Opinia, aprilie 1949 (Anul 41, nr. 769-793)
1949-04-01 / nr. 769
Despre activitatea uner Cămine culturale din oraşul Iaşi Căminele Culturale din oraşul nostru au reuşit să-şi îmbunătăţească un tsnod simţitor activitatea, f Ic venind un factor activ a opera da educare a mă» «clor populare, de ridicare a nivelului lor cultural şi pontic» Căminele Culturale au reuşit In mare măsură să a tragă In mod regulat fa şrfe z a t o r î l e culturale ears ss desfăşoară cu regularitate un public tot mai numeros format în majoritate din populaţia muncitoare din cartiere care devine astfel tot mai ataşată de forul de cultură unde găseşte în permanentă o carte sau un ziar. De asemenea, înzestrarea Căminelor Culturale cu aparate de radio contribue prin audiţiile muzicale, con* * ferinţele sau reportaţiile care sunt puse astfel la îndemâna ascultătorilor la o preţuire şi mai mare a acestor foruri de cultura. in rândurile de faţă ne vom opri în special asupra activaţii Carinei or JEiezer Steinberg*, „Sitom Aiechem“ şi „S. Mi ehoeis*1 aşezate în cartiere unde populaţia muncitoare cu limba maternă îd ş este mai numeroasă şi care daferită acestui fapt au de îndeplinit un rol deosebit la actualele împrejurări. Aceste trei cămine au reuşit şi ele să polarizezi înjurul lor un număr important de persoane care participă In mod activ la Soare manifestările care se desfăşoară cu regularitate, mai ales Sâmbăta şi Dimit Blaica. Populaţia muncitoare din cartierele respective, cu limba maternă română saudig manifestă un viu în*tere/S pentru programele artistice care se dau în Bilele de Duminică, va«riind cu sugestii şi critici constructive, menţionând totodată ce anume ar interesai mai mult să vadă Sb aceste programe. Manifestările artistice, au constituit şi un legat s chffile de experienţă în« ttre diversele echipe artistice muncitoreşti şi echipeie căminelor. Programe mixte, alcătuită în limba român* şi limba idiş constituie un mijloc din cele mai bune pentru a realiza o puternică sudită între sentimentele de prietenie care există Intre populaţia românească şi naţionalitătile colocuitoare. In această direcţie, trebuieşte amintită ultima manifestare culturală comună a căminelor „Ion Niculi“ şi * Eliezer Siemberg* din sala Liceului de fete No, î la care şi-au dat concursul şi Ikufil şi orchestra fabricii Ţesătura. Oamenii muncii simt astfel că ceea ce uneşte sunt interesele lor comune, fondul artistic, comun, indiferent de limba în care acesta este exteriorizat. In fiecare Vineri seara, populaţia muncitoare evreească a cartierului vine să asculte la Cămin env» siuniie In limba idiş, mijloc important de culturalizare. Un alt mijloc de edu* care a misselor este şi cititul ziarelor, comenta® rea articolelor celor mai importante. Că* dacă la Căminul „S. M choels0, zilnic se citeşte^Scânteia* pentru populaţia cartierului, celelalte două cămine au rămas în urmă în această direcţie. Li „Edezer Steinberg* şi „Şalom Alechem", cititul colectiv nu se face în mod regulat, zilnic, şi această stare de lucruri va trebui să fie îmbunătăţită. Deasemenea textele îec* turilor idiş care se fie la toate căminele, odată pe saptamâna, vor trebui să fie alese mai cu îngrijire. O altă deficienţi care ar trebui înlăturată este problema bibliotecilor. Căminele fiu pot şi nu trebuie sa aştepte totul dela centru şi dacă se dă dovadă de spirit de inţiativ?, se poate porni, pentru moment, la amenajarea bibliotecilor» Căminul Cultural „S. Mitchaels" a şi început prin mijloace proprii să aciziţoneze o serie de vorme pentru bibliotecă dar la celelalte cămine, această problemă a înfiinţării unor bilioteci bine înzestrate, se află încă în faza ei iniţială. . Cei care se află în fruntea Căminelor Culturale trebuie să se preocupe în mod serios de aceste lipsuri şi să le înlăture. Căminele culturale