Opinia, august 1948 (Anul 40, nr. 566-591)

1948-08-01 / nr. 566

L­ uammmvm „Covrigii săraţi“ obiect de speculă In aşteptarea nouei recolte, preţul cerealelor pe piaţa locală a scăzut simţitor. După cum­­era şi firesc, muncitorii care conduc coo­perativa­­de producţie „13 Decembrie“ au hotărît ieftini­rea pâinii din cota liberă. Nu acelaşi lucru se poate «pune însă despre covrigi. Vrem să accentuăm *că aici eu-i vorba [despre halul de murdărie a vânzătorilor co­­vrigari sau [de condiţiile hi­­gienice în care sunt fabricaţi covrigii. In [definitiv, — deşi e In joc sănătatea noastră,— de această stare de lucruri se ocupă Serviciul Sanitar, care prin organele Sale veri­fică atelierele de covrigi şi pe distribuitori. Ne referim la specula­­de­şănţată, sau mai bine spus la preţul cu care­ se vând co­vrigii. De pildă, «şi mai sfătos covrig, ales cu multă grijă dintr'un coş şi după o înde­lungată „pipăială“, nu scân­­ţăreşte mai mult de 10 grame şi se vinde cu 8 lei. Nu trebue să „fii licenţiat In matemateci pentru a so­coti că Kilo",-inul de covrigi revine la 800 lei. Vedem aşa­dar, că un „fabricant“ de co­vrigi nu este chiar un om aşa de nenorocit, dacă achi­ziţionează o făină de grâu la liber cu 100 Iei Kgr. şi o vinde cu 800. , Nu am relatat acestea pen­tru a căpăta vre­ o lămurie de la altcineva, căci noi sun­tem edificaţi. Şi dacă ar fi să aşteptăm lămuriri, ar trece şi „Sfântul Aşteaptă“ şi precis că am ajunge la.„. covrigi. Vrem nuumai — şi asta spre binele cetăţenilor — să sugerăm o ideie. Ce s’ar în­tâmpla oare, dacă o coope­rativă, de pildă chiar coope­rativa „13 Decembrie“, ar pune în funcţiune un atelier de fabricat covrig?. . . Un asemenea atelier, care nu necesită Investiţii prea mari, ar putea să­­aprovizio­­neze — credem noi — popu­laţia Iaşului cu covrigi „proas­peţi“* »săraţi“ higienic lu­craţi şi la un preţ cu mult mai accesibil, cumpărătorilor. Făcând acest lucru desigur că nici respectiva coopera­tivă, n’ar pierde, deoarece ieşenii în lipsa seminţelor vor ronţăi pe străzi şi în cinematografe covrigi. Numai săă se grăbească, căci nu de alta, dar vine pâinea din’ noua recoltă și nu vom mai avea nevoie de covrigi. .. ANUL 40 NKpoftiV UI 360 ; { r t i i 3 IVO rm 5.000 „ intreprinderi, autorități pe un an 7 t ^ Atelierele tipografice "', Str. STEFAN CEL MARE 50-52 BIBLIOTE ss n ABONAMENTE 4 Pagini 4 Lei ZIAR POPULAR [COTIDIAN Director C. R.CHIULEA Controlul pe teren a arătat Cum au fost soluţionate greşelile comise în efectuarea operaţiilor de colectare şi treeriş Alte constatări în judeţul Iaşi Dacă la Vânători­­ul Po­picarii operaţia treerişului se desfăşoară în condiţiuni line, dat fiind faptul că or­ganizaţiile respective ale PMRt ului au acordat aces­tei probleme un Interes deo­g­nit, nu tot aşa se prezintă trurile la toate ariile. La penaşi reprezentantul com­i­­siei judeţene de colec­­tare şi a Comitetului Judeţean PMR, făcând im control în­­registrele de colectare ale comu­nei, au observat, de pil­dă, că nu s'au aplicat întocmai instrucţiunile atunci când [era vorba de chiaburi.VI . Astfel lonescu Mihai care posedă 18, 50 ha. de pământ dintre care 4 semănate cu pâine, n’a fost impus să pre­dea pentru 6, 10 ha., așa cum prevăd nor­­mele. ^-s-~­Nici Anton Vasile, po*­sesor a 19 hectare de pământ n’a fost impus la cota cuvenită. Toate acestea se datorase In primul