Opinia, februarie 1949 (Anul 41, nr. 718-741)

1949-02-01 / nr. 718

f y ANUL 41[ ABONAMENTE tel 380 I J I ir f ţ • S tuBÜ » 5.000 întreprinderi, autorită­ pe un «o I nr. 710 JL ■Atelierele'tipografice ASI, Str. STEFAN CEL MARE 50-52 ZIAR BIBLIOTECA UNIVERSI­TA'tn * 4 Pagini 4 Lei Mm POPULAR COTIDIAN A. Intr’un articol trecut am aratat eficienţa unor noul metode de lucru in­troduse în învăţământ în urma schimbărilor inter­venite în sectorul educa­ţiei şi­­ culturii popo­­rului. Era vorba de cercurile de studii ale elevilor, or­ganizate din iniţiativa ar­ce­stora pe obiecte, potrivit normelor indicate de Mi­­nister în „îndrumătorul învăţământului mediu", intr’ajutorare. Prezentăm astăzi o nouă latură a activităţii elevilor, in cadrul şcolii, într’ajuto­­rarea, colaborarea ior pen­tru ridicarea nivelului de cunoştinţe şi stimularea ce­lor slabi. Se ştie că în şcoala tre­cutului, şcoala burgheză, exista o mare deosebire mai în fiecare clasă, între ele­vii bogaţi şi acei lipsiţi de mijloace. Primii aveau­ posibilitatea să-şi cumpere cărţi, atlase, rechizite, etc., părinţii îşi puteau perm­ie luxul de a le plăti meditatori pentru obiectele mai importante, ba chiar unii din ei aveau profesori de muzică vioară, pian, sport, etc. Cei lipsiţi de mijloace, fii muncitorilor care reuşeau să pătrundă în învăţământ, prost alimentaţi, cu îmbră­căminte şi condiţii de mun­că în familie insuficiente, rămâneau de multe ori în urmă, tocmai din aceste mo­­tive. Nimeni nu purta de l­a jor, nimeni nu se in­­teresa de progresul cunoş­tinţelor lor. Profesorii se mulţumeau să constate şi să exprime în note mici nivelul scăzut al şcolarilor. In noua şcoală, abando­­nându-se spiritul individua­­list de lucru, strângându-se legăturile de prietenie în­tre elevi, s’a pus problema ridicării şcolarilor slabi la învăţătură prin grija şi in­­teresul colegilor care-i aju­tă, le dă explicaţii şi me­ditează şi-l stimulează. Prietenia între şcolari do­bândeşte în acest fel un fundament nou şi sănătos. Ea nu mai este o asociere orientată de impulsiuni şi R. NAUMESCU (Continuare în pag. 36 a) Probleme şcolare Pregătirea elevilor slabi Colaborarea intre grupele de şcolară. Rostul şii folosirea notei, învăţă mut© şi rezultate Muncind cu râvnă In cadrul planurilor de pro­ducţie, oamenii muncit din oferite fabrici din locali­tate, au început de acum lucreze programul pe luna Februarie. Astfel la fabrica »Vic­toria“ In ziua de 27 Ia­nuarie programul de pro­ducţie a fost împlinit şi din ziua de 28 Ianuarie se munceşte în cadrul pla­nului pe Februarie. Evidenţiată a fost mun­citoarea Onică Georgeta care a întrecut în medie programul ei de muncă cu 61 la sută. R.A.T.A. Deasemani, muncitorii de la atelierele R.A.T.A. muncind cu elan au reuşit să termine pro­gramul de producţie pe luna în curs şi de la 26 Ianuarie lucrează din planul pe linna Fe­bruarie. C.A.M. Nici muncitorii de la CAM nu stau mai prejos. Secţia de împachetat fur­tun, a dat gata la 18 Ia­nuarie programul şi până în prezent au realizat 70 la sută din planul­ pe luna Fe­bruarie. In acelaş timp alte 3 ateliere au atins în ziua de 28 ianuarie 25 la sută