Opinia, februarie 1949 (Anul 41, nr. 718-741)
1949-02-01 / nr. 718
f y ANUL 41[ ABONAMENTE tel 380 I J I ir f ţ • S tuBÜ » 5.000 întreprinderi, autorită pe un «o I nr. 710 JL ■Atelierele'tipografice ASI, Str. STEFAN CEL MARE 50-52 ZIAR BIBLIOTECA UNIVERSITA'tn * 4 Pagini 4 Lei Mm POPULAR COTIDIAN A. Intr’un articol trecut am aratat eficienţa unor noul metode de lucru introduse în învăţământ în urma schimbărilor intervenite în sectorul educaţiei şi culturii poporului. Era vorba de cercurile de studii ale elevilor, organizate din iniţiativa arcestora pe obiecte, potrivit normelor indicate de Minister în „îndrumătorul învăţământului mediu", intr’ajutorare. Prezentăm astăzi o nouă latură a activităţii elevilor, in cadrul şcolii, într’ajutorarea, colaborarea ior pentru ridicarea nivelului de cunoştinţe şi stimularea celor slabi. Se ştie că în şcoala trecutului, şcoala burgheză, exista o mare deosebire mai în fiecare clasă, între elevii bogaţi şi acei lipsiţi de mijloace. Primii aveau posibilitatea să-şi cumpere cărţi, atlase, rechizite, etc., părinţii îşi puteau permie luxul de a le plăti meditatori pentru obiectele mai importante, ba chiar unii din ei aveau profesori de muzică vioară, pian, sport, etc. Cei lipsiţi de mijloace, fii muncitorilor care reuşeau să pătrundă în învăţământ, prost alimentaţi, cu îmbrăcăminte şi condiţii de muncă în familie insuficiente, rămâneau de multe ori în urmă, tocmai din aceste motive. Nimeni nu purta de la jor, nimeni nu se interesa de progresul cunoştinţelor lor. Profesorii se mulţumeau să constate şi să exprime în note mici nivelul scăzut al şcolarilor. In noua şcoală, abandonându-se spiritul individualist de lucru, strângându-se legăturile de prietenie între elevi, s’a pus problema ridicării şcolarilor slabi la învăţătură prin grija şi interesul colegilor care-i ajută, le dă explicaţii şi meditează şi-l stimulează. Prietenia între şcolari dobândeşte în acest fel un fundament nou şi sănătos. Ea nu mai este o asociere orientată de impulsiuni şi R. NAUMESCU (Continuare în pag. 36 a) Probleme şcolare Pregătirea elevilor slabi Colaborarea intre grupele de şcolară. Rostul şii folosirea notei, învăţă mut© şi rezultate Muncind cu râvnă In cadrul planurilor de producţie, oamenii muncit din oferite fabrici din localitate, au început de acum lucreze programul pe luna Februarie. Astfel la fabrica »Victoria“ In ziua de 27 Ianuarie programul de producţie a fost împlinit şi din ziua de 28 Ianuarie se munceşte în cadrul planului pe Februarie. Evidenţiată a fost muncitoarea Onică Georgeta care a întrecut în medie programul ei de muncă cu 61 la sută. R.A.T.A. Deasemani, muncitorii de la atelierele R.A.T.A. muncind cu elan au reuşit să termine programul de producţie pe luna în curs şi de la 26 Ianuarie lucrează din planul pe linna Februarie. C.A.M. Nici muncitorii de la CAM nu stau mai prejos. Secţia de împachetat furtun, a dat gata la 18 Ianuarie programul şi până în prezent au realizat 70 la sută din planul pe luna Februarie. In acelaş timp alte 3 ateliere au atins în ziua de 28 ianuarie 25 la sută din programul pe luna următoare. Fabrica de spirt Cu toate că în cursul acestei luni au avut de înfruntat unele greutăţi şi muncitorii de la fabrica de spirt „Poetul Neculuţă“ urmează pilda celorlalţi muncitori din localitate. Astfel, după ce au terminat programul de producţie cu 5 zile înainte de termen şi-au luat angajamentul ca planul pe luna Februarie să fie gata în ziua de 20. Unelte întreprinderi ieşene id ierni in ffäftf fllíí? . La «Victoria» în ziua de 28 Ianuarie - La RFVTFi în ziua de 26 Ianuarie - La C. f. M. în ziua de 18 Ianuarie » La fabrica de spirt în ziua de 24 Ianuarie Fabrica „Victoria*" 1.000 neştiutori de carte vor fi şcolarizat în judeţul Iaşi la urma unor recente dispoziţii ale Ministerului învăţământului, membrii corpului