rând faptului că organizaţia locală PMR nu are o acti­vitate susfinuta şi continuat Faptul ne este dealtfel confirmat şi de felul cum au fost întocmite registrele a­­gricole. Pentru a avea planul de cultură pus la punct, nota­rul un domn Vrânceanu des­pre care vom avea ocazia sa vorbim mai jos, și ajutorii Săi au însemnat în registre culturi fictive. Când ne aflăm în primă­rie am întrebat o femee ce a semănat pe ogarul ei. Femeia semânase cânepă și era trecută cu fasole, iar alfa care cultivase cartofi, era trecuta cu ceapă. La arie La Chişcăreni ne-am putut da însă pe deplin seama unde poate duce lipsa de vigilenţă. Pe arie nu se afla nici un delegat. — Unde e delegatul ?, i-am întrebat pe notar şi pe jandarm. — L-am chemat şi n’a vrut să vină. Faptul denotă negli­jenţa, lipsa de vigilen- ION LUCREȚIU (Continuare în pag. 2-a) 8JBSAAMSBW6BK­ Campania da treeris 1NO In tramvai Am scris în repetate rânduri despre incomodi­­tatea călătoriilor cu tram­vaiul, şi deasemenea am a­­vut prilejul de semnala se­rioasele îmbunătăţiri făcute de administraţia ETACS In această privinţă. O do­leanţă care a rămas încă nerezolvată este însă aceea a lipsei unor bare de sus­ţinere sau a unor inele de piele sau de frânghie des­tinate acestui scop. In lipsa TB lor, pasagerii oscilează şi se ciocnesc, neavând un punct de sprijinire. Cele 4 mânere de bănci nu sunt suficiente. Dacă s’ar aşeza acestea s’ar evita multe neplăceri şi prilejuri de enervare. Deasemenea insistăm să nu se mai permită urcarea prin scara din faţă nici pentru per­sonalul şi funcţionarii Uzi­nei. . Din culisele diplomaţiei anglo-americane „EXPERŢII“ Un cuvânt cu foarte mare Prestigiu in unele părţi ale bobului, in primul rând are 0 sferă foarte largă, ceea ce îi dă oarecare hermetism. Când spui expert te pop­ gândi la un bun­­chirurg, un bun vânător, un bun jucător de foot-ball, un mare dirijor sau om de teatru. Tocmai de aceea se recurge la acest termen ori de câte ori tre­bue să se camufleze activită­ţile menite să rămână incerte pentru mulţime. Un termen înrudit cu ex­pert, prin vagul pe care-l exprimă, este în tarile oc­­cidentale acela de consilier. Cu timpul însă lumea s-a lămurit. Văzând activitatea „consilierilor“ şi roadele a­­totştiinţei „experţilor“, com­­­opuni­a­­n­ţinutul acestor­ceput să prindă contururi mai precise. Consilierii şi ex­perţii sunt nişte persoane extrem de importante, gră­bite şi distante, cu alură e­­legantă şi totuşi sobră, gro­zav de preocupate, dar care nu au prea multe de făcut. Se deplasează d­e când în când cu avionul peste mări şi târg, au convorbiri, discuţii, se în­torc fac rapoarte şi privesc cum cresc acţiunile între­prinderilor unde sunt inte­resaţi. De asemenea experţii, tri­mişi de peste graniţă, am avut parte şi noi, în urma împrumutului tratat de gu­vernul lui Maniu pentru a executa „stabilizarea* din r. n. (Continuare în pag. 2-a) La Inspectoratul Sanitar Iaşi au sosit rapoarte de­tailate din judeţele Fălciu, Vaslui, Roman şi Iaşi asu­pra desfăşurării campa­niei antimalarice care con­tinuă cu aceeaşi intensi­tate Iaşi în momentul ini­ţierii ei. Organizaţiile judeţene ala Partidului Muncitoresc Român prin îndrumătorii trimişi pe teren, au dat un sprijin important pentru reuşita acestei acţiuni ; orice campanie sanitară întreprinsă nu se mai fo­loseşte numai de tehni­cieni, fapt care