din programul pe luna ur­mătoare. Fabrica de spirt Cu toate că în cursul acestei luni au avut de înfruntat unele greutăţi şi muncitorii de la fabri­ca de spirt „Poetul Ne­­culuţă“ urmează pilda celorlalţi muncitori din localitate. Astfel, după ce au terminat progra­mul de producţie cu 5 zile înainte de termen şi-au luat angajamentul ca planul pe luna Fe­bruarie să fie gata în ziua de 20. Unelte întreprinderi ieşene id ierni in ffäftf fllíí? . La «Victoria» în ziua de 28 Ianuarie - La RFVTFi în ziua de 26 Ianuarie - La C. f. M. în ziua de 18 Ianuarie » La fabrica de spirt în ziua de 24 Ianuarie Fabrica „Victoria*" 1.000 neştiu­tori de carte vor fi şcolarizat în judeţul Iaşi la urm­a unor recente dispoziţii ale Ministerului învăţământului, membrii corpului didactic din ju­deţul Iaşi, au luat iniţia­tiva de a reactiviza mun­­ca pentru lichidarea anal­­fabetismului.Astfel s-a luat sarcina că în cuprinsul judeţului Iaşi să fie şco­larizaţi 15.000 de analfa­beţi. Toţi profesorii Işi vor forma grupe de câte 25 neştiutori de carte, urmând a-i alfabetiza. Pe biroul Prefectului de judeţ s’au adunat în ulti­ma vreme zeci de scrisori venite din partea ţărăni­mii muncitoare din satele Iaşului. Oamenii muncii de pe ogoare îşi dau din ce în ce mai bine seama că o nouă concepţie, o concep­ţie sănătoasă stă la baza reconstrucţiei s a t e l o r noastre. El îşi dau seama că alături de or­ganele administrative, prin contribuţie voluntară vor putea ridica şi da viaţă nouă aşezărilor dela sate. De aceea truditorii pă­mântului orientându-se după îndrumările date de Organizaţiile de Partid, s-au adunat în consfătuiri şi au hotărât apoi să ceară Prefecturii ca, — în pla­nul de refacere pe anul 1949 — să fie înscrise şi satele lor. Unii au nevoie Sa ii se refacă drumurile, alţii cer să li se construiască po­duri, alţii solicită repa­raţia şcolilor. Cu toţii îşi iau obligaţia în scris să contribue prin muncă voluntară la opera de reconstrucţie. Adică să transporte pietriş din gări pe drumuri, sa aştearnă piatra, să transporte pă­mânt pentru suprainălţa­­rea şoselelor, să amena­jeze şanţuri, să transporte materialul lemnos necesar construcţiei podurilor, să fasoneze acest material, să ajute la reconstrucţia şcolilor. Printr’o verificare chib­­zuită la faţa locului, Ser­viciul Tehnic al Prefectu­rii, ţinând seama şi de po­sibilităţile locale, a întoc­mit planul de lucru pe a­­nul 1949. Refacerea drumu­rilor judeţene S’a programat refacer­­rea drumului judeţean Podul Iloaiei Hârlău pe o lungime de 38 k­m. La această lucrare, a cărei valoare va fi de 28 milioane lei se vor exe­cuta : supraînălţâri de teren, impietruire, ama-­ notarea şanturilor. Prin angajamentele luate de ţărănimea muncitoare se locueşte în comunele Străbătute de acest drum şi care şi-a luat sarcina sa contribue cu muncă voluntară, se va realiza o economie de 4.200.000 lei din suma de 28 mil.