Opinia, iunie 1948 (Anul 40, nr. 515-538)

1948-06-01 / nr. 515

*\ / T'­ jitia narxiiti-lininiita a filosofiei In jurul prospectului „Istoriei filosofiei“ Partea a filosofiei este ÎI doua „Istoriei împărţită în două secţiuni: secţiunea 1-a ■■ţ—■ elaborarea şi desvoltarea de către Marx şi Engels a moteriatismului dialectic şi is­toric ; secţiunea Il-a — des­­triol­tarea filosofiei marxiste de a către Lenin şi Stalin, tot In primul capitol, se arată ■apariţia marxismului şi răs­turnarea revoluţionară pe care a produs-o în filosofie. Se analizează condiţiile is­torice şi politice care au pre­gătit această răsturnare. Apariţia proletariatului pe arena istorică a luptei de clasă şi rolul său istoric mon­dial de gropar al capitalis­mului, a determinat apariţia marxismului, care răstoarnă în mod hotărît filosofia bur­gheză. In acest capitol, se vor ca­racteriza ştiinţele naturii şi în special cele trei mari des­coperiri — teoria celulară, legea transformării şi con­servării energiei şi teoria e­­voluţionistă a lui Darwin — de Ion N. Bălănescu care au pregătit istoriceşte concepţia dialectică. In periodizarea elaborării şi desvoltării materialismului dialectic şi istoric se ţine de­asemenea seamă de criteriul istoric, de condiţiile­­de des­­voltare social-politică a so­cietăţii, de momentele revo­luţionare a căror experienţă a fost generalizată şi teore­tizată de către Marx şi En­gels. Astfel, capitolul 2 se ocu­pă de formarea filosofiei mar­xiste până la revoluţia din în ultimile zile s’au­­în­registrat la sediul U.N.S.R. Iaşi, 1500 de cereri ale stu­denţilor ieşeni pentru a pleca pe şantierele naţio­nale de reconstrucţie. In afară de aceasta, an­-1848 încheindu-se cu „Ma­nifestul Partidului Comunist", în care este schiţată noua concepţie despre lume, comunismul ştiinţific. Capitolul 3 urmăreşte pre­lucrarea mai departe de că­tre Marx şi Engels a mate­rialismului istoric şi aplicarea lui în perioada revoluţiei din 1848 şi la istoria Europei re­voluţionare. Urmează desvol­tarea materialismului dialec­tic şi istoric în perioada din­tre revoluţia din 1848 şi Co­muna din Paris; apoi, des­­voltarea filosofiei marxiste după Comuna din Paris. Un capitol­­ special este consacrat luptei marxismului împotriva filosofiei şi socio­logiei reacţionare burgheze din a doua jumătate a se­colului XIX, în cea de a doua secţiune, desvoltarea filosofiei marxiste de către Lenin şi Stalin este periodizată în mod ştiinţific după acelaşi criteriu istoric, stabilindu-se ca perioade is­torice, perioada până­ la re­voluţ­a din 1905, perioada de după revoluţia din 1905, perioada avântului revoluţio­nar până la Marea Revoluţie Socialistă din Octombrie, pe­rioada războiului civil şi a restabilirii economiei popu­lare în URSS, perioada lup­tei pentru construcţia socia­lismului în URSS, anii Mare­lui Război pentru apărarea Patriei şi perioada de după război. Apariţia­­leninismului este determinată istoriceşte de trecerea capitalismului în cel mai înalt şi ultimul său sta­­diu, în stadiul imperialis­mului. Epoca imperialismului a determinat necesitatea pre­lucrării mai departe a mar­xismului in raport cu nouile condiţii istorice ale luptei de clasă a proletariatului. Materialismul dialectic şi istoric se desvoltă odată cu făurirea partidului de tip nou a partidului marxist leninist. Revoluţia Socialistă din Oc­tombrie este începutul unei etape noui în desvoltarea fi­losofiei marxiste-leni­niste. De o mare importanţă sunt ultimele capitole ale »Istoriei filosofiei* care arată desvol­tarea marxism-leninismului In condiţiunile noui şi pe baza experienţei construcţiei sa­ (Continuări tn pag. 2-a) Parc din Leningrad ANUL 40 Nr. 515 ABONAMENTE] Lei 450 . . . . . . . 3 mm /­­ • 5.000 întreprinderi, autorități pe un an ,­­ tipografice H.SJ, Str. ȘTEFAN CEL MARE 50-52 ■ POPULAR COTIDIAN 1000 locuri în staţiunile pentru ceferiştii moldoveni Prodigioasa activitate a serviciului medical şi a Policlinicei C. F. R. Iaşi Activitatea desfăşurată de Serviciul de Asistenţă C. F. R. Iaşi Salariaţii CFR şi membrii lor de familie se bucură de o atenţie specială din partea pr­recţ­iei generale a căilor ferate care Înţelege să le pună la dispoziţie In mod gratuit Îngrijirea­­ medicală necesară In cazuri de boală, accidente, debilitate, surme­naj, etc. In acest scop funcţionează la Bucureşti o Direcţie cen­trală a asistenţii medicale şi sociale cu ramificaţii in fie­­care regiune, cu policlinici, dispensării, centre de depa­razitare, băi, şi circumscripţii medicale resfirate pe Întreg cuprinsul țării.