pe care le-am citat mai sus şi care se ală situate în cartiere, cu populaţie muncitoare evreească numeroasă, trebue să devină factor activ în opera de culturalizare a masselor muncitoare cu limbă maternă română sau idiș, Z. SANDU Traseul crossului de Duminică Categoriile de participanţi vor fi următoarele: fete 15-16 ani 600 m„ Lte 18 21 an 800 m, bieţi 14- 15 ani 1000 uj, băeţi 16*19 ani 2ooo m, bălţi 2o ani in sus 25oo m. Pentru Duminică 3 Aprilie s’a fixat următoarele trasee: Categoria la 6oo m fete: Ştefan cel Mare, plecarea din faţa Dep. de benzină, Ştefan cel Mare, Dobrogeanu Gherea, Cuza Vodă, UTM, Ştefan cel Mare la depozitul de benzină. Categoria II-a 8oom. fete: Şefan ce! Mare dep. de benzină, Ştefan cel Mare, Dobrodeanu Gherea Cuza Vodă, RATĂ, Strada cea Nouă, dep. de benzină. Categoria III-a băeţi loco m.: plecarea din faţa Reg. I-a Militară, Ştefan cel Mare, Costache Negru, Cpt, Păun, Teatrul Naţional, Dobogeanu Gherea» Reg. I-a Militară. Categoria IV-a băeţiloro m.: Reg. I-a Militară, Ştefan cel Mare, Stradela din Anastasie Panu, Panaite Stoica, Cpt, Paun, Teatrul Nţional, înconjoară statuia, Cuza Vodă, FATA, Strada cea Nouă, Ştefan cel Mare Reg. l-a MUndră. Categoria V-a băeţi 251o m. Rrvinala Militară, Şefan cel Mare, Anastase Panu, Prinaite Steia, Cpt. Păun, Teatrul Naţional, înconjoară statuia, Cuzi Vodă, Vasile Alexandru, Gh. Dimov, Goriel Pry, Piaţa Untirei, Spada cea Nouă, Reg.i-a Militară» SPORT Contradicţii Urmare din unde delegaţii sovietici şi-au spus răspicat cuvântul, vin să dovedească adânca dorinţă da pace a masei populare din toată lumea*, hotârîrea, şi forţa lor. Ele nu vor mai tolera un nou război declanşat di către clica imperialiştilor. Ele vor şti să-şi construiască viitorul pe care-l merită prin munca şi faptă contra exploatatorilor» „Cel de al treilea pag. I-a război mondial este aţâţat de către forţele urşi, prostiei şi lăcomiei, sau de cel care de pe acum sunt gata să negocieze vieţile oamenilor la bursă", a declarat la Congresul intelectualilor americani de la New-York poetul Cuban Gillen. Popoarele sunt convinse de acest lucru. Ei vor ști să cucerească și să apere pacea. * PRIM 80 Adunarea aparţinând tm Zilele acestea azi în Garnizoana Iaşi, adunarea responsabililor sportivi aparţinând trupelor M. A. I. pentru a se pune bazele unui club posi-sportiv cu numele de „D name*. In discuţiile care au avut loc s’a luat hotărârea ca acest club să-şi ducă activitatea sportivă în toate ramurile de sport şi să ia exemplu în toate oriziunile , la experienţa, avansată Sportului sovietic. In acelaş timp clubul urmăreşte să angreneze în practicarea sportului, mase* sportivi din Iaşi ii, subofiţeri ofiţeri, până acuma au s’a dat posibilitatea să-l practice. Clubul va duce o luptă hotărâtă pentru lichidarea profesonimului în sport, pentru însuşirea unei atitudini sportive pe teren a jucătorior sai, urmărind ca decanii din ostaşii membriai Cluburi„ să devină iniţiatorii şi jionerii activităţii sportive în sitele In care se vor duce după satisfacerea stpg'u'u» m li'-’r. Slr CONSTANTIN MIHAI co esp# Moscova 1949 Parada tinereţii sportive Marea sărbătoare a zilei sporului sovietc, are loc în fiecare an In Iulie. La Miscova» capitala Uniunei Sovietice au loc serbări sportive de o amploare nnegitată de nici o altă ţară de lume» „Stadonul, marele stadion al clubului »Dinamo* de Moscova devine cu totul neîncăpătoare faţă de afluenţa zecilor de mii de spectatori, dornici să vadă Marea Paradă a Sporturilor, care sibolizează întreaga naşoare a educaţiei fizice din ţara socialismului. Marea Paradă a Sporturilor este unică şi cei care au avut şansa să asiste la desfăşurarea ei, nu pot uita cele ce au văzut pe stadon în orele cât durează magnifica demonstraţie a sportivPor sovietîcî. Parada Sp orturPor este săbătoarea