost realizat de cinemato­grafia ceha la Praga. Rea­lizarea i-a fost încredinţată lui Gustav Machaly căruia i s’a pus la dispozfie un bu­get de 1 miliard. George Dem. Loghin apreciatul director de scenă ieşan in urma succesului pe care l-a obţinut la Bucureşti regisând­­piesa lui Ibsen „John Gabriel Birkmannl a fost angajat pentru a pune în scenă piese la Teatrul Armatei şi la Teatrul Muni­cipal din Bucureşti Doi ani de la moartea regre­tatului autor dramatic, rea­lisor, scriitor şi profesor Victor Ion Popa se îm­plinesc mâine. Poetul francez Jean Tardieu a publicat de curând o delicioasă carte pentru copii în care cu ajutorul unor poeme scurte îi învaţă să calcu­leze. Mircea Ştefânescu cunoscutul autor­­dramatic român după ce şi-a progra­mat ultima sa piesă „Rap­sodia ţiganilor" pe scena Teatrului Naţional din Bucu­­reşti, are o nouă piesă ori­ginală „Micul Infern" al că­ror roluri principale sunt definite de Eugenia Zaharia, Fory Etterle şi Marcel An­­ghelescu. „Ciocanul, fermecat, se numeşte o nouă piesă pentru copii a dramaturgului Ion Luca care se va juca pe scena Teatrului Armatei din București. „Madame Butiert ”* Va fi viitoarea premieră a Operei de Stat Moldova. Rolul principal va fi cân­tat de d-na Aurora Râpeanu- Broșteanu. aţi» „o­p­i­NI ! 91 SE CAUTA zilnic funcţionari şi funcţionare Deci atât Dvs. cât şi copf Dvs., pot învăţa în foarte scurt timp şi convenabil fii DACTILOGRAFIA (maşina de scris), fie STENOGRAFIA CONTABILITATEA CORES­­PONDENŢA, LUCRĂRI DIn BIROU sau LIMBI STRĂINE, ca Engleza, Rusa, Franceza, Germana. Se eliberează DIPLOMĂ. Se scrie, se copiază şi se TRADUCE orice acte, cores­­pondenţă, literatură, etc. în şi din toate limbile. Se multiplică CURSURI pen­tru d-nii STUDENŢI în ori­câte exemplare la o maşină specială de multiplicat. înscrierea la orice oră din zi la: ŞCOALA DE STENO­DACTILOGRAFIE din strada MUZELOR Nr. 9 (vis-a-vis de Liceul Oltea Doamna). . Studenţii noştri şi cei d­in ţările dominate de imperialişti­­ (Urmare din pag. IIa) desfăşoara în cu totul alte condiţii. Mai întâi, accesul tuturor fiilor poporului este garantat prin faptul ca sistemul de impunere a taxelor este foarte larg şi just. Sistemul taxelor proporţionale, mai întâi, nu­mărul mare de burse şi gra­tuităţi acordate de Stat, în al doilea rând, condiţii bune de cazare şi o masă substan­ţială la cantine, unde se a­­cordă numeroase gratuităţi şi semigratuitaţi, oferă tutu­ror tinerilor dotaţi posibilita­tea de a-şi însuşi învăţătura înalta. D. Grohman, a subliniat faptul că ajutoarele acordate de stat sunt distribuite de studenţii înşişi, prin organele lor şi a arătat că însuşi dl. Tom Madden, secretarul ge­neral al U. S. I. „un eng­ez foarte rezervat în expresii“ a declarat, după o vizită fă­cută în ţările de democraţie populară, următoarele: „A­­ceste ţin sunt un adevarat paradis al studenţilor". Să nu se uite însă faptul că toate aceste ţari deabea acum se refac economiceşte şi că în­ funcţie de desvolta­­rea lor economică este îmbu­nătăţirea condiţ­ilor de mun­că şi de viaţă a studenţimei. In măsura în care ţările respective vor avea o agri­cultură mai înaintată, o in­dustrie mai superioară, mai multe magazine de stat, mai multe căi ferate, în aceeaşi măsură laboratoarele în care lucrează studenţii vor fi în­zestrate cu aparate noi, bi­bliotecile vor fi mărite, se vor creea noi cămine, noi cantine studenţeşti. De acest lucru sunt con­ştienţi în primul rând stu­denţii, care pentru a contr­i­­bui la progresul economic al republicelor respective, s-au organizat în brigăzi de muncă voluntară şi în timpul va­canţelor, îşi aduc aportul la reconstrucţia ţării lor. Dacă cei din Occident, ţi­nând seama de condiţiile de la ei, consideră republicele noastre populare — un ade­vărat paradis. Studenţii noştri tind însă mai sus­. Dar ei ştiu că popo­rul nostru trece încă prin greutăţi. In măsura în care aceste greutăţi vor fi depă­şite, ei vor avea într’adevăr condiţii optime de învăţătură. De aci rezultă obligaţia studenţilor noştri de a munci pentru propăşirea economică a ţării, a căror cetăţeni, e­­gali în drepturi şi datorii cu toţi ceilalţi, sunt. Studenţii noştri trebue să muncească aşa cum studenţ­i din ţăriie coloniale trebue să lupte. Trebue să muncească pentru propăşirea Statului de a cât rai solicitudine şi părintească griji se bucură. V DOCTOR IOAN GIISPFIR Directorul Sanat. Bârnova Specializat în BOLI DE PIEPT LA PARIS Consultă în fiecare joi între orele 10—1 dim. și S—t după amează în str. Buna Vestire Nr. 8 etaj 1 R A Z E X

Next