Opinia, august 1948 (Anul 40, nr. 566-591)
1948-08-01 / nr. 566
L uammmvm „Covrigii săraţi“ obiect de speculă In aşteptarea nouei recolte, preţul cerealelor pe piaţa locală a scăzut simţitor. După cumera şi firesc, muncitorii care conduc cooperativade producţie „13 Decembrie“ au hotărît ieftinirea pâinii din cota liberă. Nu acelaşi lucru se poate «pune însă despre covrigi. Vrem să accentuăm *că aici eu-i vorba [despre halul de murdărie a vânzătorilor covrigari sau [de condiţiile higienice în care sunt fabricaţi covrigii. In [definitiv, — deşi e In joc sănătatea noastră,— de această stare de lucruri se ocupă Serviciul Sanitar, care prin organele Sale verifică atelierele de covrigi şi pe distribuitori. Ne referim la speculadeşănţată, sau mai bine spus la preţul cu care se vând covrigii. De pildă, «şi mai sfătos covrig, ales cu multă grijă dintr'un coş şi după o îndelungată „pipăială“, nu scânţăreşte mai mult de 10 grame şi se vinde cu 8 lei. Nu trebue să „fii licenţiat In matemateci pentru a socoti că Kilo",-inul de covrigi revine la 800 lei. Vedem aşadar, că un „fabricant“ de covrigi nu este chiar un om aşa de nenorocit, dacă achiziţionează o făină de grâu la liber cu 100 Iei Kgr. şi o vinde cu 800. , Nu am relatat acestea pentru a căpăta vre o lămurie de la altcineva, căci noi suntem edificaţi. Şi dacă ar fi să aşteptăm lămuriri, ar trece şi „Sfântul Aşteaptă“ şi precis că am ajunge la.„. covrigi. Vrem nuumai — şi asta spre binele cetăţenilor — să sugerăm o ideie. Ce s’ar întâmpla oare, dacă o cooperativă, de pildă chiar cooperativa „13 Decembrie“, ar pune în funcţiune un atelier de fabricat covrig?. . . Un asemenea atelier, care nu necesită Investiţii prea mari, ar putea săaprovizioneze — credem noi — populaţia Iaşului cu covrigi „proaspeţi“* »săraţi“ higienic lucraţi şi la un preţ cu mult mai accesibil, cumpărătorilor. Făcând acest lucru desigur că nici respectiva cooperativă, n’ar pierde, deoarece ieşenii în lipsa seminţelor vor ronţăi pe străzi şi în cinematografe covrigi. Numai săă se grăbească, căci nu de alta, dar vine pâinea din’ noua recoltă și nu vom mai avea nevoie de covrigi. .. ANUL 40 NKpoftiV UI 360 ; { r t i i 3 IVO rm 5.000 „ intreprinderi, autorități pe un an 7 t ^ Atelierele tipografice "', Str. STEFAN CEL MARE 50-52 BIBLIOTE ss n ABONAMENTE 4 Pagini 4 Lei ZIAR POPULAR [COTIDIAN Director C. R.CHIULEA Controlul pe teren a arătat Cum au fost soluţionate greşelile comise în efectuarea operaţiilor de colectare şi treeriş Alte constatări în judeţul Iaşi Dacă la Vânătoriul Popicarii operaţia treerişului se desfăşoară în condiţiuni line, dat fiind faptul că organizaţiile respective ale PMRt ului au acordat acestei probleme un Interes deognit, nu tot aşa se prezintă trurile la toate ariile. La penaşi reprezentantul comisiei judeţene de colectare şi a Comitetului Judeţean PMR, făcând im control înregistrele de colectare ale comunei, au observat, de pildă, că nu s'au aplicat întocmai instrucţiunile atunci când [era vorba de chiaburi.VI . Astfel lonescu Mihai care posedă 18, 50 ha. de pământ dintre care 4 semănate cu pâine, n’a fost impus să predea pentru 6, 10 ha., așa cum prevăd normele. ^-s-~Nici Anton Vasile, po*sesor a 19 hectare de pământ n’a fost impus la cota cuvenită. Toate acestea se datorase In primul