tradi-^na ă care oglindeşte fide forţei© Sportive ale URSS-ului. Parada t norefii sport.v@ Când miile de sportivi apar în stadion sub flamurile cluburilor, spectacolul care sa prezintă ochilor este de nedescris, văci farmeră prin îmbinarea de culori a stirsadelor și a truprilor bronzate îmbrăcate în tricourile de diverse cu ori. Defilarea care urmează și sunetele de apauze ale Spectatorilor Cucerite prin grandoane, tnereţe, înfăţişare şi disciplna celor care trec prinţa tribuneor, transforme în verile de ciorchine vii. Numai defilarea aceasta durează timp îndelungat câci sportivi, reuniţi la Moscova reprezintă toate republiile Sovietiei. Trimiterea la Moscova a tineretului sportiv este o mare cinste pentru fiecare din fiii Petriei Sovelice, deoarece defilarea în faţa Generalisimului Stalin şi a celorlalţi fruntaşi ai Sovietelor, numai ea singură răsplăteşte pe cei care vin la Parada Tinereţii. Zia Sporturilor din anul acesta ca , în trecut, va fi o mare sartă oare a tieretului sovietic, iar demonstraţia de la Mosova va însemna o manestire unică în lumea întreagă. Câteva zile în şir sadionul Dinamo va primi sute de mii de spectator dornici să vadă serbările şi Înfăptuirile din anul acesta ale sportivilor sovietici. Cei care nu vor avea norocul sa fie la Mor, ceva să vadă uriaşa manifestaţie sportiva, vor putea să admire doar un min film, ceia ce cei prezenţi vor aplauda pe stadionul din capitala URSS-ului. Manifestaţiile sportive ale clubului Dinamo Iaşi In cadrul manifestărilor sportve ale clubuluiDinamo* Iaşi, în vederea sărbătoririi, Sătămânii Mondale a Tineretulu Democrat au avut loc la o unitate din localitate, demonstraţii sportive la care au participat toate unităţile M.Al. din garnizoană. S’aşi disputat jocuri de tenis de massă, şah ş. wolley. Au reuş’t să se claseze în locuri de frunte. La tenis de massâ ? Lt. Constantinescu Şerban, Slt. Constantin Mih, Plot. Fern* gheş Clarette, lrt. David Lădislau şi serg. Darylu M*tae. La şah s Lt. Furtună Ioan, Sub. Crimufochi Vladimir* La walley, echipa miliţiei a avut o frumoasă comportare reuşind să se ataseze prima in cadrul clubului. — Duminică 27 Martie a. c, echipa de foot-ball a clubului „Dinamo“, a reuşit să învingă echipa de foot-ball a grupării sportive «Textila® cu Scorul de 2-1. SLT. CONSTANTIN Ml HAI — Coresp — A a Lupta pentru materialism In fizică (Urmare din mria substanţei şi deci—limita cunoaşteri’’. In gneral aceasta a constitut o concepţie tipică metalică asupra materiei în general, asupra atomilor şi elementelor în special* încă In 1869, această concepţie metafizică a primit pruna lovitură serioasă din partea lui Mendereev. Marele savant rus care a descoperit legea periodicităţii elementelor chmice, a arătat că elementele se încadrează ifîți'UH fabiott special, aică* Suit după anumite iegî, în :dre sporirea cantitativă a greutății atomice a elementel or (a maselor Ier) atrage după sine trecerea sub formă pagina î(a) de saituri deja un element cu proprietăţi bine determinate, la altul. Toate acestea au însemnat că atomii nu pot fi consideraţi ca elementele simple, imutabile şi indivzibile ale materiei. Atomii sunt supuşi unei desvoltări ş transformari care se desfaşoară în conformitate cu legile dialecticei. La început însă apărea cu totul neclară reprezentarea concretă a compunerii atomilor şi a căilor de transformare reciprocă a lor. Importanţa descoperirilor făcute în fizica de la sfârşitul sec. XIX, a constat tocmai In faptul că ele au dat un răspuns clar şi precis la problemele ridicate prin creiarea sistemului periodic a lui Mendeleev. In anul morţii lui Engels (1895) au fost descoperite razele Roentgen, care au permis să se pătrundă departe în adâncul atomilor. In anul 1896, s-a descoperit fenomenul radioactivității al cărui sens sa constat în Libiu că