­ Serviciul Asistenţii laşi L­a Iaşi funcționeaza un Serviciu al Asistenţii con- Plecarea salariaţilor ieşeni in statiunile cli­materice a fost amânată pentru 5 Iunie­ ­ Casa Asigurărilor Sociale din Iaşi face cunoscut asigu­raţilor admişi la vizita medi­cală să plece în staţiunea climaterică Solea In z­ita de 1 Iunie că, data acestei plecări a fost amânată pentru ziua de 3 Iunie crt. dus de dr. dr. Lăzărescu, pr fPoliclinică cu medici specialiști în toate* ramu­rile, farmacie proprie pe strada Banu, un dispensar cu mai mulți medici la Atelierele Nicolina, mai multe dispensării, centre de prim ajutor, băi, cen­tre de deparazitare, în stafia I­­ași. B­ De asemenea, din subor­­dinea acestui Serviciu se află şi o serie de circum­scripţii medicale încadrate cu f* personal medical şi auxiliar răsfrânte pe în­treg cuprinsul regionalei CFR Iaşi. Tratam­ente şi bar la cadrul tuturor acestor unităţi medicale se acordă absolut gratuit consultaţii me­dicale, tratamente, medica­mentoase şi­ radiologice, In­ternări în spitalele proprii sau acelea ale Ministerului Sănătăţii — după caz. Dea­semenea prin Serviciu de asistenţă personalul activ şi pensionarii CFR se pot bu­cura de o cură în d­ferite staţiuni­­balneare şi climate­rice din ţară special indicate după afecţiunile respective. Direcţia­­Asistenţii CFR a procurat până acum şi oche­lari şi proteze oculare pentru salariaţi, conform reţetei me­dicului specialist. In prezent stocurile de ochelari şi pro­teze s’au epuizat, însă­­se speră că In curând vor putea fi reînoite, şi distribuirea o­­chelarilor va începe din nou. In acest scop dl. Subdirector CFR Mârza a plecat în Ce­hoslovacia pentru a trata cumpărarea unui important număr de lentile pentru co­rectarea miopiei sau a presu­biţiei. 1000 locuri pentru cura la băi Anul acesta, in urma stăruinţelor d-lor Dr. D. Lăzărescu, medicul şef al Serviciului, şi a d-lui dr. Solomon Goldstein, subşef, s-a obţinut de la Direcţia Asistenţii ca numărul lo­curilor pentru tratamente R. NOV. (Continuare in pag. 3-a) ETA­CS-ul pune în circulaţie Un autobuz de călători pe distanţa bariera Socola- Primăria Bucium Suntem Informaţi că în scurtă vreme se va pune în circulaţie o maşină de curse pe distanţa bariera Socola—Primăria Bucium. Autobuzul care aparţine întreprinderilor ETACS (e­­lectricitate, tramvaie, apă, canal, salubritate), va face Salariile obţinute In schimbul concediului sunt impozabile Se face cunoscut salaria­ţilor care au drept la con­cediu şi care renunţă la a­­cest drept In schimbul sa­lariului legal că, salariul pe care-l vor primi este impozabil pentru cotizaţiile pe care le datorează sala­riatul Asigurărilor Sociale, cursa zilnic—în mod re­gulat—plecările de la ca­petele acestor linii fiind din 20 în 20 de minute. Transportul în comun pe această rută era foarte necesar, traficul dinspre ei înspre bucium şi comunele învecinate fiind destul de intens. Dealtfel şi în alţi ani, Uzina de tramvaie orga­niza mereu curse de că­lători cu autobuzele pe distanţa arătată, fapt care folosea atât pasagerilor cât şi instituţiei, dar nu ştim care au fost cauzele că circulaţia autobuzelor au fost întrerupte, pe o perioadă destul de lungă. Importante dispoziţii privind situaţia şcolara a­ studenţilor .Cum se vor face exmatriculările. Obligaţiile diferi­telor categorii de studenţi In urma recentelor dis­poziţii ale Ministerului In­­vaţământului Public, s-a trecut la examinarea situ­aţiei şcolare a studenţilor pentru a se putea face ex­matriculările celor cu si­tuaţie neclară. Astfel, în anul universi­tar 1948-1949 nu se va putea înscrie la facultăţi şi şcoli superioare nici un student dacă nu va avea lichidate (trecute) toate examenele din anii prece­denţi ultimului an frecven­tat. In seziunea de Iunie se vor putea înscrie la examene numai studenţii promovaţi în 1947-1948. Vor fi exmatriculaţi stu­denţii care în ultimii doi ani de studii nu şi-au luat nici un examen. Absolvenţii ultimului an de stud­i­i din 1948 sunt obligaţi să-şi ia restanţele anului precedent în Iunie şi