rând faptului că organizaţia locală PMR nu are o activitate susfinuta şi continuat Faptul ne este dealtfel confirmat şi de felul cum au fost întocmite registrele agricole. Pentru a avea planul de cultură pus la punct, notarul un domn Vrânceanu despre care vom avea ocazia sa vorbim mai jos, și ajutorii Săi au însemnat în registre culturi fictive. Când ne aflăm în primărie am întrebat o femee ce a semănat pe ogarul ei. Femeia semânase cânepă și era trecută cu fasole, iar alfa care cultivase cartofi, era trecuta cu ceapă. La arie La Chişcăreni ne-am putut da însă pe deplin seama unde poate duce lipsa de vigilenţă. Pe arie nu se afla nici un delegat. — Unde e delegatul ?, i-am întrebat pe notar şi pe jandarm. — L-am chemat şi n’a vrut să vină. Faptul denotă neglijenţa, lipsa de vigilen- ION LUCREȚIU (Continuare în pag. 2-a) 8JBSAAMSBW6BK Campania da treeris 1NO In tramvai Am scris în repetate rânduri despre incomoditatea călătoriilor cu tramvaiul, şi deasemenea am avut prilejul de semnala serioasele îmbunătăţiri făcute de administraţia ETACS In această privinţă. O doleanţă care a rămas încă nerezolvată este însă aceea a lipsei unor bare de susţinere sau a unor inele de piele sau de frânghie destinate acestui scop. In lipsa TB lor, pasagerii oscilează şi se ciocnesc, neavând un punct de sprijinire. Cele 4 mânere de bănci nu sunt suficiente. Dacă s’ar aşeza acestea s’ar evita multe neplăceri şi prilejuri de enervare. Deasemenea insistăm să nu se mai permită urcarea prin scara din faţă nici pentru personalul şi funcţionarii Uzinei. . Din culisele diplomaţiei anglo-americane „EXPERŢII“ Un cuvânt cu foarte mare Prestigiu in unele părţi ale bobului, in primul rând are 0 sferă foarte largă, ceea ce îi dă oarecare hermetism. Când spui expert te pop gândi la un bunchirurg, un bun vânător, un bun jucător de foot-ball, un mare dirijor sau om de teatru. Tocmai de aceea se recurge la acest termen ori de câte ori trebue să se camufleze activităţile menite să rămână incerte pentru mulţime. Un termen înrudit cu expert, prin vagul pe care-l exprimă, este în tarile occidentale acela de consilier. Cu timpul însă lumea s-a lămurit. Văzând activitatea „consilierilor“ şi roadele atotştiinţei „experţilor“, comopunianţinutul acestorceput să prindă contururi mai precise. Consilierii şi experţii sunt nişte persoane extrem de importante, grăbite şi distante, cu alură elegantă şi totuşi sobră, grozav de preocupate, dar care nu au prea multe de făcut. Se deplasează de când în când cu avionul peste mări şi târg, au convorbiri, discuţii, se întorc fac rapoarte şi privesc cum cresc acţiunile întreprinderilor unde sunt interesaţi. De asemenea experţii, trimişi de peste graniţă, am avut parte şi noi, în urma împrumutului tratat de guvernul lui Maniu pentru a executa „stabilizarea* din r. n. (Continuare în pag. 2-a) La Inspectoratul Sanitar Iaşi au sosit rapoarte detailate din judeţele Fălciu, Vaslui, Roman şi Iaşi asupra desfăşurării campaniei antimalarice care continuă cu aceeaşi intensitate Iaşi în momentul iniţierii ei. Organizaţiile judeţene ala Partidului Muncitoresc Român prin îndrumătorii trimişi pe teren, au dat un sprijin important pentru reuşita acestei acţiuni ; orice campanie sanitară întreprinsă nu se mai foloseşte numai de tehnicieni, fapt