Opinia, iulie 1948 (Anul 40, nr. 539-565)
1948-07-01 / nr. 539
O importantă statistică întreprinsă de institutul Central de Statistică cu concursul G. G. M. . (Urmare din pag. l a) și scopul arătat mai sus, secția economică socială a Confederaţiei Generale a Muncii a trimis tuturor consiliilor sindicale judeţene din țară, în primul rând, o listă a localităţilor, arâtându-se in cadrul fiecărei localitafi întreprinderile şi categoriile de salariați alese pentru cercetare, cu menţionarea numărului de familie care trebuesc selecţionate. In al doilea rând, câte un număr de formulare speciale denumite „Lista capilor familiilor alese pentru colaborarea la corectarea condiţiunilor de viaţă familiară, 1948-1949“. Pentru fiecare localitate din judeţ în care se va întreprinde cercetarea, Institutul Central de Statistică întocmind câte un plic separat. ‘INC.. Ce anume familii vor fi cercetate la privinţa alegerilor familiilor, care se va face de către sindicate şi comitetele de întreprindere, sub supravegherea Consiliului Judeţean respectiv, în colaborare cu controlorul statistic judeţean, ca organ al Institutului Central de Statistică, se va ţine seama de următoarele condiţii, pe care trebue să le întrunească familiile ce urmează a fi alese ; în primul rând capul familiei alese trebue să fie principalul ei susţinător şi totodată un salariat al întreprinderii indicate sau să facă parte din categoria de salariaţi lxate ; în cadrul fiecărui lot de familii alese, copii de familii alese, copii de familie trebue să facă parte din toate categoriile de personal, şi anume la fiecare grup de 10 familii proporţia va fi : trei familii de lucrători calificaţi, două familii de lucrători industriali,două familii lucrători necalificați, una familie al cărui cap să facă parte din personal technic auxiliar, una familie din personalul administrativ, executiv sau superior, una familie al cărui cap face parte din personalul de conducere technic superior. De asemenea,indiferent de categoriile de personal arătat mai sus, familiile alese să fie de mărimi deosebite . In cazul capilor familiilor de salariaţi publici care se vor alege dininstituţie cât mai variate, ei trebue să fie ’ la fiecare grup de 10 familii ; 2 din categoriile II—VI salarizare ; 2 din categoriile X-XI ; 2 din cat. XII-XII; 1 din cat. XV şi peste cat priveşte familiile de salariaţi ai micilor meseriaşi, de lucrători zişi independenţi sindicalizaţi , (tâmplari, instalatori, electricieni, croitori, etc.) precum şi familiile de salariaţi din întreprinderile comerciale de toate felurile, aceştia vor fi aleşi în numărul fixat pentru aceste categorii chiar pe formularele respective în fiecare plic, în centrele unde se prevăd şi familii de artişti, scriitori, ziarişti, acestea vor fi alese pe cât posibil pe aceleaşi norme. ______ După încheierea tuturor acestor operaţiuni, toţi îndrumătorii sociali vor fi convocaţi la sediul consiliului judeţean respectiv, unde se va face cercetarea asupra condiţiilor de viaţa familială. Toţi aceşti îndrumători au avut sau vor avea o perioadă de pregătire la unul din cele 7 centre pe ţară, unde s’a făcut sau sa va face instrirea lor asupra technicei de cercetare a condiţiilor de viaţă. Citisi Opinia Dela autovehicolul cu prelată la carosarea maşinelor «ZISS» (Urmare din pagina l-a) „Zissa-ului—sasiul şi motorul—dincolo maşinele aproape gata carosate. Toate cinci maşini erau pe terminate. Muncitorii Const. Şelaru dela secţia auto şi Eugen Brătescu dela secţia incatuserie văzăndu-mă că notez explicaţiile ce ni se dau, intervin : — Te rugăm să scrii la ziar—îmi spun dânşii—că am muncit cu toată dragostea ca să desăvârşim lucrul cât mai frumos. Şi suntem cu atât mai bucuroşi, cu cât ştim că de acum înainte, noi