Opinia, mai 1949 (Anul 41, nr. 794-818)

1949-05-01 / nr. 794

Muncitorii ţârilor din zona dolarului întâmpina ziua de 1 Mai în plina lupta pentru pacti, împotriva aţâţătorilor la un nou râzboi. Ziua de 1 Mai — sărbătoarea muncitorimii de pretutndeni este anul acesta un minunat prilej de strângere a rândurilor şi afirmare a forţei pe care o reprezintă cuvântul răspicat al proletariatului din lum­ea întreagă. Să bate ca ură a imperialiştilor care se gândesc să despnjue din nou fo­­cul unui războiu mondial este zi de zi demascată de reprezentanţi autorizaţi ai muncitorimii atât din ţările leg­iului democratic cât şi de acei din ter.Is domi» nat» d» capital'tm. Apelul Fadsrai ®, Sindîsale Mon­diale Federaţia Sindicală Mondia­lă, a adresat un cald apel că- tre muncitorii din întreaga iu­n­e, fără deosebire de rasă, sex, na{­onalitate, convingeri politice şi religioase, cerănd ca ziua de 1 Mai sa fie s­ebită cu „o cât mai mare amploare, pen­tru a arăta lumii întregi forţa şi voinţa, aspiraţiile şi nădej­­rfiile, hotărârea fermă de a lup­ta pentru a atinge obiectivele pa care clasa muncitoare şi le-a f­o­st în foaie­­Sr­ie. „Reprezentanţii capitalului monopolist — continuă apelul— declară fără ruşine că războiul ar fi mai puţin costişitor decât criza economică care se apro­pie, şi de aceea ei preferă răz­boiul. Pentru muncitori, războiul înseamnă suferinţ­a, foametea, m­oartea, durerea nemărginită a văduv­elor şi orfanilor“. Intercuiţ­ii Pentru a împiedica mani­festările pentru pace care fac să scadă acţiunile trus­turilor, demascăndu-le in­teresele războinice, guvernu­l britanic a intere­­s sărbăto­rirea lui 1 Mai. Această interdic­ţie, însă, nu-i va intimida pe munci­torii britanici. In mesagiul de 1 Mai Co­mitetul Executiv al Parti­dului Comunist Englez de­clară că clasa muncitoare din Anglia alături de oa­menii muncii din întreaga lume va demonstra del­­ui voinţa ei de a apăra pacea şi dreptul ei la o viaţă mai b­ună împotriva atacurilor conservatorilor şi g­ver­­nu­lui laburist. Partidul Comunist engez cin­amă pe ,muncitori să lupte pentru mărirea sala­riilor, ieftinirea vieţii, pen­tru mai multe şcoli, spi­ale şi locuinţe, pentru asigura­rea deplină a drepturilor democratice în sânul sindi­catelor, pentru întărirea so­lidarităţii sindicale interna­ţionale şi a Federaţiei S­o­­ci­iale Mondiale, pentru dreptul oamenilor muncii de a ieşi în demonstraţii pe strazi şi pentru interzi­cerea acestui drept pentru fascişti. In continuare, Comitetul Executiv al Partiduluu­i Co­munist cere reducerea dra­s­tică a ch­ltuielilor de în­armare, înapoierea tine­rilor englezi trimişi de gu­vernul laburist in Grecia, Malaga şi la orientul mij­lociu, reducerea la jumătate a numărului forţelor arma­te, reducerea serviciului mi­litar la 12 luni, plecarea trupelor americane din Ma­­rea Britanie. Mesaglul de 1 Mai res­pinge tratatul At­anticului precum şi orice alt tratat agnsiv al aţâţătorilor la război ang­o-americani. In încheiere mesaglul chiamă oamenii muncii­­din Marea Britanie să lupte pentru pace alături de miş­carea de eliberare din Chi­na, Malaga, Grecia, Indone­zia, Vi­st­num şi Spania. „Luptaţi pentru pace îm­preună cu oamenii muncii din Birmania, India şi A­­frica, cu clasa muncitoare franceză şi italiană, cu ma­sele muncitoare de pretu­tindeni". II Statele Unite va avea loc cea mai im­presionantă demon­straţie de 1 Mai Mesajul organizaţiei din New- York a Patidului Comunist din Statele Unite pentru 1 Mai a­­nunţă că zeci de mii de oameni ai muncii, membri ai sindica­telor şi