care explică în mare măsură cauza eşecului acțiunar smilare întreprinse în trecut, ci dimpotrivă, pentru buna lor reuşită, au participat şi participă organizaţiile politice, cele de massă, întregul popor muncitor. Materiale sanitare din abundenţă Se mai desprinde şi faptul că de data aceasta, Ministerul Sănătăţii a luat din timp toate măsurile necesare pentru coordonarea acţiunii pe ţară, au fost repartizate la timp şi expediate in Moldova toate cantităţile de materiale sanitare necesare. Obiectivele campaniei sunt pe de-o parte distrugerea agenţilor bolii, iar pe de altă parte depistarea celor bolnavi şi vindecarea lor. In Judeţul Falciu au fost înfiinţate staţii ştiinţifice, Înzestrate cu material tehnic necesar la Ghermăneşti, Mălăieşti-Corboc şi Târgul- Fălciu. In decursul primei luni Z. (Continuare în pag. 2-a) IN MOLDOVA Campenie anfi-malarică se desfăşoară cu intensitate Materiale sanitare sunt din abundenţă Un aspect al muncii voluntare, pe unul dintre şantierele Iaşului Vagoane de dormit la acceleratul Iaşi-Bucureşti Se aduce la cunoştinţa publicului călător că la trenul accelerat zilnic 602, de pe distanţa Iaşi-Bucureşti au fost ataşate vagoane de dormit. Costul unuibilet pentru aceste vagoane speciale este de 1035 lei pentru clasa I-aşi 704 lei pentru clasa II-a. De ce nu există şi nu poate exista şomaj In U. R. S. S. da A. Zalchin. Una din trăsăturile esenţiale ale superiorităţii sistemului economic socialist faţă de cel capitalist este că In Uniunea Sovietică nu există şi nu va exista niciodată şomaj« Şomajul este umbra capitalismului. Şi In Rusia ţaristă, ca în toate statele burgheze, muncitorii erau împărţiţi în două categorii: cei ocupaţi In producţie şi armata de rezervă, adică şomeurii. Deşi tânărul stat sovietic primise o grea moştenire de la Rusia ţaristă, — o economie naţională distrusă de răsboiu şi milioane de şomeuri, totuşi realizareaprimului plan cincinal stalinist a avut ca efect dispariţia şomajului. Şomajul este umbra capitalismului încă din 1930, şomajul cu deplin lichidat In Uniunea Sovietică, iar economia socialistă planificată a făcut imposibilă apariţia lui pe viitor. In chipul acesta muncitorul sovietic a fost eliberat de spaima mizeriei şi a foametei de care este permanent ameninţat muncitorul din statele capitaliste. Sistemul economiei socialiste se bazează pe proprietatea comună a mijloacelor de producţie. Forţa motrică a producţiei nu e îndreptată exclusiv spre obţinerea de beneficii cât mai mari, ci urmăreşte prosperitatea întregii societăţi. Proprietatea socialistă a mijloacelor de producţie a înlăturat crizele, frecvente în economia capitalistă înlesnind desvoltarea continuă a tuturor ramurilor ecosnomiei naţionale. Pentru o mai clară înţelegere a cauzei pentru care nu există şomaj In Uniunea Sovietică, vom da câteva cifre: între anii 1921-1936, producţia industrială In lumea capitalistă a crescut In medie cu 3 la sută pe an. Industria din U.R.S.S., s’a mărit In acelaş timp cu peste 28 la sută pe an. In 1937, producea Industrială din Uniunea Sovietică întrecuse de 8 şi jum. ori nivelul din 1913, cea din Statele Unite numai cu 54 la sută iar în Anglia cu 10 la sută. Ceeace este de remarcat e că în cei treizeci ani dela Revoluţie, producţia Uniunii Sovietice a crescut mereu, accelerând ritmul desvoltării sale, pe când în lumea capitalistă, ea nu numai că a evoluat mult mai încet, dar datorită celor două mari criza prin care a trecut, a înregistrat o scăderede nivel...