are loc o continuă descompunere a atomilor și ca urmare a acestei descompuneri are Ioc transformarea atomilor unui element în atomii altor elemente; prin urmare, au loc transformări ale elementelor, care decurg într'o armonie deplină cu legiie dialecticei. In sfârşit, un an mai târ» ziu, în 1897, s’a descoperit electronul, adică cea mai mică parte a electricităţii negative şî s’a dovedit că toţi atomii conţin electroni» ca o parte componentă generală a lor. De aci s’a născut o nouă reprezentare a structurii complexe a atomului. Dar faptul cel mai surprinzător a fost descoperirea că electronul nus posedă o masă obişnuită» considerata până atunci un indiciu etern şi imutabil al vechiului atom, ci o masă care variază !n funcţie de mişcarea electronului cu cât electronul se mişei mai repede, cu atât masa lui devine mai mare şi invers. Toate concepţiile vechi asupra lumii, atât de simple şi obişnuite, care s’au cristalizat, desa lungul secolelor» s’au dărâmat. Tot ce părea etern şi neschimbat s’a dovedit a fi variabil şi destructibil. Pe acei, care cunoşteau dialectica revoluţionară a lui Marx, falimentul metafizicei nu putea decât să-i bucure. Dar savanţii burghezi se temeau de dialectică. Pe aceea ei nu s’au putut descurca în mediul revolufionar al noilor descoperiri şi şi-au pier dut orientarea» l*©nin împotriva izieniiei idea« lift! Idealiştii dispuşi st pescu» iască In apă tulbure, n’au pierdut ocazia de a se folosi de dezorientarea fizicienilor. Dacă în ştiinţă s’a creiat o situaţie neclar?A dică nici savanţii nu ştiu ce se petrece In domeniul lor de cunoaştere, trebue să profităm de momentul favorabil pentru ca, sub formă de „explicaţii" în legătură cu nouîle descoperiri sa amintim fizicieni or vechiul şi «zatul conţinut al teoriei ideaste. Astfel , au judecat idealiştii şi s’au pus imediat pe treabă: „D-voastră fizicienii aţi considerat că prin materie se înţelege tot ce se compune din atomi s-au adresat 5* dentiştib îi isCtoritor. „Bine . Fie şi aşa î Acum însă aţi descoperit că atomii se compun din electroni ? dar ce este electronul? Este o parte a electricităţii. Inseamnă că materia a dispărut, că ni mai există» Singura existenţă este electricitatea ! Pentru a ului definitiv pe fizicieni» idealiştii au născocit şi alte »dovezi" pentru combaterea aparentă a materialismului. Dacă fizicienii socoteau că prin materie se înţelege tot ceea ce posedă o masa, tot ceea ce are o greutate, oare nu s’ar putea folosi descoperirea caracterului variabil al masei electronului, pentru a trage„concluzia" imaterialităţii electronului ? Şi filosofii idealişti au început să afirme : „Dacă electronul nu posedă acele însuşiri mecanice, pe care altădată fiz elenii ie legau de concepţia materie?» înseamnă că ettctfomil în generic este imaterial S" Lenin a demascat şi a ţ?rt* frâr.t fără cruţare victofigu* riie şî născocirile idealişti* or. Lenin a calificat jură• dealişti „fizici“ pe cei csr® au încercat să continue * susţine idealismul pretextând că fizica modernă ar con?r* ma Idealismul. Lenin 8 arata! ca greşala îzicieniior a con* stat din faptul că ei au confundat ideile filosofice asupra materiei—ca fiind o realitate obiectivă» pe care o căpătăm prin simţuri—cu re» prezentările fizice ale însuşirilor şi structurii sale concrete. In ceea ce priveşte însuşirile şi manifestările sale materia este schimbătoare; adâncindu-ne tot mai mult in structura ei, vom descoperi forme şi aspecte din ce te ce mai nouă ale ei; dar actasta nu înseamnă că tot ceea ce percepem noi încetează de a mai eXista. in iară si ind Prele fit dt £6B. e "tăcere de vărs ni& ş de tineri. Când ţărănimea muncitoari este bine îndrumată compania agricolă sa desâşsată cu mm (Urmare diţiei de Partid din Erbiceni a stat de vorbă cu Leare dintre noi şi ne-a arătat că dacă vom împlini