organizaţiile progre­­stiste, albi şi negri, bărbaţi şi femei, vor demonstra la New­ York în ziua de 1 Mai sub lo­zinca „Pentru pace, securitate economică şi democraţie". Chemând membrii Partidului Comunist sǎ mobilizeze toate forţele pentru a realiza „cea mai impresionantă demonstre­­ţie de 1 Mai,„mesagiu declară : „Aceasta demonstraţie va expri­ma adevăratele sentimente şi dorinţe ale poporului american“. In extretmst­erien* Succesele înregistrate de forţele populare chineza in ultim dle zile împotriva ar­ma­tei Kuom­intagam­i, eliberarea Nankingului şi iminenta că­dere a Shanghaiului dove­desc ţelurile precise care-i călăuzesc pe muncitorii şi ţăranii chin­ei din armata populară, armată comandată de Mao- Tse-D­n, conducăto­rul comuniştilor chinezi. Aşteptând cu nerăbdare el­itberirea sa de către armata populară, populaţia din Shanghai a săvârşit nume­­roase acte care dovedesc a­­devăratele ei sentimente. Ast­fel, muncitorii unei mari in­dustrii chimice din oraş au ocupat atelierele şi labora­toarele întreprinderii, pentru a împiedica orice încercare de distrugere din partea pa­tronilor. In p ârîle marshif­­lizate I Mai este sărbătorit sub semnul luptei Împotriva parti­delor trădătoare care menji­­n&nd muncitorimea in mizerie, s’au oferit să f­e „ajutate“ de imperia iști. In Italia grevele muncitorilor din diferitele industrii împo­triva acţiuni or guvernului ce pe urma cărora i se­­scumpeşte viaţa, continuă­­Astfel, în pro­vinciile Latium şi Toscana , s­­cările greviste au paralizat tra­ficul poştal. Da asemenea până în momen­tul de faţă muncitorii de­ la în­treprinderile Lancia şi Viscosa se aflau în grevă. Muncitorii danezi Şi Comitetul Central al Par­tidului Comunist danez a pu­d­­­rat un manifest prin care cheamă muncitorii danezi să demonstreze da 1 Mai sub lo­zincile „Suntem împotriva tra­tatului Atlanticului, a rem­or­­mărilor şi a a războiului, sun­tem pentru pace, pentru inden­­pendenţa Danemarcei şi pen­tru socialism.“ In timp ce politicienii tră­­i ctători din ţările cap t?» liste imhee ’ piele »gre» sive, î­­­mp ce la O­N­­U reprezenta-îii ţărilor im­perial­ste şi satelite în­cearcă să exercite presi­uni ansesteeardu-se din piob­eniste interne aîa ţă­rilor de dempers­ia popu­lară, proletariatul ţâri­lor marchallizate alături de muncitorimea din Chi­na, Viet-Nam, Coreea, Ma­laya, Indonezia, Birmania ţi India, Intr’un singur şi uriaş vai se ri­dică tumultos ameninţând să-l înghită pe aţâţătorii la războiu. Proletariatul din lumea întreagă, con­dus de partidele munci­­toreşt , forţa sa de avant­­gardă, IstârplnS mnilzîr, hă­narea de 1 Mai, lup­­tând pet­ tr-- pace, pentru progres. CULTURA Ei la ii iiii smu­ltii! Progreselor economice so­ciale şi politice consumate în cursul anului acesta, le-a corespuns lin puternic avânt a! mişcării culturale, care a început să cuprindă messe i­n ce în ce mai larg­, în judeţul nostru fi­ncţio­­neazîl circa 200 de cămine culturale care aduc în sate lumină şi luptă cu succes­mpotriva superstiţiilor cur­­v­ite cu atâta griji de re­gimurile burghezo-moşiereşti şi de teoreticienii lor gândi­­rişti sau tră­işti. Împotriva analfabetismului se duce un crunt râzboiu. Nu există fabrică, cartier sau cătun care să nu-şi aibă şcoala sa de carte, în care oamenii maturi învaţă să si­­labească bucli­ile, îşi sfărâmă cătuşele grele ale ignoranţei. Reforma învăţământului a dat posibilitatea unui impre­­sionant număr de mii de mun­citori şi ţărani muncitori să pătrundă în şcolile medii, in­stitute şi facu­taţi, unde până acum accesul lor fusese pre­­h­mit. învăţământul are azi un caracter un­­­il şi ştiinţi­fic, iar discip­ina cea mai r­i­guroasă a fost introdusă a­­colo unde domnea haosul,fi­­voritismul, „boema“ şi chiulul. Academa, reorganizată pe baze noui şi legată de inte­­resele poporului muncitor şi necesităţile istorice, a devenit cu adevărat un for cordo­­nator al întregii activităţi ştiinţifice, literare şi cultu­rale, stimulată prin toate mijloacele, în continuu pro­gres. Filiala Iaşi activează inten.