­­oane. Constructii de poduri Se va construi podul din satul Clrpiţi în lungime de 70 metri, precum şi cele trei poduri principale pe drumul Pd. Iloaie-Hârlău , acel din satul Spinoasa (c­omuna Eri­biceni) în lungime de 22 metri, cel­di Bşiceşti în lungime de 36 metri şi cel­­ din Cepleiliţa în lungime de­­ 41 metri. In total deci, cele trei poduri—ce vor fi con­­struite din lemn de stejar— vor avea o lungime de 99 metri. Prin participarea mun­cii voluntare se vor realiza şi în acest sector economic importante. Terminarea unor construi­!! In comuna Vlădeni se va termina construcţia unei im­pozante clădiri, care va a­­daposti toate unităţile admi­nistrative din corn­ .Vlădeni şi plasa Şipote. Deasemeni se va termina construcţia primăriei din comuna Plu­gari. Aceste imobile erau de mult începute şi dacă term­i­­narea lor nu s’ar fi făcut a­­cum, ele s’ar fi distrus din cauza intemperiilor. Deasemenea se vor reface următoarele şcoli primare distruse de război: din Epu­­reni (corn. Popricani) d­i­n Horpaz (corn. Corceşti), S­u­­leni şi Româneşti. * Pentru fiecare plasă din judeţ se organizează de pe acum tot utilajul necesar : sonete pentru construcţii de poduri, roabe, hărleţe, târ­năcoape. M. A. I Refacerea Jud. Iaşi cu participarea masivii a muncii voluntare prestată de ţărănimea muncitoare 55 secunde la scoaterea levatei la filatura „Victoria“! In cadrul întrecerii so­cialiste ce se desfăşoară între echipele de levată de la filatura „ Victoria“ Iaşi şi cele de la F. R. B. din Bucureşti, ieşenii au reu­şit în cursul zilei de Sâm­bătă 29 Ianuarie să înre­gistreze un succes depă­şind pe cel obişnuit de F. R. B. Astfel, media pe schimb la scoaterea şi înlocuirea ţevilor cu fir de bumbac de la ring (levata) a fost redusă de la 1,37 minute cât era ultima cifră, la 1,13 minute. In cursul interior dintre schimburi, tot în ziua de 29 ianuarie, echipa mais­­toriţei Timofte Eugenia a bătut recordul maistoriței Bâzgă Elena de la F.R.B., înregistrând la înlocuirea levatei numai 55 secunde. Zarea se luminează deasupra Niprului de Pavel Kuznecov fi Eugeniu Kitile»­ i ! O seară friguroasă de iar­nă, pe străzile satului De­midov. Lângă uşa clubului colho­zului se­ îngrămădeşte lume multă. — Prea e mic clubul nos­tru. Ar trebui să-l mai mă­rim !—­spune un moş cu mus­tăţi stufoase, privind pe fe­reastră. Se inaugura tocmai lecto­ratul co­hoznic al Societăţii pentru propagarea cunoştin­­ţelor politice şi ştiinţifice. Andrei Platonovici Lucaş, care a întârziat, deabea a găsit toc în sala înţesată de lume. Trei sute de oameni stăteau înghemuiţi pe bănci; nu e­­rau locuri libere nici pe in­tervale, nici pe pervazele fe­­restrelor şi nici pe estrada unde, la serbări, cântau mu­zicienii colhozului. Printre cei de faţă, Andrei Platono­vici a recunoscut fetele cu­noscute ale brigadierilor, a­­gronomilor, învaţatorilor, ale femeilor, eroi ai planului cin­cinal de după războiu» Lectoratul a fost inaugurat prin cuvântarea preşedinte­lui Academiei de Ştiinţă a R. S. S. Ucraina, academi­cianul Palladia. Alături de ceilalţi consă­teni ai săi, Lucas asculta cu­­vântul savantului şi fire ne­văzute legau,cuvintele aca­demicianului cu gândurile şi visurile cele mai ascunse ale bătrânului agricultor ucrai­nean. — Ştiinţa sovietică este o ştiinţă populară. Noi, savan­ţii sovietici, socotim că ma­rea noastră datorie de o­­noare este să propagăm ştiinţa în masse, să ajutăm din toate puterile Partidul şi poporul în munca de înfăptuire a trecerii de la socialism la co­munism !