Opinia, iulie 1948 (Anul 40, nr. 539-565)

1948-07-01 / nr. 539

O importantă statistică întreprinsă de institutul Central de Statistică cu concursul G. G. M. . (Urmare din pag. l­ a) și scopul arătat mai sus, secția economică socială a Confederaţiei Generale a Muncii a trimis tuturor con­siliilor sindicale judeţene din țară, în primul rând, o listă a localităţilor, arâtându-se in cadrul fiecărei localitafi întreprinderile şi categoriile de salariați alese pentru cercetare, cu menţionarea numărului de familie care trebuesc selecţionate. In al doilea rând, câte un număr de formulare specia­le denumite „Lista capilor familiilor alese pentru co­laborarea l­a corectarea condiţiunilor de viaţă fami­liară, 1948-1949“. Pentru fiecare localitate din judeţ în care se va­­ în­treprinde cercetarea, Institu­tul Central de Statistică în­tocmind câte un plic se­parat. ‘I­NC.. Ce anume familii vor fi cercetate la privinţa alegerilor fa­miliilor, care se va face de către sindicate şi comitetele de întreprindere, sub supra­vegherea Consiliului Jude­ţean respectiv, în colaborare cu controlorul statistic jude­ţean, ca organ al Institutului Central de Statistică, se va ţine seama de următoarele condiţii, pe care trebue să le întrunească familiile ce urmează a fi alese ; în pri­mul rând capul familiei alese trebue să fie principalul ei susţinător şi totodată un sa­lariat al întreprinderii indi­cate sau să facă parte din categoria de salariaţi l­xate ; în cadrul fiecărui lot de familii alese, copii de fa­milii alese, copii de familie trebue să facă parte din toate categoriile de personal, şi anume la fiecare grup de 10 familii proporţia va fi : trei familii de lucrători cali­ficaţi, două familii de lucră­tori industriali,­­două familii lucrători necalificați, una fa­milie al cărui cap să facă parte din personal technic auxiliar, una familie din per­sonalul administrativ, execu­tiv sau superior, una familie al cărui cap face parte din personalul de conducere tech­nic superior. De asemenea,­­indiferent de categoriile de personal ară­tat mai sus, familiile alese să fie de mărimi deosebite . In cazul capilor familiilor de sa­­lariaţi publici care se vor a­­lege din­­­instituţie cât mai variate, ei trebue să fie ’ la fiecare grup de 10 familii ; 2 din categoriile II—VI sala­rizare ; 2 din categoriile X-X­I ; 2 din cat. XII-XII; 1 din cat. X­V şi peste­­ cat priveşte familiile de salariaţi ai micilor meseriaşi, de lu­crători zişi independenţi sin­dicalizaţi , (tâmplari, instala­tori, electricieni, croitori, etc.) precum şi familiile de salariaţi din întreprinderile comerciale de toate felurile, aceştia vor fi aleşi în numă­rul fixat pentru aceste cate­gorii chiar pe formularele respective în fiecare plic, în centrele unde se prevăd şi familii de artişti, scriitori, zi­arişti, acestea vor fi alese pe cât posibil pe aceleaşi nor­me. ______ După încheierea tuturor a­­cestor operaţiuni, toţi îndru­mătorii sociali vor fi convo­caţi la sediul consiliului ju­deţean respectiv, unde se va face cercetarea asupra condiţiilor de viaţa fami­lială. Toţi aceşti îndrumători au avut sau vor avea o peri­oadă de pregătire la unul din cele 7 centre pe ţară, unde s’a făcut sau sa va face instrir­ea lor asupra technicei de cercetare a condiţiilor de viaţă. Citisi Opinia Dela autovehicolul cu prelată la carosarea maşinelor «ZISS» (Urmare din pagina l-a) „Zissa-ului—sasiul şi moto­rul—dincolo maşinele aproape gata carosate. Toate cinci maşini erau pe terminate. Muncitorii Const. Şelaru dela secţia auto şi Eugen Brătescu dela secţia incatu­­serie văzăndu-mă că notez explicaţiile ce ni se dau, in­tervin : — Te rugăm să scrii la ziar—îmi spun dânşii—că am muncit cu toată dragostea ca să desăvârşim lucrul cât mai frumos. Şi suntem cu atât mai bucuroşi, cu cât ştim că de acum înainte, noi nu