explică în mare măsură cauza eşe­cului acțiun­ar s­milare în­treprinse în trecut, ci dim­potrivă, pentru buna lor reuşită, au participat şi participă organizaţiile po­litice, cele de massă, în­tregul popor muncitor. Materiale sanitare din abundenţă Se mai desprinde şi faptul că de data aceasta, Ministe­rul Sănătăţii a luat din ti­mp toate măsurile necesare pen­tru coordonarea acţiunii pe ţară, au fost repartizate la timp şi expediate in Moldo­va toate cantităţile de mate­riale sanitare necesare. Obiectivele campaniei sunt pe de-o parte distrugerea a­­genţilor bolii, iar pe de altă parte depistarea celor bol­navi şi vindecarea lor. In Judeţul Falciu au fost înfiinţate sta­ţii ştiinţifice, Înzestrate cu material tehnic nece­sar la Ghermăneşti, Mă­­lăieşti-Corboc şi Târgul- Fălciu. In decursul primei luni Z.­­ (Continuare în pag. 2-a) IN MOLDOVA Campenie anfi-malarică se desfăşoară cu intensitate Materiale sanitare sunt din abundenţă Un aspect al muncii voluntare, pe unul dintre şantierele Iaşului Vagoane de dormit la acceleratul Iaşi-Bucureşti Se aduce la cunoştinţa publicului călător că la tre­nul accelerat zilnic 602, de pe distanţa Iaşi-Bucureşti au fost ataşate vagoane de dormit. Costul unui­­bilet pentru aceste vagoane speciale este de 1035 lei pentru clasa I-a­şi 704 lei pentru clasa II-a. De ce nu există şi nu poate exista şomaj In U. R. S. S. da A. Zalchin. Una din trăsăturile esenţiale ale superiorităţii sistemului economic socialist faţă de cel capitalist este că In Uniunea Sovietică nu există şi nu va exista niciodată şomaj« Şomajul este umbra capita­lismului. Şi In Rusia ţaristă, ca în toate statele burgheze, mun­citorii erau împărţiţi în două categorii: cei ocupaţi In pro­ducţie şi armata de rezervă, adică şomeurii. Deşi tânărul stat sovietic primise o grea moştenire de la Rusia ţaristă, — o economie naţională distrusă de răsboiu şi milioane de şomeuri, totuşi realizarea­­primului plan cin­cinal stalinist a avut ca efect dispariţia şomajului. Şomajul este umbra capitalismului încă din 1930, şomajul cu deplin lichidat In Uniunea Sovietică, iar economia so­­cialistă planificată a făcut im­posibilă apariţia lui pe viitor. In chipul acesta muncitorul sovietic a fost eliberat de spaima mizeriei şi a foametei de care este permanent ame­ninţat muncitorul din statele capitaliste. Sistemul economiei socia­liste se­ bazează pe proprietatea comună a mijloacelor de pro­ducţie. Forţa motrică a pro­ducţiei nu e îndreptată ex­­clusiv spre obţinerea de be­neficii cât mai mari, ci ur­măreşte prosperitatea întregii societăţi. Proprietatea socia­listă a mijloacelor de produc­ţie a înlăturat crizele, frec­vente în economia capitalistă înlesnind desvoltarea conti­nuă a tuturor ramurilor ecos­­nomiei naţionale. Pentru o mai clară înţele­gere a cauzei pentru care nu există şomaj In Uniunea So­vietică, vom da câteva cifre: între anii 1921-1936, pro­ducţia industrială In lumea capitalistă a crescut In medie cu 3 la sută pe an. Industria din U.R.S.S., s’a mărit In a­­celaş timp cu peste 28 la sută pe an. In 1937, producea Indus­trială din Uniunea Sovietică întrecuse de 8 şi jum. ori nivelul din 1913, cea din Statele Unite numai cu 54 la sută iar în Anglia cu 10 la sută. Ceeace este de remarcat e­ că în cei treizeci ani dela Revoluţie, producţia Uniunii Sovietice a crescut mereu, accelerând ritmul desvoltării sale, pe când în lumea capita­­listă, ea nu numai că a evo­­luat mult mai încet, dar da­torită celor două mari criza prin care a trecut, a înre­gistrat o scădere­­de nivel...