nu mai fabricăm maşini în care să se plimbe o clică de j profitorî. Muncim cu sârguinţă pentru nevoile întregei mase muncitoare. — Acelaş lucru le spuneam eu şi colegilor de la strung, se amestecă în vorbă H. Feldman din această secţie. Operafiunea carosurii se desăvârşeşte Şi în timp ce vorbim, munca nu stă nici-o clipă. Dimpotrivă. In maşini se introduc scaunele de metal, elegant confecţionate; cei de la tapiţerie aduc tapetul solid îmbrăcat în piele şi îl montează numaidecât, alţii li dau zor cu terminarea plasei pentru bagajul de mână, vopsitorii aplică ultimele retuşări... Sub cchii noştri, lucrul se împlineşte. Când este bunăvoinţă şi interes pentru muncă Directorul Atelierelor îmi prezintă pe muncitorul Alexandrescu care a pus in funcţie un compresor ce era neutilizat de ani de zile. La acest compresor s’a adoptat un foarfece care acţionează mecanic, tăind tabla cu rapîdi- 1 tate, producţia mărindu-se In acest mod cu 300 la sută. Iar Const. Şelaru, P. Moraru şi Vasile Seteluhov au mod ficat frâna, facând-o să acţioneze pe patru saboţi dintr’o dată, spre deosebire de construcţia originală, când se acţiona numai pe doi saboţi. Prin această modificare a sporit efortul de frânare deci şi siguranţa maşinei. Vizităm şi secţia de tâmplariej*(fr-?" uiftAi --*npuwpştiinţaţi că, la întrecerea care a pornit între diferitele echipe ale acestei secţii, echipa lui Octav Boghiu, Gh. Ante şi Gh. Butucescu a depăşit programul cu 50 la suta. Patru tipuri de maşini prelucrate la P. A. T. A. Pentru ca planul actual de lucru sa fie satisfăcut, muncitorii de la R. A. T. A. au îmbunătăţit munca in mod progresiv. Există un program pentru fiecare secţie cu însărcinări precise şi cu termene precise pentru executare. Şi ceea ce trebuie de subliniat in deosebi este că organizaţia de partid a avut rolul conducător în planificarea muncii prin şedinţe de lămurire ţinute în mod regulat, iar colaborarea între muncitorii, inginerii şi tehnicienii Atelierului s’a dovedit mulţumitoare. Când fostul Asam a trecut la R.A.T.A. în întreaga, ţară activitatea a început să se extindă. Şi la Iaşi, atelierele — în afară de reparaţii — pornesc să „execute şi alte lucrări. Potrivit planului întocmit de Direcţia Generală, cntruîntăi R.A.T.A a transformat autocamioane de curse în autovehicule de călători apucându-se numai o prelată. Bineînţeles că transportul în comun pe distanţele lungi în asemenea condiţiuni (maşina avea câteva banei înghesuite) era încă destul de desagreabil. După un timp, s-a procedat la confecţionarea maşinilor denumite „dube“. Adică s’au montat pereţi de lemn cu ferestruici mici , iar scaunele erau ca şi la maşinele cu prelată , mobile. Se înregistrase însă un progres faţa de autovehicolul cu prelată. După dube, s’a lucrat la carosarea Chevroletelor, — ceva mai avansate decât dunele, totuşi destul de incomode. Şi în sfârşi acum prin carosarea ruşiniior „Z'ss“ s’a săvârşit un progres simţitor. Nu trebuie sa se creadă ca lucrurile au mers bine chiar de la început. Au fost deficienţe. De pildă secţia tapiţerie a fost creiată de curând. Lipsa acestei secţii a fost motivul pentru care banchetele dela toate tipurile de maşini prelucrate până în prezent In Ateliere nu erau suficient de comode. Prin muncă temeinică şi mai cu seamă pre conştiinţa noului pe care trebuie sa-1 aiba în R. P. R. clasa muncitoare, lucrurile s’au schimbat mereu în bine. Fiecare muncitor în parte îşi dă seama însă că în primulrând trebuie să fie serios pregătit pe tărâm profesional. Şi în această direcţie se îndreaptă în prezent eforturile muncitorilor de la RATA, ca de altfel eforturile muncitorilor din toate ramurile de producţie. M. ADMAR Creşterea forţelor socialismului şi ale democratiei Continuare din pagina raziasmul