* Cărţile, revistele şi ziarele a atins tiraje impre­­sionante, nemaiîntâlnite încă în analele editurilor noastre. Şi la aceasta ar mai tre­bui adăugată activitatea cul­­tural-artistică a sindicatelor, a organizaţiilor U. F. D. R., A. R. L. U. S., U. T. M. şi C. D. E. Numai sindicatele au or­­gilizat 12 echipe artistice, iar alte două sunt în forma­­ţie. Pe lângă coruri ele au şi echipe teatrale. Deosebit, de aceasta sndicatele au 5 echipe de dansuri şi două în formaţie. Pe lângă fiecare sindicat ex­stă o şcoală de carte, iar pe alocuri, ca la fabricele textile, în fiecare fabrică. Fiecare fabrică are bib­oteca sa şi se lucrează la înfiinţarea unei bibioteci centrale a Consiliului Jude­ţean. Ar trebui adăugat faptul că în teatre, la concerte şi la expoz­ţiile plastice, numă­­rul muncitorilor care vin să se împărtăşească din como­rile artei, este din ce în ce mai mare. Am dobândit importante succese pe tărâm cultural, succese care se datoresc spri­jinului ideologic acordat de Partidul Muncitoresc Român, grijei sale permanente peu­tru ridicarea nivelului cultu­ral al masselor, pentru pro­gresul culturii şi al ştiinţei, folosirii din plin a bogatei experienţe sovietice. Am dobândit importante succese şi împreună cu noi, toate naţionalităţile care vie­­ţuesc în mijlocul nostru, toate naţionalităţi­e care au şcoli în limba lor maternă, unde copiii învaţă pe manuale ti­părite în limba pe care o vorbesc, care au teatre pro­prii, edituri şi presă proprie. La Iaşi s’a deschis o şcoală elementară idiş, se ttipăresc manuale şcolare In limba i­­diş, s’a organizat un ansam­blu de teatru idiş. La Tgr. Frumos ex­stă o şcoală cu limba de predare rusă. Am dobândit importante succese pe foate noi însă­­Nu le considerăm un punct ter­minus, ci doar un început. Şi vom continua să muncim pe acest tărâm cu şi mai multe forţe , mai organizat, din ce în ce mai bine. •­­ RED. O­P­I­N­I . Populaţia muncitoare evreească din Iaşi întâmpină 1 Mai sub semnul păcii şi a luptei pentru construirea socialismului Ridicarea nivelului cultural al maselor. Tot mai mulţi oameni înta­drafi in câmpul muncii. Fruntaşi in producţie şi inovatori Populaţia muncitoare din Iaşi întâmpină ziua de 1 Mai sub semnul luptei pentru pace. Noile cond­i­ţii de libertate deplină a­­cordată tuturor naţionali­­tăţilor conlocuitoare, în toate domeniile de activi­tate, au permis şi popu­laţiei evreeşti să se dez­volte, să-şi îmbunătăţească şi să-şi ridice nivelul cul­­tural şi politic şi astfel să devină un factor activ în construirea socialismului în ţara noastră. Opera de cultu­ralizare In ultimele luni, mai a­­les, s-au obţinut succese remarcabile în opera de culturalizare a masselor largi şi aceasta prin spri­­jinul preţios acordat de fac­torul mobilizator al popu­laţiei evreeşti, C. D. E., care sub îndrumarea şi conducerea Partidului Mun­­citoresc Român, a păşit în mod temeinic la reorga­nizarea Asociaţiei cultu­rale Ikuf. Ikuful a pătruns în car­­tierele cele mai periferice ale oraşului, învaţă şi cul­tivă massele muncitoreşti cu limba maternă