Opinia, aprilie 1949 (Anul 41, nr. 769-793)

1949-04-01 / nr. 769

Despre activitatea uner Cămine culturale din oraşul Iaşi Căminele Culturale din oraşul nostru au reuşit să-şi îmbunătăţească un tsnod simţitor activitatea, f Ic venind un factor activ a opera da educare a mă» «clor populare, de ridicare a nivelului lor cultural şi pontic» Căminele Culturale au reuşit In mare măsură să a tragă In mod regulat fa şrfe z a t o r î l e cultu­rale ears ss desfăşoară cu regularitate un public tot mai numeros format în majoritate din populaţia muncitoare din cartiere care devine astfel tot mai ataşată de forul de cul­tură unde găseşte în per­manentă o carte sau un ziar. De asemenea, înzestrarea Căminelor Culturale cu a­­parate de radio contribue prin audiţiile muzicale, con* * feri­n­ţele sau reporta­ţiile care sunt puse astfel la îndemâna ascultătorilor la o preţuire şi mai mare a acestor foruri de cultura. i­n rândurile de faţă ne vom opri în special asu­pra activ­­aţii Cari­nei or JE­iezer Steinberg*, „Si­­tom Aiechem“ şi „S. Mi­ ehoeis*1 aşezate în cartiere unde populaţia muncitoare cu limba maternă îd ş este mai numeroasă şi care da­­ferită acestui fapt au de îndeplinit un rol deosebit la actualele împrejurări. Aceste trei cămine au reuşit şi ele să polarizezi în­­jurul lor un număr im­­portant de persoane care participă In mod activ la Soare manifestările care se desfăşoară cu regularitate, mai ales Sâmbăta şi Dimit B­laica. Populaţia muncitoare din cartierele respective, cu limba maternă română sau­­dig manifestă un viu în*­tere/S pentru programele artistice care se dau în Bilele de Duminică, va«­riind cu sugestii şi critici constructive, menţionând totodată ce anume ar in­teresai mai mult să vadă Sb aceste programe. Manifestările artistice, au constituit şi un le­gat s ch­ffile de experienţă în« ttre diversele echipe ar­­tistice muncitoreşti şi e­­chipeie căminelor. Programe mixte, alcă­tuită în limba român­* şi limba idiş constituie un mijloc din cele mai bune pentru a realiza o puter­nică sudită între sentimen­tele de prietenie care există Intre populaţia ro­mânească şi naţionalitătile colocuitoare. In această direcţie, tre­­buieşte amintită ultima ma­nifestare culturală comună a căminelor „Ion Niculi“ şi * Eli­ezer Siemberg* din sala Liceului de fete No, î la care şi-au dat con­cursul şi Ikuf­il şi orches­tra fabricii Ţesătura. Oamenii muncii simt astfel că ceea ce­­ uneşte sunt interesele lor comu­ne, fondul artistic, comun, indiferent de limba în care acesta este exteriorizat. In fiecare Vineri seara, populaţia muncitoare e­­vreească a cartierului vine să asculte la Cămin env» siuniie In limba idiş, mij­loc important de cultura­lizare. Un alt mijloc de edu*­­ care a missel­or este şi­­ cititul ziarelor, comenta®­­ rea articolelor celor mai importante. Că*­ dacă la Căminul „S. M choels0, zilnic se citeşte^Scânteia* pentru populaţia cartieru­lui, celelalte două cămine au rămas în urmă în a­­cea­stă direcţie. Li „Edezer Steinberg* şi „Şalom Alechem", citi­tul col­ectiv nu se face în mod regulat, zilnic, şi a­­ceastă stare de lucruri va trebui să fie îmbunătăţită. Deasemenea textele îec* turilor idiş care se fie la toate căminele, odată pe saptamâna, vor trebui să fie alese mai