Oct. 1948, altfel vor re­peta ultimul an. Absolvenţii care nu şi-au trecut examenele de dip­lomă sau licenţă timp de doi ani de la absolvire vor fi socotiţi exmatriculaţi. Restul restanţelor se pot trece în ambele seziuni de examene f­ără nici o res­tricţie a ordinei în care­ se trec. 1500 studenţi ieşeni s-au înscris pentru a pleca pe şantierele de reconstrucţie une se înregistrează noi cereri pentru plecarea pe şantiere ale studenţilor care au răspuns cu entuziasm la apelul pentru reconstruc­ţie al tineretului Republi­ce P­­­opul­a­re Române. Mărfi 1 lurie 1948 Redacţia şi Administraţia IAŞI,STR. ŞTEFAN cel MARE Nr. 52 TELEFOANE: Redacţia: 1 Administraţia 1 Serv. de noapte; Nr. 1299 , 2042 . 2088 (Director C. R. GHIULEA * maammmamtmmm­mmmmmm­­urmarea unei imposturi Se anunţă că, printr’un jurnal al Consiliului de Mi­niştri, a fost dizolvat „Cer­cul ieşenilor“ din Bucureşti. Cel puţin nouă ieşenilor, ştirea aceasta ne produce o reală satisfacţie. In cursul anilor şi mai cu seamă In perioada de timp dintre cele două războaie mondiale, se îngrămădise în Bucureşti un număr de ieşeni atât de compact încât ar fi putut constitui populaţia unui oraş mijociu. Se înţelege, unii au fost mânaţi într’acolo din obliga­ţie profesională, în interes de serviciu, după cum se­­spune. Dar numărul acestora e foarte redus. Cei mai mulţi au plecat de bună voie, în marea aventură a dezmăţului politi­co-social, cu scop de parve­nire uşoară. Unora într-adevăr le-a priit mediul Interlop al Capi­talei politicianiste şi „au făcut carieră“. Altora, des­tinul Ie-a fost vitreg. Capi­tala nu le-a oferit satisfacţiile visate , dar au rămas acolo să îngroaşe cifrele statistice. Şi toată această lume, sub bagheta unor regişori calci­­aţi, s-a grupat într-o asoci­aţie denumită „Cercul ieşe­nilor“ cu îndeletnicirea de a ofta de la distanţă pentru o­­raşul pe care l-au desconsi­derat şi l-au părăsit. In fond, anumiţi domni u­­tirziu firma în scopuri per­sonale, exploatând prestigiul , vechiului centru moldovenesc şi deschizând mai lesne uşile, în numele unei asociaţii pom­poase. Pentru Iaşi n’au făcut ni­mic, nici n’ar fi fost în mă­sură să facă, şi nici nu se gândeau serios la aceasta. Dacă ar fi rămas în târgul lor, dacă s’ar fi înapoiat în el, macar prin forţa număru­lui ar fi putut contribui la ridicarea oraşului, sprijinind desfăşurarea energiilor locale. Dar n’au pus niciodată ase­menea problemă. [Chiar acei ieşiţi­­din munca activă ,i trecuţi la pensie, au­ rămas să aglomereze inutil străzile Bucureştiului. Şi cu toţii lao­laltă s’au asociat la antipatica impostură pitită !a sub firma „Cercul ieşenilor“. Ei în ultima vreme, firma adăpostea şi anumite tendinţe politice obscurantiste şi ana­­chronice. Era o chestie de profilaxie morală împrăştierea acestui cerc impostor şi sterp. Adevăratul cerc al ieşenilor e aici în laşul „străduinţelor, încordărilor şi năzuinţelor noastre. Adevărata dragoste pentru Iaşi este a acestui co­lectiv cetăţenesc care nu de­zarmează în faţa decepţiilor şi adversităţilor, nu-şi m­ăs­­lueşte conştiinţa şi nu dezertează. Acest colectiv îşi încor­dează energia, contribue be­nevol cu bani şi muncă, în­­făptueşte lucruri remarcabile, ridic­ând târgul din dezolarea pricinuită de război, şi astu­pând golurile lăsate de fu­gari deveniţi profesionişti ai ieşenismului sentimental şi lucrativ, pe malurile Dâm­­boviţe *••• REN. Intr’o uzină din Minsk ! Cr­eionări Sâmbătă dimineaţă ce­tăţenii alarmaţi au sărit din paturi expunându-şi public vestmintele poc­­tumne. O uşoară zgudui­­turâ mişcase lent pămân­tul. Cutremur. A urmat a­­poi a doua mişcare şi pa­nica începuse. Din fericire nu a fost decât o simplă glumă a bătrânului Atlas* Cutremure de fapt ntt am mai simţit din luna octombrie a anului care ameninţa sfârşitul dicta­­turii legionare şi începu­ tul dictaturii antonesciene. Ferită de asemenea mîş^ cari de pământ, ţara noas^ trâ spre deosebire de Ja^ ponia sau Anatolia, în am­fara regiunei Vrancea nu are prea des cutremure« De fapt cutremurele pot fi provocate şi de alte evenimente decât cele ale straturilor terestre. Primul şi cel mai serios.« cutremur pentru cei punga plină şi consfiinftţ neagră a avut loc după stabiiZare. * Un alt cutremur anumite persoane pentru „aris1 (Continuare in pag. 16. 2-a)

Next