didactic din judeţul Iaşi, au luat iniţiativa de a reactiviza munca pentru lichidarea analfabetismului.Astfel s-a luat sarcina că în cuprinsul judeţului Iaşi să fie şcolarizaţi 15.000 de analfabeţi. Toţi profesorii Işi vor forma grupe de câte 25 neştiutori de carte, urmând a-i alfabetiza. Pe biroul Prefectului de judeţ s’au adunat în ultima vreme zeci de scrisori venite din partea ţărănimii muncitoare din satele Iaşului. Oamenii muncii de pe ogoare îşi dau din ce în ce mai bine seama că o nouă concepţie, o concepţie sănătoasă stă la baza reconstrucţiei s a t e l o r noastre. El îşi dau seama că alături de organele administrative, prin contribuţie voluntară vor putea ridica şi da viaţă nouă aşezărilor dela sate. De aceea truditorii pământului orientându-se după îndrumările date de Organizaţiile de Partid, s-au adunat în consfătuiri şi au hotărât apoi să ceară Prefecturii ca, — în planul de refacere pe anul 1949 — să fie înscrise şi satele lor. Unii au nevoie Sa ii se refacă drumurile, alţii cer să li se construiască poduri, alţii solicită reparaţia şcolilor. Cu toţii îşi iau obligaţia în scris să contribue prin muncă voluntară la opera de reconstrucţie. Adică să transporte pietriş din gări pe drumuri, sa aştearnă piatra, să transporte pământ pentru suprainălţarea şoselelor, să amenajeze şanţuri, să transporte materialul lemnos necesar construcţiei podurilor, să fasoneze acest material, să ajute la reconstrucţia şcolilor. Printr’o verificare chibzuită la faţa locului, Serviciul Tehnic al Prefecturii, ţinând seama şi de posibilităţile locale, a întocmit planul de lucru pe anul 1949. Refacerea drumurilor judeţene S’a programat refacerrea drumului judeţean Podul Iloaiei Hârlău pe o lungime de 38 km. La această lucrare, a cărei valoare va fi de 28 milioane lei se vor executa : supraînălţâri de teren, impietruire, ama- notarea şanturilor. Prin angajamentele luate de ţărănimea muncitoare se locueşte în comunele Străbătute de acest drum şi care şi-a luat sarcina sa contribue cu muncă voluntară, se va realiza o economie de 4.200.000 lei din suma de 28 mil.oane. Constructii de poduri Se va construi podul din satul Clrpiţi în lungime de 70 metri, precum şi cele trei poduri principale pe drumul Pd. Iloaie-Hârlău , acel din satul Spinoasa (comuna Eribiceni) în lungime de 22 metri, celdi Bşiceşti în lungime de 36 metri şi cel din Cepleiliţa în lungime de 41 metri. In total deci, cele trei poduri—ce vor fi construite din lemn de stejar— vor avea o lungime de 99 metri. Prin participarea muncii voluntare se vor realiza şi în acest sector economic importante. Terminarea unor construi!! In comuna Vlădeni se va termina construcţia unei impozante clădiri, care va adaposti toate unităţile administrative din corn .Vlădeni şi plasa Şipote. Deasemeni se va termina construcţia primăriei din comuna Plugari. Aceste imobile erau de mult începute şi dacă terminarea lor nu s’ar fi făcut acum, ele s’ar fi distrus din cauza intemperiilor. Deasemenea se vor reface următoarele şcoli primare distruse de război: din Epureni (corn. Popricani) din Horpaz (corn. Corceşti), Suleni şi Româneşti. * Pentru fiecare plasă din judeţ se organizează de pe acum tot utilajul necesar : sonete pentru construcţii de poduri, roabe, hărleţe, târnăcoape. M. A. I Refacerea Jud. Iaşi cu participarea masivii a muncii voluntare prestată de ţărănimea muncitoare 55 secunde la scoaterea levatei la filatura „Victoria“! In cadrul întrecerii socialiste ce se desfăşoară între echipele de levată de la filatura „ Victoria“ Iaşi şi cele de la F. R. B. din Bucureşti, ieşenii au reuşit în cursul zilei de Sâmbătă 29 Ianuarie să înregistreze un succes depăşind pe cel obişnuit de F. R. B. Astfel, media pe schimb la scoaterea şi înlocuirea ţevilor cu fir de bumbac de la ring (levata) a fost redusă de la 1,37 minute cât era ultima cifră, la 1,13 minute. In cursul interior dintre schimburi, tot în ziua de 29 ianuarie, echipa maistoriţei Timofte Eugenia a bătut recordul maistoriței Bâzgă Elena de la F.R.B., înregistrând la înlocuirea levatei numai 55 secunde. Zarea se luminează deasupra Niprului de Pavel Kuznecov fi Eugeniu Kitile» i ! O seară friguroasă de iarnă, pe străzile satului Demidov. Lângă uşa clubului colhozului se îngrămădeşte lume multă. — Prea e mic clubul nostru. Ar trebui să-l mai mărim !