în muncă al poporului. In luna Martie producţia industrială atinsese cel mai ridicat nivel de la eliberarea ţării. Planul de însămânţări al păioaselor a fost realizat cu 102 la sută iar a cartofilor cu 163 la sută. In Bulgria, industria a produs în 1947 cu 30 la sută mai mult decât în 1946, iar în primul trimestru al anului curent cu 43 la sută mai mult decât în perioada corespunzătoare a anului trecut. Suprafaţa insämänfitä a crescut de la 4,3 milioane hectare în 1940, la 4,8 milioane în 1947. In România forţele democratice au reuşit să taie de la rădăcină toate uneltirile agenţilor capitalului străin (Maniu, Tătărăscu, etc.) făcându-se paşi uriaşi pe calea democratizării ţării, prin realizarea unităţii muncitoreşti şi înlăturării monarhiei, reazimul principal al reacţiunii interne şi internaţionale în România. Alegerile de la 28 Martie la care au participat 91 la sută din populaţia cu drept de vot a ţării, dicare peste 90 la sută au votat pentru listele F.D.P. au constituit o străucită victorie a forţelor democratice Ungaria păşeşte şi ea cu hotărîre pe drumul marilor înfăptuiri democratice, iar situaţia ei economică se ameliorează constant. La sfârşitul anulu 1947 industria carboniferă şi a oţelului au atins nivelul anterbelic, iar bugetul Statului pe exerciţiul 1946-1947 a fost soldat fără deficit. * **«?***■ Succese tot atât de însemnate în desvoltarea economică a ţărilor lor au fost realizate de oamenii muncii din Albania şi Iugoslavia. Forţele democraţiei şi socialismului se întăresc şi in ţările care se găsesc sub robia capitalului. Partidele comuniste se găsesc din aceste ţări în fruntea luptei poporului pentru independenţa naţională, libertate politică şi bunăstarea materială. Influenţa în mase şi autoritatea acestor partide marchează o creşterecontinuă. Partidul comunistul italian numără 2 milioane * 200 n£iw membrii, cel chinez 2 milioane 700 mii, In Franţa numărul membrilor Partidului Comunist este de aproape un milion şi creşte continuu cu toată teroarea deslănţuită de guvernul Schuman împotriva sa şi împotriva Confederaţiei Generale a Muncii. Grandioasa luptă de eliberare dusă de deforţele democratice din China şi Grecia, succesele mereu crescând ale armatelor populare din aceste ţări repurtate împotriva bandelor reacţiunii interne finanţate şi susţinute activ de imperialiştii angio-americani, este cea mai grăitoare dovadă a activităţii crescânde a masselor şi a elanului lor de lupta pentru democraţie şi pace împotriva imperialismului. Această forţă uriaşă a democraţiei în plin mers în fruntea căreia se găseşte clasa muncitoare condusă de partidul său de avantgardă este azi atât de puternică, încât este în stare să încurce toate socotelile imperialiștilor. L. Baranov PINIA Din lumea filmului P u N c T E Publicul francez Agrâ&sm Krincikov A 4-a producţie cere cu insistentă rularea filmelor sovietice ce sunt prezentate de numeroase cinematografe. In ultima vreme au fost prezentate foarte des la Paris filmele: „Cuirasatul Potemkin", „Copilăria lui Gorki“ şi Neînfrânţii“. V. " " Secţia cinematografică a universităţii de Stat „Domonosov“ din Moscova, a realizat anul trecut, cele mai multe filme didactice şi ştiinţifice, situăndu-se astfel in fruntea universităţilor metropolei. Numai într-o singură lună s-au proectat 35 filme pentru studenţi, este astăzi unul din cei mai populari artişti ai cinematografiei sovietice* Gravor-impremeur, a intrat în 1930 în teatru unde s-a evidenţiat,ca un „element valoros. Primul film care i-a adus succes a fost: „Mireasa bogată“ o amuzantă comedie muzicală, repurtând apoi succese asemănătoare în filmele: «Pentru ochii tăi frumoşi“ şi „S’au întâlnit la Moscova". Au urmat filmele patriotice „Flăcăul din oraşul nostru", „In numele