mai fabricăm ma­şini în care să se plimbe o clică de j profitorî. Mun­cim cu sârguinţă pentru nevoile întregei mase mun­citoare. — Ace­laş lucru le spuneam eu şi colegilor de la strung, se amestecă în vorbă H. Feldman din această secţie. Operafiunea carosurii se desăvârşeşte Şi în timp ce vorbim, munca nu stă nici-o clipă. Dimpotrivă. In maşini se introduc scaunele de metal, elegant confecţionate; cei de la tapiţerie aduc tapetul solid îmbrăcat în piele şi îl montează numai­decât, alţii li dau zor cu termi­­narea plasei pentru baga­jul de mână, vopsitorii a­­plică ultimele retuşări... Sub cchii noştri, lucrul se împlineşte. Când este bunăvo­inţă şi interes pen­­tru muncă Directorul Atelierelor îmi prezintă pe muncitorul Alex­­andrescu care a pus in func­ţie un compresor ce era neuti­­lizat de ani de zile. La acest compresor s’a adoptat un foarfece care acţionează me­­canic, tăind tabla cu rapîdi- 1 tate, producţia mărindu-se In acest mod cu 300 la sută. Iar Const. Şelaru, P. Mo­­raru şi Vasile Seteluhov au mod ficat frâna, facând-o să acţioneze pe patru saboţi dintr’o dată, spre deosebire de construcţia originală, când se acţiona numai pe doi sa­boţi. Prin această modificare a sporit efortul de frânare deci şi siguranţa maşinei. Vizităm şi secţia de tâm­­plariej*(fr-?" uiftAi --*npuwpş­­tiinţaţi că, la întrecerea care a pornit între diferitele echipe ale acestei secţii, echipa lui Octav Boghiu, Gh. A­nte şi Gh. Butucescu a depăşit pro­gramul cu 50 la suta. Patru tipuri de ma­şini prelucrate la P. A. T. A. Pentru ca planul actual de lucru sa fie satisfăcut, mun­citorii de la R. A. T. A. au îm­bunătăţit munca in mod pro­gresiv. Există un program pentru fiecare secţie cu în­sărcinări precise şi cu terme­ne precise pentru executare. Şi ceea ce trebuie de subliniat in deosebi este că organizaţia de partid a avut rolul con­ducător în planificarea muncii prin şedinţe de lămurire ţi­nute în mod regulat, iar co­laborarea între muncitorii, inginerii şi tehnicienii Atelie­rului s’a dovedit mulţumitoare. Când fostul Asam a trecut la R.A.T.A. în întreaga, ţară activitatea a început să se extindă. Şi la Iaşi, atelierele — în afară de reparaţii — pornesc să „execute şi alte lucrări. Potrivit planului întocmit de Direcţia Generală, c­ntru­­întăi R.A.T.A a transformat autocamioane de curse în au­tovehicule de călători apu­­­cându-se numai o prelată. Bineînţeles că transportul în comun pe distanţe­le lungi în asemenea condiţiuni (maşina avea câteva banei înghesuite) era încă destul de desagreabil. După un timp, s-a procedat la confecţionarea maşinilor de­numite „dube“. Adică s’au montat pereţi de lemn cu fe­restruici mici , iar scaunele erau ca şi la maşinele cu pre­lată , mobile. Se înregistrase însă un pro­gres faţa de autovehicolul cu prelată. După dube, s’a lucrat la carosarea Chevroletelor, — ceva mai avansate decât du­nele, totuşi destul de inco­mode. Şi în sfârşi acum prin carosarea ruşiniior „Z'ss“ s’a săvârşit un progres simţitor. Nu trebuie sa se creadă ca lucrurile au mers bine chiar de la început. Au fost defi­cienţe. De pildă secţia tapiţe­rie a fost creiată de curând. Lipsa acestei secţii a fost mo­tivul pentru care banchetele dela toate tipurile de maşini prelucrate până în prezent In Ateliere nu erau suficient de comode. Prin muncă temeinică şi mai cu seamă pr­e conştiinţa noului pe care trebuie sa-1 aiba în R. P. R. clasa munci­toare, lucrurile s’au schimbat mereu în bine. Fiecare mun­citor în parte îşi dă seama însă că în primul­­rând tre­buie să fie serios pregătit pe tărâm profesional. Şi în această direcţie se îndreaptă în prezent efortu­rile muncitorilor de la RATA, ca de altfel eforturile munci­torilor din toate ramurile de producţie. M. ADMAR Creşterea forţelor socialismului şi ale democratiei­ ­Continuare din pagina r­a­­ziasmul