cu îngrijire. O altă deficienţi care ar trebui înlăturată este pro­blema bibliotecilor. Căminele fiu pot şi nu trebuie sa aştepte totul dela centru şi dacă se dă dovadă de spirit de inţia­­tiv?, se poate porni, pen­tru moment, la amenajarea bibliotecilor» Căminul Cultural „S. Mit­chaels" a şi început prin mijloace proprii să ac­izi­­ţ­oneze o serie de vo­rme pentru bibliotecă dar la celelalte cămine, această problemă a înfiinţării unor bilioteci bine înzestrate, se află încă în faza ei ini­ţială. . Cei­ care se află în frun­tea Căminelor Culturale trebuie să se preocupe în mod serios de aceste lip­suri şi să le înlăture. Căminele culturale pe care le-am citat mai sus şi care se al­ă situate în cartiere, cu populaţie mun­citoare evreească nume­roasă, trebue să devină factor activ în opera de culturalizare a masselor muncitoare cu limbă ma­ternă română sau idiș, Z. SANDU Traseul crossului de Duminică Categoriile de partici­­panţi vor fi următoarele: fete 15-16 ani 600 m„ L­te 18 21 an 800 m, bieţi 14- 15 ani 1000 uj, băeţi 16*19 ani 2ooo m, bălţi 2o ani in sus 25oo m. Pentru Du­minică 3 Aprilie s’a fixat următoarele trasee: Categoria l­a 6oo m fete: Ştefan cel Mare, ple­carea din faţa Dep. de ben­zină, Ştefan cel Mare, Do­­brogeanu Gherea, Cuza Vodă, UTM, Ştefan cel Mare la depozitul de ben­zină. Categoria II-a 8oo­m. fete: Ş­efan ce! Mare dep. de benzină, Ştefan cel Mare, Dobrodean­u Gherea Cuza Vodă, RATĂ, Strada cea Nouă, dep. de benzină. Categoria III-a băeţi loco m.: plecarea din faţa Reg. I-a Militară, Ştefan cel Mare, Costache Negru, Cpt, Păun, Teatrul Naţional, Dob­ogeanu Gherea» Reg. I-a Militară. Categoria IV-a băeţi­loro m.: Reg. I-a Militară, Ştefan cel Mare, Stradela din Anastasie Panu, Panaite Stoica, Cpt, Paun, Teatrul N­ţional, înconjoară statuia, Cuza Vodă, FATA, Strada cea Nouă, Şte­fan cel Mare Reg. l-a MU­ndră. Categoria V-a băeţi 251o m.­­ R­rvin­ala Militară, Ş­efan cel M­are, Anastas­e Panu, Prinaite Steia, Cpt. Păun, Teatrul Naţional, în­conjoară statuia, Cuzi Vodă, Vasile Alexandru, Gh. Di­m­­­­ov, G­oriel P­ry, Piaţa Untirei, S­pada cea Nouă, Reg.­i-a Militară» S­PORT C­ontradicţii Urmare din unde delegaţii sovietici şi-au spus răspicat cu­vântul, vin să dovedească adânca dorinţă da pace a mase­­i populare din toată lumea*, hotârîrea, şi forţa lor. Ele nu vor mai tolera un nou război declanşat di către clica imperialiş­tilor. Ele vor şti să-şi construiască viitorul pe care-l merită prin munca şi faptă contra exploata­tori­lor» „Cel de al treilea pag. I-a război mondial este aţâţat de către forţele urşi, pros­tiei şi lăcomiei, sau de cel care de pe acum sunt gata să negocieze vieţile oame­­nilor la bursă", a declarat la Congresul intelectuali­lor americani de la New-York poetul Cuban G­illen. Popoarele sunt convinse de acest lucru. E­i vor ști să cucerească și să a­­pere pacea. ­* PR­I­M 8­0 Adunarea aparţinând tm Zilele acestea a­zi în Garnizoana Iaşi, aduna­­rea responsabililor sportivi aparţinând trupelor M. A. I. pentru a se pune bazele u­­nui club posi-sportiv cu numele de „D name*. In discuţiile care au avut loc s’a luat hotărârea ca a­­cest club să-şi ducă activi­tatea sportivă în toate ra­murile de sport şi să i­a exemplu în toate oriziunile , la