—spune un moş cu mustăţi stufoase, privind pe fereastră. Se inaugura tocmai lectoratul cohoznic al Societăţii pentru propagarea cunoştinţelor politice şi ştiinţifice. Andrei Platonovici Lucaş, care a întârziat, deabea a găsit toc în sala înţesată de lume. Trei sute de oameni stăteau înghemuiţi pe bănci; nu erau locuri libere nici pe intervale, nici pe pervazele ferestrelor şi nici pe estrada unde, la serbări, cântau muzicienii colhozului. Printre cei de faţă, Andrei Platonovici a recunoscut fetele cunoscute ale brigadierilor, agronomilor, învaţatorilor, ale femeilor, eroi ai planului cincinal de după războiu» Lectoratul a fost inaugurat prin cuvântarea preşedintelui Academiei de Ştiinţă a R. S. S. Ucraina, academicianul Palladia. Alături de ceilalţi consăteni ai săi, Lucas asculta cuvântul savantului şi fire nevăzute legau,cuvintele academicianului cu gândurile şi visurile cele mai ascunse ale bătrânului agricultor ucrainean. — Ştiinţa sovietică este o ştiinţă populară. Noi, savanţii sovietici, socotim că marea noastră datorie de onoare este să propagăm ştiinţa în masse, să ajutăm din toate puterile Partidul şi poporul în munca de înfăptuire a trecerii de la socialism la comunism !“ Când preşedintele pomeneşte numele lui Stalin, marele învăţător al popoarelor, toată sala se ridică în picioare şi izbucneşte în aplauze entuziaste. Am stat acolo până târziu noaptea. Oamenii şi-au uitat şi de pungile de tutun şi de ţigări, ascultând cu nesaţ cuvintele vorbitorului. Prima lecţie a academicianului Vlasiuc a fost despre loan Vladimirovici Miciurin, despre triumfu ştiinţei biologice miciuriniene şi despre realizările continuatorului operei lui Miciurin—academ:« cianu! Trofim Denisovici Lâsenco. După multe întrebări şi discuţii, s’a proectat filmul tehnicolor »Povestea despre viaţa planteor“. In sala plină de lume a clubului colhoznic, pe feţele ascultătorilor plutea parcă imaginea luminoasă a viitorului Patriei, a gloriei, a puterii şi bogăţiei ei. Demidovo este un mic colţ al raionului Domerskî. Andrei Platonovici Lucaş este un simplu colhoznic ucrainean, ales de curând în conducerea colhozului din Demidovo. Lucaş, grăjdarul colhozului, este un activ militant social un pasonat povestitor, un om mereu dornic de noui cunoştinţe. O adevărată şi vie pildă a ridicării nivelului cultural general, în cei 30 de ani ai puterii sovietice ! In soarta lui Andrei Lucaş ca şi a celorlalţi consăteni ai săi, se reflectă vii acele schimbări măreţe, aduse de puternica cultură a regimul colhoznic stalinist în vi.j. a milioane de ţărani sovietci. Timp de veacuri Ucraina trăia gâtuită, sufocată, sub greul jug al moşierimii. De câte ori magnaţii polonezi Zaborski, baronii ceru '• Krister şi boierii ruşi ca K. nelnicov sau Vovka şi-au a. (Conbnnure în pag. 2-a) mmmmmmmmMMmmmmmmmammmmm Marţi 1 Februarie 1949 p fi (j ^ p t jj ^ IAŞI, STR. ŞTEFAN cel MARe Nît îl Administraţia IAŞI, STR. CUZA VODĂ Nr. 51 TELEFOANE, Redacţia, , Administraţia ! Serv. de noapte,' 'Nr.1209 ? „ 1210 _ 2043 _ 2088 Secretar pentru stimularea activity ştiinţifice, literara şi artistica Pe baza decretului Consiliului de Miniştri din 28 ianuarie 1949, Prezidiul Marii Adunari Naţionale a dat următorul decret pentru stimularea actvitaii ştiinţifice, literara şi artistice : Art. I.