în muncă al popo­rului. In luna Martie pro­ducţia industrială atinsese cel mai ridicat nivel de la elibe­rarea ţării. Planul de însă­­mânţări al păioaselor a fost realizat cu 102 la sută iar a cartofilor cu 163 la sută. In Bulg­ria, industria a produs în 1947 cu 30 la sută m­ai mult decât în 1946, iar în primul trimestru al anului curent cu 43 la sută mai mult decât în perioada co­respunzătoare a anului trecut. Suprafaţa insämänfitä a cres­cut de la 4,3 milioane hectare în 1940, la 4,8 milioane în 1947. In România forţele demo­cratice au reuşit să taie de la rădăcină toate uneltirile a­­genţilor capitalului străin (Maniu, Tătărăscu, etc.) făcându-se paşi uriaşi pe calea democratizării ţării, prin realizarea unităţii mun­citoreşti şi înlăturării monar­hiei, reazimul principal al reacţiunii interne şi interna­­ţionale în România. Alegerile de la 28 Martie la care au participat 91 la sută din populaţia cu drept de vot a ţării, d­i­­care peste 90 la sută au votat pentru listele F.D.P. au constituit o stră­­ucită victorie a forţelor de­mocratice Ungaria păşeşte şi ea cu hotărîre pe drumul marilor înfăptuiri democratice, iar situaţia ei economică se ame­liorează constant. La sfârşi­tul anulu 1947 industria car­boniferă şi a oţelului au atins nivelul anterbelic, iar bugetul Statului pe exerciţiul 1946-1947 a fost soldat fără deficit. * **«?***■ Succese tot atât de însem­nate în desvoltarea economi­că a ţărilor lor au fost rea­lizate de oamenii muncii din Albania şi Iugoslavia. Forţele democraţiei şi so­cialismului se întăresc şi in ţările care se găsesc sub ro­bia capitalului. Partidele co­muniste se găsesc din aceste ţări în fruntea luptei popo­rului pentru independenţa naţională, libertate politică şi bunăstarea materială. Influen­ţa în mase şi autoritatea a­­cestor partide marchează o creştere­­continuă. Partidul comunistul italian numără 2 milioane * 200 n£iw membrii, cel chinez 2 milioane 700 mii, In Franţa numărul membrilor Partidului Comunist este de aproape un milion şi creşte continuu cu toată teroarea deslănţuită de guvernul Schu­­man împotriva sa şi împotri­va Confederaţiei Generale a Muncii. Grandioasa luptă de elibe­rare dusă de deforţele demo­­cratice din China şi Grecia, succesele mereu crescând ale armatelor populare din aceste ţări repurtate împotri­va bandelor reacţiunii inter­ne finanţate şi susţinute ac­tiv de imperialiştii angio-a­­mericani, este cea mai grăi­toare dovadă a activităţii crescânde a masselor şi a elanului lor de lupta pentru democraţie şi pace împotriva imperialismului. Această forţă uriaşă a de­mocraţiei în plin mers în fruntea căreia se găseşte clasa muncitoare condusă de partidul său de avantgardă este azi atât de puternică, încât este în stare să încurce toate socotelile imperialiști­­lor. L. Baranov PINIA Din lumea filmului P u N c T E Publicul francez Agrâ&sm Krincikov A 4-a producţie cere cu insistentă rularea filmelor sovietice ce sunt prezentate de numeroase cinematografe. In ultima vreme au fost prezentate foarte des la Paris filmele: „Cuirasatul Potemkin", „Copilăria lui Gorki“ şi Neînfrânţii“. V. " " Secţia cinemato­grafică a universităţii de Stat „Domonosov“ din Moscova, a realizat anul trecut, cele mai multe filme didactice şi ştiinţifice, situăndu-se astfel in fruntea universităţilor me­tropolei. Numai într-o singură lună s-au proectat 35 filme pen­tru studenţi, este astăzi unul din cei mai populari artişti ai cinemato­grafiei sovietice* Gravor-impremeur, a intrat în 1930 în teatru unde s-a e­­videnţiat­­,ca un „element va­loros. Primul film care i-a adus succes a fost: „Mireasa bo­gată“ o amuzantă comedie muzicală, repurtând apoi suc­cese asemănătoare în filmele: «Pentru ochii tăi frumoşi“ şi „S’au întâlnit la Moscova". Au urmat filmele patriotice „Flăcăul din oraşul nostru", „In numele patriei“ şi „Ulti­ma noapte“ etc. A fost decorat cu „Ordinul Lenin“. Ultima sa creaţie în filmul: „Lumină deasupra Rusiei“ a stârnit un entuziasm de ne­­descris. de sfârşit de an a Conser­vatorului local a avut loc Sâmbătă la Teatrul Naţio­nal. Programul a fo­t exe­cutat de către elevii clasei d-lui prof. M. Al. Foca.