experienţa, avansată Sportului sovietic. In acelaş timp clubul ur­măreşte să angreneze în practicarea sportului, mase* sportivi din Iaşi ii­­, subofiţeri ofiţeri, până acuma au s’a dat posibilitatea să-l practice. Clubul va duce o luptă hotărâtă pentru lichidarea profes­on­imului în sport, pentru însuşirea unei atitu­dini sportive pe teren a jucători­or sai, urmărind ca decanii din ostaşii membri­­ai Clubu­ri„ să devină ini­ţiatorii şi jionerii activită­ţii sportive în sitele In care se vor duce după satisface­rea stpg'u'u» m li'-’r. Slr CONSTANTIN MIHAI co esp# Moscova 1949 Parada tinereţii sportive Marea sărbătoare a zilei spor­ului soviet­c, are loc în fiecare an In Iulie. La Miscova» capitala Uniunei Sovietice au loc serbări sportive de o amploare nnegitată de nici o altă ţară d­e lume» „Stadonul, marele sta­dion al clubului »Dinamo* d­e Moscova devine cu to­tul neîncăpătoare faţă de afluenţa zecilor de mii de spectatori, dornici să vadă Marea Paradă a Sporturil­­or, care s­ibolizează în­treaga naşoare a educaţiei fizice din ţara socialismu­lui. Marea Paradă a Sportu­rilor este unică şi cei care au avut şansa să asiste la desfăşurarea ei, nu pot uita cele ce au văzut pe stadon în orele cât durează mag­nifica demonstraţie a spor­tivPor sovietîcî. Parada Sp orturPor este să­bătoarea trad­­i-^na ă care oglindeşte fide forţei© Sportive ale URSS-ului. Parada t norefii sport.v@ Când miile de sportivi apar în stadion sub flamu­rile cluburilor, spectacolul care sa prezintă ochilor este de nedescris, văci far­mer­ă pr­in îmbinarea de culori a stir­sa­de­lor și a trup­rilor bronzate îmbră­cate în tricourile de d­i­verse cu ori. Defilarea care urmează ș­i sunetele de ap­auze ale Spectatorilor Cuceri­­te prin grandoane, tnereţe, înfăţi­şare şi discip­lna celor care trec prin­­­ţa tribune­or, transform­­e în veri­le de ciorchine vii. Numai defilarea aceasta durează timp îndelungat câci sportivi, reuniţi la Moscova reprezintă toate republi­ile Sovie­tiei. Trimiterea la Moscova a tineretului sportiv este o mare cinste pentru fiecare din fiii P­et­riei Sov­elice, deoarece defilarea în faţa Generalisimului Stalin şi a celorlalţi fruntaşi ai Sovie­­telor, numai ea singură răs­plăteşte pe cei care vin la Parada Tinereţii. Z­ia Sporturilor din anul acesta ca , în trecut, va fi o mare sartă oare a ti­e­­retului sovietic, iar demon­­straţia de la Mos­ova va în­semna o man­­esti­r­e unică în lumea întreagă. Câteva zile în şir s­adionul Dinamo va primi sute de mii de spectator dornici să vadă serbările şi Înfăptuirile din anul acesta ale sportivilor sovietici. Cei care nu vor avea norocul sa fie la Mor, ceva să vadă uriaşa mani­festaţie sportiva, vor putea să admire doar un min film, ceia ce cei prezenţi vor a­­plauda pe stadionul din ca­pitala URSS-ului. Manifestaţiile sportive ale clubului Dinamo Iaşi In cadrul manifestărilor sport­ve ale clubului­­Di­namo* Iaşi, în vederea săr­­bătoririi, S­ătămânii Mon­­dale a Tineretulu Democrat au avut loc la o unitate din localitate, demonstraţii sportive la care au parti­cipat toate unităţile M.Al. din garnizoană. S’aşi disputat jocuri de tenis de massă, şah ş. wolle­y. Au reuş’t să se claseze în locuri de frunte. La tenis de massâ ? Lt. Constantinescu