“ Când preşedintele pome­neşte numele lui Stalin, ma­rele învăţător al popoarelor, toată sala se ridică în picioare şi izbucneşte în aplauze en­tuziaste. Am stat acolo până târziu noaptea. Oamenii şi-au uitat şi de pungile de tutun şi de ţigări, ascultând cu nesaţ cu­­vintele vorbitorului. Prima lecţie a academicia­­nului Vlasiuc a fost despre loan Vladimirovici Miciurin, despre triumfu ştiinţei bio­­logice miciuriniene şi despre realizările continuatorului o­­perei lui Miciurin—academ:« cianu! Trofim Denisovici Lâ­­senco. După multe întrebări şi discuţii, s’a proectat filmul tehnicolor »Povestea despre viaţa plante­or“. In sala plină de lume a clubului colhoznic, pe feţele ascultătorilor plutea parcă imaginea luminoasă a viito­rului Patriei, a gloriei, a pu­terii şi bogăţiei ei. Demidovo este un mic colţ al raionului Domerskî. Andrei Platonovici Lucaş este un simplu colhoznic ucrainean, ales de curând în conduce­rea colhozului din Demidovo. Lucaş, grăjdarul colhozului, este un activ militant social un pasonat povestitor, un om mereu dornic de noui cu­noştinţe. O adevărată şi vie pildă a ridicării nivelului cultural ge­neral, în cei 30 de ani ai puterii sovietice ! In soarta lui Andrei Lucaş ca şi a celor­lalţi consăteni ai săi, se reflectă vii acele schimbări măreţe, aduse de puternica cultură a regimu­l­ colhoznic stalinist în vi.­j. a milioane de ţărani soviet­ci. Timp de veacuri Ucraina trăia gâtuită, sufocată, sub greul jug al moşierimii. De câte ori magnaţii polonezi Zaborski, baronii cer­u '• Krister şi boierii ruşi ca K. nelnicov sau Vovka şi-au a. (Conbnnure în pag. 2-a)­ mmmmm­mmmMMmmmmmmmammmmm Marţi 1 Februarie 1949 p fi (j ^ p t jj ^ IAŞI, STR. ŞTEFAN cel MARe Nît îl Administraţia IAŞI, STR. CUZA VODĂ Nr. 51 TELEFOANE, Redacţia, , Administraţia ! Serv. de noapte,' 'Nr.1209 ? „ 1210­­ _ 2043 _ 2088 Secretar pentru stimularea activity ştiinţifice, literara şi artistica Pe baza decretului Con­siliului de Miniştri din 28­­ ianuarie 1949, Prezidiul Marii Ad­unari Naţionale a dat următorul decret pen­­tru stimularea act­vitai­i ştiinţifice, literara şi ar­tistice : Art. I.—in vederea crede­rii condiţiunilor pentru desvoltarea multilaterală a activităţii oamenilor şti* infii. technîcii, I.tarelor şi artelor, se înfiinţează 15 ] premii anuale ale Acade­­miei R.P.R. în valoare de 200.000 lei fiecare pen­tru lucrări ştiinţifice şi o­­pere de artă eminente,­ după cum urmează : 1) Un premiu, purtând numele: Premiul Acade-] miei R.P.R. „Gh.­­Lazăr“ pentru o lucrare în do­ meniul ştiinţelor fizico­­matematice ; 2) Un premiu, purtând numele: Premiul Acade­miei R.P.R. „N­colae Te­­clu“, pentru o lucrare în domeniul ştiinţelor chi­mica; 3) Un premiu,­­purtând numele : Premiul Acade­­miei RPR „Emil Racoviţa“, pentru o lucrare în do­meniul ştiinţelor naturale şi a biologiei* 4) Un premiu, purtând numele : Premiul Acade­­miei RPR „Gh. Doja“, pentru o lucrare în do­meniul ştiinţelor agricole .