­­ Versuri au recitat cili: Gheiu­­., Brădescu Teodor, Guţu Ion, d-na Camilar Paraschiva şi micuţa Nichifor Silvia, elevă la cursul liber. „Ursul“ piesă într-un act de Cehov a fost interpretată de d-nii Gugu Ion, Năsucă Teodor şi d-na Safta Elena. Cu toţii au dovedit lipsu­rile inerente actorilor înce­pători, dar şi calitaţi ce pot evolua în mod fericit. inspectorul de poliţe piesa lui Priestley a fost prezentată publicului de că­tre d. prof. Foca, după care s’a prezentat actul III. Cel m­ai corect a jucat d. Eugen Mercus rolul lui Eric Birling. Supărător prin defectele dicfiei şi ale debitului dr. Botezatu (Birling-tatăl). In genere producţia a su­bliniat efortul întreprins pen­tru a îndemna tineretul din conservator pe un drum mai sănătos.­ „Cartierul fericirii“ este titlul unui pretext mu­zical in două acte (20 ta­blouri) şi un prolog, cu text de Radu Mircea Răţescu şi Fiorin Gheuca, muzica de Radu Mircea Răţescu, care va fi reprezentat pe scena Teatrului Naţional din­­loca­­litate Sâmbătă 19 şi Dumi­nică 11 Iulie în matineu, iar Miercuri 14 Iulie seara, sub egida Sindicatului Mixt de artişti, scriitori, ziarişti în cadrul campaniei „Fondul Creaţiei“. Spectacolul care va fi apoi prezentat şi în turneu timp de o lună prin oraşele Moldovei, se bucură de concursul artişti­­lor Teatrului Naţional şi a instrumentiştilor de ansam­­blul „Doina Moldovei“. In rolurile principale apar: Radu Mircea Ră­ţescu, Dorel Bantaş, Gh. Macovei, Florin Gheuca, I. Mîhailescu, C. Dima, C. Butnariu şi ro-rele: Vera Olănescu, Lucia Iliescu, Ve­ronica Irasog, EL Wai­zer. Decorurile: Adalbert Wilke Conducerea muzicală: Sobe Harry. Turneul va fi condus de d-nii Dorel Bantaş de la Teatrul Naţional şi Al. Brehan, ambii reprezen­tând Sindicatul Mixt.­­Detaşările artiştilor Prinţi’o decizie a Ministe­rului Artelor şi Informaţiilor s’au introdus modificări în re­gulamentul Teatrelor Naţio­nale. Astfel se pot detaşa, la cerere, pentru stagiunea tea­trală, numai la Teatrele Na­ţionale din provincie, artiştii din personalul­ provizoriu şi definitiv al acestor Teatre Naţionale. Detaşările la cerere se fac cu aprobarea ministerului ar­telor şi informaţiilor, pe baza avizelor favorabile ale direc­torilor Teatrelor Naţionale respective. J J ÎIO Vânzători de ziare Se angajează în condiţiuni avantajoase Garnet sportiv Epicus Gramus ne mai tri­mite o epigramă adresată­­lui Toma, suporteurul nr. 1 al echipei Politechnicei. Iat-o :­ Nea Tomiţă te’ntreţine Galeria cu căldură .­ Nu fac ei toţi cu piciorul. Cam cât face el... din...gură. Macaley intenţionează per­fectarea unui turneu la Iaşi a redutabilei formaţii de wolley­­ball, CFR Bucureşti. In acest sens, conducătorii alb-albaşt­­trii duc tratative cu bucureş­­tenii.­­ . . * Asociaţia sportivă RATA a pornit la o activitate febrilă. Recent s-a întors din Capi­tală un delegat al grupării care a obţinut masive fon­duri de la Direcţia Generală RATA, care vor fi afectate asociaţiei. Deasemeni, au fost cumpă­rate 11 perechi de bocanci, 17 perechi de chiloţi, 17 pe­rechi de tricouri ales, 17 pe­­rechi de tricouri colorate, două mingi de foot-ball, una de wolley, precum şi jambiere pentru foot-ball. Muncitorii de la RATA îşi vor amenaja un teren de foot-ball şi unul de volley­­ball în faţa terenului de ate­­risaj. In­formaţia de foot-ball — care va participa la viitorul campionat districtual—RATA va beneficia pe goahkeeperul Oani, fost la AS. Marathon. * — Se ventilează tot mai insistent svonul după care excelenţii jucători