Şerban, Slt. Constantin Mih, Plot. Fern* gheş Clarette, lrt. David Lădislau şi serg. Darylu M*tae. La şah s Lt. Furtună Ioan, Sub­­. Crimufochi Vladimir* La walley, ec­hipa miliţiei a avut o frumoasă compor­tare reuşind să se ataseze prima in cadrul clubului. — Duminică 27 Martie a. c, echipa de foot-ball a clu­bului „Dinamo“, a reuşit să învingă echipa de foot-ball a grupării sportive «Tex­tila® cu Scorul de 2-1. SLT. CONSTANTIN Ml HAI — Coresp — A a Lupta pentru materialism In fizică (Urmare din mria substanţei şi deci—li­mita cunoaşteri’’. In gneral aceasta a con­­stitu­t o concepţie tipică me­tal­­ică asupra materiei în general, asupra atomilor şi elementelor în special* încă In 1869, această con­cepţie metafizică a primit pruna lovitură serioasă din partea lui Mendereev. Marele savant rus care a descope­rit legea periodicităţii ele­mentelor ch­mice, a arătat că elementele se încadrează ifîți'UH fabiott special, aică* Suit după anumite iegî, în :dre sporirea cantitativă a greutății atomice a elemen­tel or (a maselor Ier) atrage după sine trecerea sub formă pagina î(a) de saituri deja un element cu proprietăţi bine determi­nate, la altul. Toate acestea au însemnat că atomii nu pot fi conside­raţi ca elementele simple, imutabile şi indiv­zibile ale materiei. Atomii sunt supuşi unei desvoltări ş transformari care se desfaşoară în conformi­tate cu legile dialecticei. La început însă apărea cu totul neclară reprezentarea concretă a compunerii ato­milor şi a căilor de trans­formare reciprocă a lor. Importanţa descoperirilor făcute în fizica de la sfârşitul sec. XIX, a constat tocmai In faptul că ele au dat un răspuns clar şi precis la pro­blemele ridicate prin creia­­rea sistemului periodic a lui M­endeleev. In anul morţii lui Engels (1895) au fost descoperite razele Roentgen, care au permis să se pătrundă de­parte în adâncul atomilor. In anul 1896, s-a descope­rit fenomenul radio­activității al cărui sens sa constat în Li­biu­ că are loc o continuă descompunere a atomilor și ca urmare a acestei descom­puneri are Ioc transformarea atomilor unui element în a­­tomii altor elemente; prin urmare, au loc transformări ale elementelor, care decurg într'o armonie deplină cu le­­giie dialecticei. In sfârşit, un an mai târ» zi­u, în 1897, s’a descoperit electronul, adică cea mai mică parte a electricităţii ne­­gative şî s’a dovedit că toţi atomii conţin electroni» ca o parte componentă generală a lor. De aci s’a născut o nouă reprezentare a struc­turii complexe a atomului. Dar faptul cel mai sur­­prinzător a fost descoperirea că electronul nus posedă o masă obişnuită» considerata până atunci un indiciu etern şi imutabil al vechiului atom, ci o masă care variază !n funcţie de mişcarea electro­nului­­ cu cât electronul se mişei mai repede, cu atât masa lui devine mai mare şi invers. Toate concepţiile vechi a­­supra lumii, atât de simple şi obişnuite, care s’au cris­talizat, desa lungul secolelor» s’au dărâmat. Tot ce părea etern şi neschimbat s’a do­vedit a fi variabil şi destruc­­tibil. Pe acei, care cunoşteau dialectica revoluţionară a lui Marx, falimentul metafizicei nu putea decât să-i bucure. Dar savanţii burghezi se te­meau de dialectică. Pe ace­ea ei nu s’au putut descurca în mediul