idiş. Ikuful ieşan are o biblio­­tecă centrală bine înzes­trată cu sute de volume şi cu numeroşi cititori. Co­rul Ikuf şi echipa artistică participă activ la toate manifestaţiile publice. In şcoala elementara cu limbi de predare idiş, s­­le­vii, viitorii cetăţeni con­­ştienţi ai Republicii noas­tre, primesc o educaţe să­nătoasă. Re­ce­nt­, în cursul tur­­neului în provincie, An­samblul de teatru idiş d­e localitate, având sprijinul larg al autorităţilor, s’a bucurat de un real suc­ces ; mii de cetăţeni, cu limba maternă id­ş,au par­­ticipat la spectacole. In şcolile eîemientare « medii cu un număr m­i mare de elevi cu limba tiu», tem­ă idiş, au fost introdu­, sa ore speciale da limbi, id­ş, limbi care se bucura de aceeaşi consideraţie din par­­­a Statului ca şi a ea a celorlalte naţiona­­lăţ . La posturile de radio, em­siunile în idiș sunt ur­mărite cu voi interes de populația muncitoare evre­iască. Z. SANDU (Continuare în pag. 3­^1 Trăiască Partidul Muncitoresc forța conducătoare în Republica Populară organizatorul victoriilor noastre! Român, Română. la lifemruli în cinstea zilei di­n Mai Tractoriştii de la S.M.T. şi salariaţii Gospodăriilor Agricole de Stat au obţinut succese importante Salariaţii agricoli din ju­deţul Iaşi, atât cei care lu­crează la Gospodăriile Agri­­cole de Stat, cât şi aceia care muncesc la Stat unea de maşini şi tractoare, însu­­fleţiţi de un m­ou avânt, lu­crează din ce în ce mai mult şi mai bine,—pentru ca ziua internaţională a muncii —­ 1 Mai—să-i găsească cu reali­zări cât mai preţioase. La S. M. T. Podul Foaie, întrecerile care s’au pornit între echipele­­de tractorişti în cinstea lui 1 Mai, au în­­ceput să dea rezultate re­marcabile. In întrecerea dintre echipa No. 1 condusă de Eduard Moletierus (6 tractoare) şi echipa No. 2, condusă de Ion Boca (5 tractoare) şi care a avut drept obiectiv economia de carburanţi şi depăşirea normei faţă de planul de ex­ploatare, echipa lui Moletie­­rus a depăşit —până în pre­zent—norma cu 15 la sută. De remarcat că, la ambele echipa tractoarele au func­ţionat permanent fara vreo pană sau reparaţie. La întrecerea între echi­pele 3 condusă de C. Eftime (6 tractoare) şi 4 condusă de M. Lucaci (5 tractoare) echipa No. 4 a depăşit norma cu 33 la sută, întrecând echipa 3 care a depăşit norma cu 10 la sută. Echipa lui Eftime a realizat o economia la car­buranţi de 8 la sută, pe când echipa lui M. Lucaci a do­­bândit o economie la carbu­ranţi de 4 la sută. La ech­pa lui Lucaci s-au organizat şi întreceri indi­viduale: tractoristul V. Ta­­nase în întrecere cu tovară­șul său C. Gănescu a între­cut norma cu 67 la sută iar Gănescu cu 55 la sută, iar la echipa 5 tractoristul Em. Sandu în întrecere cu Gh. Ciocoiu a depășit norma cu 100 la sută, pe când Ciocoiu a depășit cu 80 la sută. Ș­i la Gospodar­iie igricole de Stat s’au înregistrat rezultate frumoase In întrecerilor or­­ganizate. La G. A. S. din Pol­­iloaie tractoriştii N. Stan, N. Movileanu cu ajutorii D-îru Leonte şi V. Ursache au a­­rat cu 2 tractoare in 4 zile suprafaţa de 50 ha., lucrând deci de 5 ori mai mult de­cât prevede norma. La G. A. S. Cristeşti sala­riaţii au terminat repararea unei semănătoare de po­rumb , la G. A. S. Tg. Fru­mos se lucrează la punerea în funcţie a unui cultivator cu o grapă cu discuri duble cu tracţiune mecanică. La toate unităţile Gospo­dării­or Agricole de Stat din judeţul I­aşi se munceşte cu efort sporit, pentru ca ziua de 1 Ma, să fie întâmpinată cu majoritatea planului de cultură realizat. REP. P&aTîDUL HUiCiTO&SSC ROMAN