Ene şi Ni­­cuşor, care sunt studenţi ar semna pentru Politechnica Iaşi. Cei doi jucători ai Me­­talo­chimicului, dintre care unul este internaţional, Ni­­cuşor,vor urma în acest caz studiile la Iaşi. PPBloc paPBI la fabricaTextile (Urmare din pagina 1) ţepenite , avem de lucru. Şi iată acum şi cu iuta. Ehei, de câţi ani n’am mai văzut noi iută. Şi vezi de acum înainte ce saci o să mai iasă din fabrica noastră. Şi într'adevăr organizaţia de Partid dela Textila îm­preună cu Comitetul de fa­brică şi cu directorul au luat toate măsurile tehnice ca pre­lucrarea iutei să se facă în condiţii perfecte. Ba mai mult. După ce lu­crul va fi pornit, muncitorii vor­ să-i provoace la între­cere pe cei dala Franco-Ro­­mână din Bucureşti Maşina iţi dă atâta după cât o îngri­­ieşti Muncitoarea Trofinica Jana lucrează de vreo 16 ani de zile în fabrică. Multe a mai­­văzut ea şi multe ar şti să po­vestească dar acuma nu-i vreme de vorbă. Se învârte ca o su­veică în jurul maşinii; nu stă nici-o clipă. Nu cumva să i-o ia cineva cu naţii ei a că v­in senz. Şi acum vestea cea mare cu prelucrarea iutei!... In ultima săptămâni ea a ridicat producţii de la 70-80 kg. de mate­rial cât prelucra în cele 8 ore, la 103 kg. „Totul este, îmi spune ea, să nu ştiei când mer­­ge maşina. Să o îngri­jeşti, să-i dai tot ce are ea nevoie, să nu întind firele fără rost. Maşina dacă o supra­­veghezi cum trebuie, nu te înşeală nici­odată. Iţi di atâta după atenţia care i-o dai“. Sunt vorbe spuse de o muncitoare fruntaşă în producţie şi de senzul lor încep să se pătrundă tot mai mult muncitorii din toate fabricile şi u­­zinele care aparţin acum întregului popor munci­tor. Deşeuri!« Problema deşeurilor »ccepe să se pună în faţa muncito­rilor tot mai acut. Până acum, ne explică Gh. Vestler, di­rectorul fabricii Textila-Co­­pou, chestiunea reducerii re­­zidurilor, a deşeurilor rezul­tate din prelucrarea­ materii­lor brute nu a fost luată în consideraţie cu toată seriozi­tatea. Acum însă reducerea la minimum a resturilor tre­buie să devină o preocupare de fiecare montrol. Aceasta va contribui la mnărirea pro­ducţiei şi ieftenrea preţul­uu materialelor prelucrate. La Textila, deşeurile la ţe­sături atingeau un procent de 10 la sută iar la sfoară 6 la sută. De astăzi înainte ele vor trebui reduse. Acest lu­cru va fi facilitat și de in­troducerea în fabrică a iutei. REP. Laboratorul de analize medicale DOCTOR Marcus Wassermann Asistent universitar Str. Gabriel Pery Nr. 2­ (fost Victor Place, imobil. Cofetăriei Streit) Tot­e e tânăr 5ă ^participe a C. U. T.l „Partipaţi rcu toţii în marile mpetiţii ale „Cupei Unităţii'ineretuluiM d Veniţtu miile, cu sutei* de mii­­ stadioane, între-., ceţi-vă ovărăşeşte, întări«­­ţi-vă fizîşte. Intăriţi-vă la întreceri sportive, prietenia­ şi dragaîa Intre toţi tinerii­ democrat din ţara noastră#­u Intărinunitatea dintre ti«i­nerii munitori, ţărani, sturT denţi, ele şi ostaşi, veţi în« , ţări şi mu mult patria noas­ tră dragâ o veţi face mai frumoasă mai puternică c*­­ oricând. Azi, cât în lumea întrea­gă popoan­e luptă pentru oi pace traina împotriva im« periatiştilr, transformaţi competiţiil Cupei într’o 18« riaşâ maniistare a unităţii noastre, a hotărîrii noastre de a apănpacea, libertatea şi indepensnţa noastră na-^­ ţionalâ, petruca în libertate să putem ontribui cu toate forţele tineeşti Ia reconstruc­ţia patriei,in care vom a* vea asiguri viitorul­­nostru un viitor iminos şi fericit. Tot ce­l tânăr să participe la:„Cupa unităţii Tineretului*«1 Trăiască (înfrăţirea pro sport a tineretului nostr* încadrat la F. N. T. D. R.I Trăiasci P. M. R., fort* conducătoare a democraţiei noastre! ! Trăiască Republica Popu­lară Română! (Din apelul Federaţiei Na­ţionale a Tineretului Dema­rat din România, adresa t­uturor tinerilor din Republica Populară Română). B

Next