patriei“ şi „Ultima noapte“ etc. A fost decorat cu „Ordinul Lenin“. Ultima sa creaţie în filmul: „Lumină deasupra Rusiei“ a stârnit un entuziasm de nedescris. de sfârşit de an a Conservatorului local a avut loc Sâmbătă la Teatrul Naţional. Programul a fot executat de către elevii clasei d-lui prof. M. Al. Foca. Versuri au recitat cili: Gheiu., Brădescu Teodor, Guţu Ion, d-na Camilar Paraschiva şi micuţa Nichifor Silvia, elevă la cursul liber. „Ursul“ piesă într-un act de Cehov a fost interpretată de d-nii Gugu Ion, Năsucă Teodor şi d-na Safta Elena. Cu toţii au dovedit lipsurile inerente actorilor începători, dar şi calitaţi ce pot evolua în mod fericit. inspectorul de poliţe piesa lui Priestley a fost prezentată publicului de către d. prof. Foca, după care s’a prezentat actul III. Cel mai corect a jucat d. Eugen Mercus rolul lui Eric Birling. Supărător prin defectele dicfiei şi ale debitului dr. Botezatu (Birling-tatăl). In genere producţia a subliniat efortul întreprins pentru a îndemna tineretul din conservator pe un drum mai sănătos. „Cartierul fericirii“ este titlul unui pretext muzical in două acte (20 tablouri) şi un prolog, cu text de Radu Mircea Răţescu şi Fiorin Gheuca, muzica de Radu Mircea Răţescu, care va fi reprezentat pe scena Teatrului Naţional dinlocalitate Sâmbătă 19 şi Duminică 11 Iulie în matineu, iar Miercuri 14 Iulie seara, sub egida Sindicatului Mixt de artişti, scriitori, ziarişti în cadrul campaniei „Fondul Creaţiei“. Spectacolul care va fi apoi prezentat şi în turneu timp de o lună prin oraşele Moldovei, se bucură de concursul artiştilor Teatrului Naţional şi a instrumentiştilor de ansamblul „Doina Moldovei“. In rolurile principale apar: Radu Mircea Răţescu, Dorel Bantaş, Gh. Macovei, Florin Gheuca, I. Mîhailescu, C. Dima, C. Butnariu şi ro-rele: Vera Olănescu, Lucia Iliescu, Veronica Irasog, EL Waizer. Decorurile: Adalbert Wilke Conducerea muzicală: Sobe Harry. Turneul va fi condus de d-nii Dorel Bantaş de la Teatrul Naţional şi Al. Brehan, ambii reprezentând Sindicatul Mixt.Detaşările artiştilor Prinţi’o decizie a Ministerului Artelor şi Informaţiilor s’au introdus modificări în regulamentul Teatrelor Naţionale. Astfel se pot detaşa, la cerere, pentru stagiunea teatrală, numai la Teatrele Naţionale din provincie, artiştii din personalul provizoriu şi definitiv al acestor Teatre Naţionale. Detaşările la cerere se fac cu aprobarea ministerului artelor şi informaţiilor, pe baza avizelor favorabile ale directorilor Teatrelor Naţionale respective. J J ÎIO Vânzători de ziare Se angajează în condiţiuni avantajoase Garnet sportiv Epicus Gramus ne mai trimite o epigramă adresatălui Toma, suporteurul nr. 1 al echipei Politechnicei. Iat-o : Nea Tomiţă te’ntreţine Galeria cu căldură . Nu fac ei toţi cu piciorul. Cam cât face el... din...gură. Macaley intenţionează perfectarea unui turneu la Iaşi a redutabilei formaţii de wolleyball, CFR Bucureşti. In acest sens, conducătorii alb-albaşttrii duc tratative cu bucureştenii. . . * Asociaţia sportivă RATA a pornit la o activitate febrilă. Recent s-a întors din Capitală un delegat al grupării care a obţinut masive fonduri de la Direcţia Generală RATA, care vor fi afectate asociaţiei. Deasemeni, au fost cumpărate 11 perechi de bocanci, 17 perechi de chiloţi, 17 perechi de tricouri ales, 17 perechi de tricouri colorate, două mingi de foot-ball, una de wolley, precum şi jambiere pentru foot-ball. Muncitorii de la RATA îşi vor amenaja un teren de foot-ball şi unul de volleyball în faţa terenului de aterisaj. Informaţia de foot-ball — care va participa la viitorul campionat districtual—RATA va beneficia pe goahkeeperul Oani, fost la AS. Marathon. * — Se ventilează tot mai insistent svonul după care excelenţii