—in vederea crederii condiţiunilor pentru desvoltarea multilaterală a activităţii oamenilor şti* infii. technîcii, I.tarelor şi artelor, se înfiinţează 15 ] premii anuale ale Academiei R.P.R. în valoare de 200.000 lei fiecare pentru lucrări ştiinţifice şi opere de artă eminente, după cum urmează : 1) Un premiu, purtând numele: Premiul Acade-] miei R.P.R. „Gh.Lazăr“ pentru o lucrare în do meniul ştiinţelor fizicomatematice ; 2) Un premiu, purtând numele: Premiul Academiei R.P.R. „Ncolae Teclu“, pentru o lucrare în domeniul ştiinţelor chimica; 3) Un premiu,purtând numele : Premiul Academiei RPR „Emil Racoviţa“, pentru o lucrare în domeniul ştiinţelor naturale şi a biologiei* 4) Un premiu, purtând numele : Premiul Academiei RPR „Gh. Doja“, pentru o lucrare în domeniul ştiinţelor agricole .* 5) Un premiu, purtând numele: Premiul Academiei RPR „Aurel Vlaicu“, pentru o lucrare în domeniul ştiinţelor technice ; 6) Un premiu, purtând numele : Premiul Academiei RPR „Victor Babeş“, pentru o lucrare în domeniul medicinei; 7) Un premiu, purtând numele : Premiul Academiei PPR „N. Balcescu“, pentru o lucrare în domeniul ştiinţelor istorico- filosofice ; 8) Un premiu, purtând numele: Premiul Academei RPR „Ştefan Gheorghe“, pentru o lucrare în domeniul ştiinţelor sociale ; * 9) Un premiu, purtând numele: Premiul Academiei RPR „Gh. Coşbuc“, pentru o lucrare în do- meniul poeziei ; 10) Un premiu, purtând numele: Premiul Academiei RPR „Ion Creangă", pentru o lucrare în domeniul prozei ; 11) Un premiu, purtând numele : Premiul Academiei RPR „I. L. Caragiale", pentru o lucrare în domeniul literaturii dramatice ; 12) Un premiu, purtând numele : Premiul Academiei RPR „C. D. Gherea", pentru o lucrare în domeniul criticii literare sau artistice ; 13) Un premiu pentru publicistică, purtând numele: Premiul Academiei RPR „Al. Schia“ ; 14) Un preniu, purtând numele: Premiul Academiei RPR „Ciprian Porumbescu", penntru o lucrare în domeniul muzicei ; 15) Un premiu, purtând numele : Premiul Academiei RPR „Ion Andreascu“, pentru o lucrare în domeniul plasticei. Prezidiul Academiei R. P.R. poate propune împărţirea premiului între mai mulți autori. Premiile vor fi decernate de un comitet special numit de Prezidiul Academiei RPR, comitet alcătuit din 9 membri. El va fi prezidat de președintele Academiei RPR. Premiile se vor decerna pentru fiecare an în luna ianuarie a anului următor. Ee vor fi acrobate de Adunarea Gonierală a Academiei. Hotârîrile Academiei R. P.R. cu privire la decernarea premiilor vor fi confirmate de Consiliul de Miniştri R.P.R. şi se vor publica în Monitorul Oficial. In mod excepţional, în cursul lunii Februarie 1949 decernarea premilor sa va face pentru lucrările ştiinţifice şi operele de artă create în ultimii trei ani.Inând seama de rolul importanţei ştiinţei pentru succesul operei de construire a socialismului şi de menirea pe care o are Academia R. P. R. în alt for de ştiinţă şi de cultura din ţara noastră, se acordă : a) Sporirea, cu 15 la sută aatribuţiilor actuale cuvenite membrilor Academiei R. P. R. b) Gratuitate de călătorie pe CFR, fluviale, maritime și aeriene, pentru membrii Academiei R. P. R. c) Un sprijin material de 75 la sută din salariu văduvei și copiilor cesdemicienilor decedati, (Continuare în pag. 3-a) im mititiarurilui util înnpiat pe şantierul Seceta Până acum câtva timp, muncitorii de la şantierul de transbordări, efectuau încărcatul sau descărcatul în 6 ore. Preocupaţi de făptui că descurtarea tipului de descărcare depinde şi de reducerea taxelor de locaţie, la îndemn organizaţiei de Partid, muncitorii au găsit o metoda de a scurta durata timpului de încăr"care-descărcare. Astfel, lărgind furcile de la 25 cm. la 34 cm. se poate ridica în furcă 4,5 kg. de cocs metalurgic în loc de 3 kilograme. In acest mod au reuşit să încarce un vagon de 20 tone, numai în 4,39 pe în joc de 6 ore cu același număr de oameni.