revolufionar al noi­lor descoperiri şi şi-au pier­ dut orientarea» l*©nin împotriva i­z­­ieniiei idea« lift! Idealiştii dispuşi st pescu» iască In apă tulbure, n’au pierdut ocazia de a se folosi de dezorientarea fizicienilor. Dacă în ştiinţă s’a creiat o situaţie neclar?A dică nici savanţii nu ştiu ce se petre­ce In domeniul lor de cu­noaştere, trebue să profităm de momentul favorabil pen­tru ca, sub formă de „expli­caţii" în legătură cu nouîle descoperiri sa amintim fizi­cieni or vechiul şi «zatul con­ţinut al teoriei idea­­ste. Ast­fel , au judecat idealiştii şi s’au pus imediat pe treabă: „D-voastră fizicienii aţi con­siderat că prin materie se înţelege tot ce se compune din atomi s-au adresat 5* dentiştib îi isCtoritor. „Bine . Fie şi aşa î Acum însă aţi descoperit că atomii se compun din electroni ? dar ce este electronul? Este o parte a electricităţii. In­­seamnă că materia a dispă­rut, că ni mai există» Sin­gura existenţă este electrici­tatea ! Pentru a ului definitiv pe fizicieni» idealiştii au născo­cit şi alte »dovezi" pentru combaterea aparentă a ma­terialismului. Dacă fizicienii socoteau că prin materie se înţelege tot ceea ce posedă o masa, tot ceea ce are o greutate, oare nu s’ar putea folosi descoperirea caracte­rului variabil al masei elec­tronului, pentru a trage„con­­cluzia" imaterialităţii electro­­nului ? Şi filosofii idealişti au început să afirme : „Dacă electronul nu posedă acele însuşiri mecanice, pe care altădată fiz elenii ie legau de concepţia materie?» înseamnă că ettctfomil în generic este imaterial S" Lenin a demascat şi a ţ?rt* frâr.t fără cruţare victofigu* riie şî născocirile idealişti* or. Lenin a calificat jur­ă• dealişti „fizici“ pe cei csr® au încercat să continue * susţine idealismul pretextând că fizica modernă ar con?­r* ma Idealismul. Lenin 8 arata! ca greşala îzicieniior a con* stat din faptul că ei au con­fundat ideile filosofice asu­pra materiei­—ca fiind o rea­litate obiectivă» pe care o căpătăm prin simţuri—cu re» prezentările fizice ale însuşi­rilor şi structurii sale con­crete. In ceea ce priveşte însuşirile şi manifestările sale materia este schimbătoare; adâncindu-ne tot mai mult in structura ei, vom­ descoperi forme şi aspecte din ce te ce mai nouă ale ei; dar a­­ctasta nu înseamnă că tot ceea ce percepem noi înce­tează de a mai eXista. in iară si ind Pr­ele fit dt £6B. e­ "tăcere de vărs ni& ş de tineri. Când ţărănimea muncitoari este bine îndrumată compania agricolă sa des­âşsată cu mm (Urmare di­ţiei de Partid din Erbiceni a stat de vorbă cu Le­are dintre noi şi ne-a arătat că dacă vom împlini piarul, aceasta va fi spre binele întregului popor muncitor. Iaca, eu s­nt din aceia care am atelaj propriu. In cele trei perioade ale cam­paniei agricole am de arat, la mine şi la altd — îl hectare. Ii prima perioadă 4 ha, şi 35 prăj­i'. Potriv­a tabe­lului ce s’a facut, a dat din­tâi atelajul fratelui meu, Ion Pădureţ, care a arat jumătate ha. Acum fi ar eu lui Rusu care-i invalid, cele 35 pră­­j­ii ale lui. Apoi utilajul îl ia Marghiola Cocoş care face jumătate hectar şi la urmă cu cm sa­­r ceie două hectare ale mele. . Uite aşa, le dăm zor să terminăm cu bine ne spune Pâdureţ.Dinspre sat apare Ni­­fon Avâcăriţii responsabilu­l de