# Paralel cu desvoltarea in­dustrială din Uniunea Sovie­tică, numărul muncitorilor o­­cupaţi în economia naţională, a crescut în mod considerabil] De unde în anul 1929 activau 11 m­ilioane de muncitori şi funcţionari, înaintea izbucnirii ! (Continuare în pag. 2­ a) Redacţia.1 Administraţia Serv. de noapte;­­ August 1948 I­­ Nr. I ■*3 Redacţia şi Administraţia USI, STR. ŞTEFAN «ei MARC Nr,«| TELEFOANE: Samavolnicia neutrilor“ »!■ In ţara „neutră“ în timpul războiului, Elveţia, a fost arestat un reprezentant al Republicii Populare Române, consilierul economic la Berna­d. Solvan Viţianu şi soţia sa. Aceasta in timp ce in El­veţia sunt adăpostite averile în aur şi devize ale nazişti­lor refugiaţi şi ocrotiţi de către marii bancheri aflaţi în slujba capitalismului ame­rican. Ca această arestare, care depăşeşte cadrul unei simple încălcări a prescripţiilor di­plomatice, poliţia Consiliului Federal urmăreşte­­ să obţină anumite rezultate, absolut necesare „stăpânilor“ de peste ocean. In acest scop, folosind experienţa metode­lor gestapoului hitlerist, po­liţia elveţiană din ordinul şi sub atenta oblăduire a „cotro­ducătorilor“ din Wall­ Street supune pe d. Viţianu unui tratament de torturi. Fără a preciza motivul testării ataşatului nostru cem, me reiat, poliţia d-lui von Steiger, a încercat, prin tot felul de mijloace să obţină de la d. Viţianu declaraţiile­­comandate" de Waschington. Deoarece însă toate pro­­bele fizice, la care au recuri călăii au dat greş neizbutina să capete prin forţă decla­­raţiile de care aveau nevoie, elveţienii au recurs atunci la clasica metodă a gestapou­lui nazist, tortura morală. Astfel că după ce au­­râs o­colit şi şi-au însuşit hârtii care aparţineau oficial R. P. R., au mers mai departe cu îndrăzneala deschizând tes­tamentul d-lui­­ Viţianu, vi­olând astfel un drept inter­naţional. Urmaşii lui Himm­ler nu s-au mulţumit însă numai cu atât, ci au arestat, fără nici un motiv, pe d-na Viţianu încarcerând-o la fel cu soţul ei. Cu această nouă barbarie, autorităţile elveţiene încearcă asupra d-lui Viţianu sistemul şantajului moral, crezând­ că acesta la aflarea arestării soției sale, va face declaraţ­pție la care îl silesc anche­tatorii. Prin arestarea şi deţine« LEONTE S. (Continuare în pag. 2-a) »oocwwmowwwi Cr­eion­ări Un exemplu Zilele trecute la şedin­ţa plenară la UFDR din sectorul Păcurari a avut loc o scenă­­care nu a putut trece neobservată de nici o persoană care a fost acolo. După cetirea raportul­­ui de activitate, după discuţii, a cerut cuvântul o femeie simplă, desculţă, cu o broboadă peticită pe cap. Era o ţigancă, una din din femeile acelea care până mai ieri colinda ţara în lung şi în lat pe urma căruţelor pe frig sau pe arşiţe. * In cuvinte simple, dar pline de căldură, cu ochii strălucitori, femeia ţigan­că, a arătat ce a însem­nat pentru ţiganii obijdu­­iţi până mai ieri posibili­tatea de a se putea aşe­za pe o bucată de pă­mânt unde să muncească, să devie gospodari, aşa cum s'a întâmplat şi în judeţul Iaşi în satul nou înfiinţat prin aşezarea ţi­ganilor II satul nou lângă bariera Păcurarilor, aşe­zare ce s’a putut înjgheb M.B. Continuare în pag. 2­ a

Next