piarul, aceasta va fi spre binele întregului popor muncitor. Iaca, eu snt din aceia care am atelaj propriu. In cele trei perioade ale campaniei agricole am de arat, la mine şi la altd — îl hectare. Ii prima perioadă 4 ha, şi 35 prăji'. Potriva tabelului ce s’a facut, a dat dintâi atelajul fratelui meu, Ion Pădureţ, care a arat jumătate ha. Acum fi ar eu lui Rusu care-i invalid, cele 35 prăjii ale lui. Apoi utilajul îl ia Marghiola Cocoş care face jumătate hectar şi la urmă cu cm sar ceie două hectare ale mele. . Uite aşa, le dăm zor să terminăm cu bine ne spune Pâdureţ.Dinspre sat apare Nifon Avâcăriţii responsabilul de Sector,tare supraveghează cum se desfăşoară lucrul pe ogoare în ppg. la) Oamenii se înfric mierul, că până la ailnţili soarelui să fi muncit cât mai mult şi cât mai bine. Toader Pătraşcu lasant însă plugul pe cer şi apucaşi de tăifăsuit cu Can măria su, Amariţei. Un ceas întreg a stat plugul pe brazdă, fără să ti* toarne ţarina. Lucruri de felul acesta nu trebue să se lalâmple. Dacă nu s’ar mai repet* şi cazi ni ca scela a lui AB* ton Bildiman din Tomeşti care deşi soarele era intri amează, nu ieşise încă e* plugul re ogor,—eamrani« agricolă se va desfăşura ţ» toată comuna Erbiceni din ce în ce mai lene. Şi aceasta datorită elaborării temeinice între organizaţile de Partid şi organele administrative,— elaborare care trebueşte permanentizată, pentru ca ţărănimea vrudnică să fie cât mai cu folos îndrumată şi plurată în munca ce o tre de îndeplinit. iA•A Vitrina librăriilor BORIS GORBATOV: „NEINFRANTH od« Sie I Cartea lui Gorbatov «Neinfrânfl* ffi opferet recesst în «difio II-a. Romanul înfăţişează cititorului un mănunchi de icoana sumbre ale vieţi! pe cere poporul ucrainean a dus», sub ocupaţia germană. Nemţii disfrugsau şi pră* dau nu numai oraşele, ci şi satele. Pr.'rjfre ruine şi ne» cozurv oamenii şi-au alcătuit totuşi traiul aşa cum am pu'ut, cjutându-se unii p® dfP. Îngrijindu-Şi rănile, în tăcută îndurerare dar nu resemnaţi. Gorbatov descrie feri-de-tecile germenilor, dar mai cu seamă necruţătoarea luptă a partizanilor la ce* luau parte şi bătrânii şi copiii de şcoală. Gorbatov arată în pagnnle saie unitatea indestruc*t blă a întregei țeri împotriva cotropitorilor, un tate desăvârşită atât pe front, cât şi în spatele frontul, în acţiunea în vârjfă a partizanilor. Alungarea nemţilor,, fapt aşteptat şi pregătit d© toţi, înseamnă pentru dc*şt. oameni brumfa-vefii, muncă de reconstruslre, începu, de vnd-care a rănilor primit©, »N înfrânţii“ e un roman puternic, pr rt de ad® v r bine înebegef, fterb-’nfev? VALENTIN CATAEV: „FIUL REGIMENTULUI“ cef. II-8 in Marele Război pentru Apărarea Patriei oamenii sovietici şi-au angrenat toate forţele, in aceste imprt' jirări, tn retur sovietic s:~a dat o mare contribuţie pe ie front cât şi în spatele lui, în luptele de partizan . Istoria celor cinci ani de săngerare este alină de / /cele tinereului sovietic» Caractere asemenea Zalei sui Qleg Coşevol s’au evidenţiat cu miile. Un capitol aparte l-a format în timpul Marchi ■ Război pentru Apărarea Patriei, eroismul caor tineri rot. Maţi copii s’au eruiat a fi la înălţimea vâranici im. Literatura le-a imortalizat chipurile. Astfel în romanul Valentin Cataeveanul regmentului—apărut în edifibia la „Cartea Rasa“—ni se povesteşte viaţa micuţa , orfan Vania Sonţov, găsit şi adoptat de soldaţii una baterii de artilerie. Cirea aceasta este înzestrată ca incontestabile evitaţi literare. Scrisă antrenant, cu nerv, menţine Ine o dată atenţia cititoru ui, care urmăreşte cu interesă i» răşu'crea dinamică a acţiunii. Păsere de o impresionantă duioşre se impletesc cu episoade desprinse din uriaşa încleştare a războiului. Premiul Stalin a încununat această lucrare, consacrândud valoarea. Romanul „F al regimentului” poate fi citit ca egal !