* 5) Un premiu, purtând numele: Premiul Acade­miei RPR „Aurel Vlaicu“, pentru o lucrare în do­meniul ştiinţelor technice ; 6) Un premiu, purtând numele : Premiul Acade­miei RPR „Victor Babeş“, pentru o lucrare în do­meniul medicinei; 7) Un premiu, purtând numele : Premiul Acade­miei PPR „N. Balcescu“, pentru o lucrare în do­meniul ştiinţelor istorico- filosofice ; 8) Un premiu, purtând numele: Premiul Acade­­m­ei RPR „Ştefan Gheor­­gh­e“, pentru o lucrare în domeniul ştiinţelor so­ciale ; * 9) Un premiu, purtând numele: Premiul Acade­miei RPR „Gh. Coşbuc“, pentru o lucrare în do-­­ meniul poeziei ; 10) Un premiu, purtând numele: Premiul Acade­miei RPR „Ion Creangă", pentru o lucrare în do­meniul prozei ; 11) Un premiu, purtând numele : Premiul Acade­miei RPR „I. L. Caragia­­le", pentru o lucrare în domeniul literaturii drama­tice ;­ 12) Un premiu, purtând numele : Premiul Acade­miei RPR „C. D. Gherea", pentru o lucrare în do­­meniul criticii literare sau artistice ; 13) Un premiu pentru publicistică, purtând nu­mele: Premiul Academiei RPR „Al. Schia“ ; 14) Un preniu, purtând numele: Premiul Acade­­miei RPR „Ciprian Po­rumbescu", penntru o lu­­crare în domeniul muzi­­cei ; 15) Un premiu, purtând numele : Premiul Acade­­miei RPR „Ion Andreas­­cu“, pentru o lucrare în­ domeniul plasticei. Prezidiul Academiei R. P.R. poate propune îm­părţirea premiului între mai mulți autori. Premiile vor fi decer­nate de un comitet spe­cial numit de Prezidiul Academiei RPR, comitet alcătuit din 9 membri. El va fi prezidat de preșe­dintele Academiei RPR. Premiile se vor decer­na pentru fiecare an în luna ianuarie a anului ur­mător. Ee vor fi acro­bate de Adunarea Gonie­rală a Academiei. Hotârîrile Academiei R. P.R. cu privire la decer­narea premiilor vor fi confirmate de Consiliul de Miniştri R.P.R. şi se vor publica în Monitorul O­­ficial. In mod excepţional, în cursul lunii Februarie 1949 decernarea premi­lor sa va face pentru lucrările ştiinţifice şi operele d­e artă create în ultimii trei ani.I­nând seama de rolul importanţ­ei ştiinţei pen­tru succesul operei de construire a socialismu­lui şi de menirea pe care o are Academia R. P. R. în alt for de ştiinţă şi de cultura din ţara noastră, se acordă : a) Sporirea, cu 15 la sută a­­atribuţiilor ac­tuale cuvenite membrilor Academiei R. P. R. b) Gratuitate de călă­torie pe CFR,­­ fluviale, maritime și aeriene, pen­tru membrii Academiei R. P. R. c) Un sprijin material de 75 la sută din salariu văduvei și copiilor ces­­demicienilor decedati, (Continuare în pag. 3-a) im mit­­itiaruril­ui util înnpi­at pe şantierul Seceta Până acum câtva timp, muncitorii de la şantierul de transbordări, efectuau în­cărcatul sau descărcatul în 6 ore. Preocupaţi de făptui că de­scurtarea t­ipului de descărcare depinde şi de re­ducerea taxelor de locaţie, la îndemn­­ organizaţiei de Partid, muncitorii au găsit o metoda de a scurta durata timpului de încăr"care-des­cărcare. Astfel, lărgind furcile de la 25 cm. la 34 cm. se poate ridica în furcă 4,5 kg. de cocs metalurgic în loc de 3 kilograme. In acest mod au reuşit să încarce un vagon de 20 to­ne, numai în 4,39 p­e în joc de 6 ore cu același număr de oameni.

Next