jucători Ene şi Nicuşor, care sunt studenţi ar semna pentru Politechnica Iaşi. Cei doi jucători ai Metalochimicului, dintre care unul este internaţional, Nicuşor,vor urma în acest caz studiile la Iaşi. PPBloc paPBI la fabricaTextile (Urmare din pagina 1) ţepenite , avem de lucru. Şi iată acum şi cu iuta. Ehei, de câţi ani n’am mai văzut noi iută. Şi vezi de acum înainte ce saci o să mai iasă din fabrica noastră. Şi într'adevăr organizaţia de Partid dela Textila împreună cu Comitetul de fabrică şi cu directorul au luat toate măsurile tehnice ca prelucrarea iutei să se facă în condiţii perfecte. Ba mai mult. După ce lucrul va fi pornit, muncitorii vor să-i provoace la întrecere pe cei dala Franco-Română din Bucureşti Maşina iţi dă atâta după cât o îngriieşti Muncitoarea Trofinica Jana lucrează de vreo 16 ani de zile în fabrică. Multe a maivăzut ea şi multe ar şti să povestească dar acuma nu-i vreme de vorbă. Se învârte ca o suveică în jurul maşinii; nu stă nici-o clipă. Nu cumva să i-o ia cineva cu naţii ei a că vin senz. Şi acum vestea cea mare cu prelucrarea iutei!... In ultima săptămâni ea a ridicat producţii de la 70-80 kg. de material cât prelucra în cele 8 ore, la 103 kg. „Totul este, îmi spune ea, să nu ştiei când merge maşina. Să o îngrijeşti, să-i dai tot ce are ea nevoie, să nu întind firele fără rost. Maşina dacă o supraveghezi cum trebuie, nu te înşeală niciodată. Iţi di atâta după atenţia care i-o dai“. Sunt vorbe spuse de o muncitoare fruntaşă în producţie şi de senzul lor încep să se pătrundă tot mai mult muncitorii din toate fabricile şi uzinele care aparţin acum întregului popor muncitor. Deşeuri!« Problema deşeurilor »ccepe să se pună în faţa muncitorilor tot mai acut. Până acum, ne explică Gh. Vestler, directorul fabricii Textila-Copou, chestiunea reducerii rezidurilor, a deşeurilor rezultate din prelucrarea materiilor brute nu a fost luată în consideraţie cu toată seriozitatea. Acum însă reducerea la minimum a resturilor trebuie să devină o preocupare de fiecare montrol. Aceasta va contribui la mnărirea producţiei şi ieftenrea preţuluu materialelor prelucrate. La Textila, deşeurile la ţesături atingeau un procent de 10 la sută iar la sfoară 6 la sută. De astăzi înainte ele vor trebui reduse. Acest lucru va fi facilitat și de introducerea în fabrică a iutei. REP. Laboratorul de analize medicale DOCTOR Marcus Wassermann Asistent universitar Str. Gabriel Pery Nr. 2 (fost Victor Place, imobil. Cofetăriei Streit) Tote e tânăr 5ă ^participe a C. U. T.l „Partipaţi rcu toţii în marile mpetiţii ale „Cupei Unităţii'ineretuluiM d Veniţtu miile, cu sutei* de mii stadioane, între-., ceţi-vă ovărăşeşte, întări«ţi-vă fizîşte. Intăriţi-vă la întreceri sportive, prietenia şi dragaîa Intre toţi tinerii democrat din ţara noastră#u Intărinunitatea dintre ti«inerii munitori, ţărani, sturT denţi, ele şi ostaşi, veţi în« , ţări şi mu mult patria noas tră dragâ o veţi face mai frumoasă mai puternică c* oricând. Azi, cât în lumea întreagă popoane luptă pentru oi pace traina împotriva im« periatiştilr, transformaţi competiţiil Cupei într’o 18« riaşâ maniistare a unităţii noastre, a hotărîrii noastre de a apănpacea, libertatea şi indepensnţa noastră na-^ ţionalâ, petruca în libertate să putem ontribui cu toate forţele tineeşti Ia reconstrucţia patriei,in care vom a* vea asiguri viitorulnostru un viitor iminos şi fericit. Tot cel tânăr să participe la:„Cupa unităţii Tineretului*«1 Trăiască (înfrăţirea pro sport a tineretului nostr* încadrat la F. N. T. D. R.I Trăiasci P. M. R., fort* conducătoare a democraţiei noastre! ! Trăiască Republica Populară Română! (Din apelul Federaţiei Naţionale a Tineretului Demarat din România, adresa tuturor tinerilor din Republica Populară Română). B