Sector,tare supraveghează cum se desfăşoară lucrul pe ogoare î­n ppg. l­a) Oamenii se înfric mi­erul, că până la ailnţili­ soarelui să fi muncit cât mai mult şi cât mai bine. Toader Pătraşcu lasant însă plugul pe ce­r şi­­ apucaşi de tăifăsuit cu Can măria s­u, Amar­iţei. Un ceas întreg a stat plu­gul pe brazdă, fără să ti* toarne ţarina. Lucruri de felul acesta nu trebue să se lalâmple. Dacă nu s’ar mai repet* şi cazi ni ca scela a lui AB* ton Bildiman din Tome­şti care deşi soarele era i­ntri amează, nu ieşise încă e* plugul re ogor,—eamrani« agricolă se va desfăşura ţ» toată comuna Erbiceni din ce în ce mai le­ne. Şi aceasta datorită ela­borării temeinice între or­­ganizaţile de Partid şi or­­ganele administrative,— e­laborare care trebueşte per­manentizată, pentru ca ţă­rănimea vrudnică să fie cât mai cu folos îndrumată şi plurată în munca ce o tre­ de îndeplinit. i­A•A Vitrina librăriilor BORIS GORBATOV: „NEINFRANTH od« Si­e I Cartea lui Gorbatov «Neinfrânfl­* ffi opferet recesst în «difio II-a. Romanul înfăţişează cititorului un mănunchi de i­­coana sumbre ale vieţi! pe cere poporul ucrainean a dus», sub ocupaţia germană. Nemţii disfrugsau şi pră* dau nu numai oraşele, ci şi satele. Pr.'rjfre ruine şi ne» cozurv oamenii şi-au alcătuit totuşi traiul aşa cum am pu'ut, cjutându-se unii p® d­fP. Îngrijindu-Şi rănile, în tă­cută îndurerare dar nu resemnaţi. Gorbatov descrie feri-de-teci­le germenilor, da­r mai cu seamă necruţătoarea luptă a partizanilor la ce* luau parte şi bătrânii şi copiii de şcoală. Gorbatov arată în pagnnle saie unitatea indestruc*­t b­lă a întregei țeri împotriva cotropitorilor, un tate desăvârşită atât pe front, cât şi în spatele frontul, în acţiunea în vâr­j­fă a partizanilor. Alungarea nemţilor,, fapt aşteptat şi pregătit d© toţi, înseamnă pentru dc*şt. oameni b­rum­fa-vefii, muncă de reconstruslre, începu,­ de vnd-care a rănilor primit©, »N înfrânţii“ e un roman puternic, pr rt de ad® v r bine înebegef, fterb-’nfev? VALENTIN CATAEV: „FIUL REGIMENTULUI“ cef. II-8 in Marele Război pentru Apărarea Patriei oamenii sovietici şi-au angrenat toate forţele, in aceste imprt' jirări, t­n retur sovietic s:~a dat o mare contribuţie p­e ie front cât şi în spatele lui, în luptele de partiza­n . Istoria celor cinci ani de săngerare este alină de / /c­ele tinere­ului sovietic» Caractere asemenea Zalei s­ui Qleg Coşevol s’au evidenţiat cu miile. Un capitol aparte l-a format în timpul Marc­hi ■ Război pentru Apărarea Patriei, eroismul caor tineri r­­ot. Maţi copii s’au eruiat a fi la înălţimea vâra­­nici im. Literatura le-a imortalizat chipurile. Astfel în roman­ul Valentin Cataev­eanul reg­mentului—apărut în edifi­bi­a la „Cartea Rasa“—ni se povesteşte viaţa micuţa , orfan Vania So­nţo­v, găsit şi adoptat de soldaţii una baterii de artilerie. Cir­ea aceasta este înzestrată ca incontestabile ev­itaţi literare. Scrisă antrenant, cu nerv, menţine Ine o dată atenţia cititoru ui, care urmăreşte cu interes­ă i» răşu'crea dinamică a acţiunii. Păse­re de o im­pres­io­nantă duioşre se impletesc cu episoade desprinse din u­­riaşa încleştare a războiului. Premiul Stalin a încununat această lucrare, con­­sacrândud valoarea. Romanul „F al regimentului” poate fi citit ca eg­a­l !

Next