# Paralel cu desvoltarea industrială din Uniunea Sovietică, numărul muncitorilor ocupaţi în economia naţională, a crescut în mod considerabil] De unde în anul 1929 activau 11 milioane de muncitori şi funcţionari, înaintea izbucnirii ! (Continuare în pag. 2 a) Redacţia.1 Administraţia Serv. de noapte; August 1948 I Nr. I ■*3 Redacţia şi Administraţia USI, STR. ŞTEFAN «ei MARC Nr,«| TELEFOANE: Samavolnicia neutrilor“ »!■ In ţara „neutră“ în timpul războiului, Elveţia, a fost arestat un reprezentant al Republicii Populare Române, consilierul economic la Bernad. Solvan Viţianu şi soţia sa. Aceasta in timp ce in Elveţia sunt adăpostite averile în aur şi devize ale naziştilor refugiaţi şi ocrotiţi de către marii bancheri aflaţi în slujba capitalismului american. Ca această arestare, care depăşeşte cadrul unei simple încălcări a prescripţiilor diplomatice, poliţia Consiliului Federal urmăreşte să obţină anumite rezultate, absolut necesare „stăpânilor“ de peste ocean. In acest scop, folosind experienţa metodelor gestapoului hitlerist, poliţia elveţiană din ordinul şi sub atenta oblăduire a „cotroducătorilor“ din Wall Street supune pe d. Viţianu unui tratament de torturi. Fără a preciza motivul testării ataşatului nostru cem, me reiat, poliţia d-lui von Steiger, a încercat, prin tot felul de mijloace să obţină de la d. Viţianu declaraţiilecomandate" de Waschington. Deoarece însă toate probele fizice, la care au recuri călăii au dat greş neizbutina să capete prin forţă declaraţiile de care aveau nevoie, elveţienii au recurs atunci la clasica metodă a gestapoului nazist, tortura morală. Astfel că după ce aurâs ocolit şi şi-au însuşit hârtii care aparţineau oficial R. P. R., au mers mai departe cu îndrăzneala deschizând testamentul d-lui Viţianu, violând astfel un drept internaţional. Urmaşii lui Himmler nu s-au mulţumit însă numai cu atât, ci au arestat, fără nici un motiv, pe d-na Viţianu încarcerând-o la fel cu soţul ei. Cu această nouă barbarie, autorităţile elveţiene încearcă asupra d-lui Viţianu sistemul şantajului moral, crezând că acesta la aflarea arestării soției sale, va face declaraţpție la care îl silesc anchetatorii. Prin arestarea şi deţine« LEONTE S. (Continuare în pag. 2-a) »oocwwmowwwi Creionări Un exemplu Zilele trecute la şedinţa plenară la UFDR din sectorul Păcurari a avut loc o scenăcare nu a putut trece neobservată de nici o persoană care a fost acolo. După cetirea raportului de activitate, după discuţii, a cerut cuvântul o femeie simplă, desculţă, cu o broboadă peticită pe cap. Era o ţigancă, una din din femeile acelea care până mai ieri colinda ţara în lung şi în lat pe urma căruţelor pe frig sau pe arşiţe. * In cuvinte simple, dar pline de căldură, cu ochii strălucitori, femeia ţigancă, a arătat ce a însemnat pentru ţiganii obijduiţi până mai ieri posibilitatea de a se putea aşeza pe o bucată de pământ unde să muncească, să devie gospodari, aşa cum s'a întâmplat şi în judeţul Iaşi în satul nou înfiinţat prin aşezarea ţiganilor II satul nou lângă bariera Păcurarilor, aşezare ce s’a putut înjgheb M.B. Continuare în pag. 2 a