Organ­zaţia Judeţeană laşi PROGRAMUL sărbătoririi zilei de 1 MAI zTj» solidarităţii internaţionale a celor ce muncesc E£lAi*iff,j.neaua Mare demonstraţie în Piaţa Uj'ri’, deschisă prin cuvântul tov. C. NESTOR secretarul Organiza­ţiei Jud. Iaşi a P. M. R. Manifestanţii se vor în­col­ca conform ind cafiîîor Cons­­­u ul S­edical judeţean. După demonstraţie, fanfare şi orc­hestre vor cânta în Piaţa Unirii. SLt.3. «*., f. Serbări câmpeneşti la Parcul Expoziţiei îşi vor da con­cursul echipele artistice U. T. M., or o­rhestra U.T.M., orchestra E.T.A.C.S­, iar­fara grănicerilor la Strand își vor da concursul echi­pele artistice U.T.M., fanfara C.F. R., orchestra fabricei Țesătura. SI” ..3 Manifestări sportive la Stadionul „23 August" ora 3-4 jum. match de hand­ba­l, ora 5 match de foot-ball C. S. Armata-C.S.U.I. Ta­renul de Sport din strada V Alexandri ora 5-7 match di bask.t­­fcaH. Strand ora 3-5 concurs de tennis IN JUDEŢ Meetinguri în principalele comune. In după amiaza zilei la toate căminele culturale vor avea loc. Mari manifestaţii cultu­­rale-artistice Trăiască 1 M A I zi de trecere în revistă a forţelor clasei muncitoare şi de manifestare a solidarităţii internaţionale a celor ce muncesc ! Pentru o activitate cât mai intensa pe târâte san­tar, Comitetul Provizoriu al comunei urbane Iaşi a hotărît: împărţirea oraşului în opt circumscripţii sanitare Reorganizarea policlinicilor de cartiere» Ser­­vicili de consultaţii şi tratament care fur­efici­neaza deja 7 dimineaţa la 7 seara, fără întrerupere In urma hotărîrii Comite­tului Provizoriu al comunei urbane I­aşi, secţiunea sani­tară, oraşul nostru a fost împărţit în opt circumscripţi sanitare, în loc de cinci câte erau până în pre­zent. A­­ceastă măsură a fost luată in vederea cuprinderii muncii pe tărâm sanitar cât mai in­­deeproape, în vederea unor acţiuni de mare amploare în întreg oraşul privind sănă­tatea publică. Cele trei circumscripţii nou înfiinţate provin d­e de­­falcarea ce­or cinci circum­­­scripţ­i, care—reduse ca spa­ţiu— a rămas la aceleaşi sedii. Astfel, circumscripţia 6-a provine din defalcarea unor porţiuni din circumscripţiile a 2-a şi a 4-a şi cuprinde : cartierul So.oU, str­e­le din­­jurul Atelierelor C. F. R. N­i­colina, fabricii Ţesătură, etc. Sediul acestei circumscripţii este în fostul local al farma­ciei David. Circumscripţia 7-a provine din defalcarea unor porţiuni din circumscripţiile a l-­ - a 3-a şi cuprinde : cart­ierii Bogdan, calea 23 A g­ist de la Universitate în sus şi str. Adi Marinescu (de la grajdu­rile comunale în sus). Circumscripţia 8-a se Cu­p­tinde la nord de str. Etec­­hitate şi străzile co­ateratet Rsorgansiaf©* penid­ien­c for din cartiere In ultimul timp, prin grip Comitetului Provizoriu a! co­­munei urbane laş', secţiunea sanitara, po­lclinicile din car­tiere au fost reorganiz­ate. Astfel, cele 3 policliniei au fost înz­strate cu un nu­meros personal de spe­rali­­­tate, complectându-se s ’s-■ cin­e de consultaţie. Pentru a veni în spr.j­ im oamenilor muncii s’a hotar­i ca unele servicii dela aceste policlinici să lucreze înce­pând dela ora 7 dimineaţă până la ori 7 seara, fără întrerupere. Aceste servicii sunt : boli interne şi stomato­lgie. Dea­­semeni, farmaciile polietini­­ci­lor vor activa permanent, de la ora 8 d­mineaţă la ora 8 seara, executând reţetele prescrise de medicii consul­tanţi. Policlinicele sunt condi­se de un medic director s­i a director adjunct. Trăiască Marea Uniune Sovietică ţara socialismului victorios, bastionul păcii şi indepen­denţei popoarelor!

Next