Opinia, iulie 1949 (Anul 41, nr. 845-871)

1949-07-01 / nr. 845

Lucrarea profesorului I. V. Serghieev Ştiinţa l şi Superstiţiile apărute în colecţia Ştiinţa pentru top, este menită a arăta izvorul eresurilor şi credinţelor izvorâte din cele mai vechi timpuri, care au dat naştere la atâtea superstiţii. Neînţelegerea fenomenelor naturii şi legăturile ce există intre ele au dat loc credinţe or deşarte, superstiţiilor. Mută lume are cunoştinţă despre o serie de superstiţii, dar oamenii ridicaţi din punct de vedere cultural le privesc ca urme ale străvechilor credinţe, apărute în timpurile sîbărăciei. Cu cât omul este mai înapoiat, cu atât el e mai suersiţios, viaţa lui fiind învăluită în mistere, iar dânsul înspăimântat trăind, într’o lume denaturată. Când omul are însă cauzele adturate care determină fenomenele naturii, când este capabil a înţelege legătura dintre acese fenomene, în momeau acela, imagine tertăreşti şi mistice, dispor. Oamenii din toate timpurile erau îngrijoraţi de fenomenele naturii, ca eclipsa de soare şi de lună, apariţia cometelor, cutremure de pământ şi arlele. Eile inspirau groază, crezând că sunt diriguite de duhuri. In Evul Mediu, era aproapeimposibil sâ se afle un om, care să nu creadă în infuenţa stelelor asupra sound lui. De nici a luat răuşere ştiinţa faşă, as rologia. Ală ştiinţă mincinoasă e fost alchimia dar ea a dat naştere ştiinţei exactei ehmia. Autorul arată că Marea Involţie din Octombrie, a lovit crunt în superstiţii care erau un vistru de I. V. SERGHEEV ment de exploatare a poporului muncitor ţinut în întunerec şi nesiguranţă. In ţara unde bogăţia, ştiinţa şi tehnica aparţin poporului muncitor, superstiţiile dispar mult mai repede decât în orice ţară. Automobilul socotit de înapoiaţi ca haraboua dracului, este azi un vehicul care se servesc cetăţenii în mod obişnuit. Dar un lucru curios. Cum de se mai menţii şi astăzi aceste superstiţii în unele ţări? Răspunsul este clar şi nu trebue căutat prea departe. Există o serie întreagă de şarlatani, care mai caută şi astazi să menţină poporul în întuneric, de pe urma cărui fapt ei au de tras profiluri grase. In Franţa şi în alte ţări care au suferit ocuparea htlerista, au luat naştere magni şi oh remarţic. Şirlatanii care se ocupau cu negoţul de talismane şi amulete se ridica în 1940 la Paris numai la 50.000. In armatele germaniei fasciste s’a găsit asupra unui soldat S.S. amolit de partizanamulete împotriva schijelor, tailsmane împotriva tifusului şi un săculeţ în care era cusută rugăciunea, care urma să-i ferească de partizani. In ultimul timp nemţiii au născoct şi amulete care să-i protejeze lmpotriva încercuirii şi poate vor fi avut şi pentru câştigarea victoriei. Zeul victoriei lor, a fost însă înfrânt de armatele pământene ale U R.S.S. Superstiţiile vor dispare, pentru că superstiţia se termină acolo unde începe adevărata ştiinţă, omul cu cunoştinţe ştiinţiice fiind capabil să se descotorosească de ele. AL. Ştiinţa pentru tofi Ştiinţa şi superstiţiile Trădătorii muncitorimii vor fi înfrânţi — continuare din pag. I-a — maju! în Europa osci denia — şi a permis exploatarea cei mai cruntă a sa'ar'at'ior. Dat fiind şi cs cui pe care aceşti logofeţi ai frurgheziei în sânii miş* cării muncitoreşti î. su-» Ierâ în propriile lor ţări, perspectivele tentativei lor se pot vedea de pe acum. Findcă muncitorii nu pot accepta nici foamele», nici mizeria, nici şomajul, nici interzicerea dreptului la grevă şi nici războiul, oricâte panglii ar scoate pe nasDeelinii şi Caregii din toate ţările, Congresul de la Geneva se va reduce la o sinistră adunare a trădătorilor, fără nici un efect asupra maselor de salariaţi din lumea întreagă, mase ce îşi vor întări şi mai puternic unitatea şi vor duce lupta cu mai mult succes, lupta împotriva exploatatorilor. Congresul scizionist de la Geneva ne aminteşte contracongresul organizat de imperialişti după Congresul Mondal al Partizanilor Păcii dela Paris-Praga, contracongres care s'a soldat cu un lamentabil eşec. Dar ei dovedeşte cât de înspăimântaţi sunt imperialiştii de forţa unită a clasei muncitoare şi cât de mârşavi, de vânduţi sunt unii domni din conducerea fracţiunilor sindicale occidentale. Ceea ce nu este rău de stat. Vânduţii perlaştilor, Tito încearcă să obţină de la americani o nouă recompensă. o recompensă cu ajutorul căreia să-şi poată întări aparatul terorit, din ce în ce mai slab în urma creşterii opoziţiei revoluţi©unare , o recompensă cu ajutorul căreia să facă faţă necesităţilor pe care atitudinea lui de slugă plecată faţă de, trimişii occidentului i se impun o recompensă pentru a răsplăti bandiţii de care se serveşte pentru arestarea, schingiuirea şi asasinarea comuniştilor şi cetăţenilor fără de partid, rămaşi credincioşi ideii de prietenie cu Uniunea Sovietică şi transformării socialiste a Iugoslaviei. Acest bacşiş este absolut necesar pentru că, aşa cum observase cu luni în urmă ziarul burghez din Anglia „Manchester Guardian“, regimul mareşalului Tito va supraveţui numai dacă va fi sprijinit de puterile occidentale. Ţinem să atragem atenţia că împrumutul acesta ar constitui dealtfel un bun plasament, o investiţie serioasă pentru monopolişti şi aceasta, nu numai pentru serviciile politice pe care Ie va aduce clica lui Tito lagărului imperialist, ci şi pentru faptul că în felul acesta vor încasa şi dobândă, vor putea intensifica jăcmănirea bogăţiilor Iugoslaviei şi îşi vor putea desface, la preţurile de ei fixate, mărfurile care nu le sunt necesare, eventual şi armament. împrumutul acesta, bacşişul acesta pe care îngâmfatul dictator îl cerşeşte cu smerenie de la imperialişti înseamnă vânzarea cu ridicata şi cu amănuntul a bogăţiilor Iugoslaviei, a ţării. Banda lui Tito nu se deosebeşte cu nimic de Blumii, Bevillii, Schumacherii şi ceilalţi social-democraţi de dreapta, care pentru un dolar, fac sluj în faţa imperialiştilor şi le pun la dispoziţie toate averile naţiunii. Popoarele Iugoslaviei o ştiu. De aceea îşi înteţesc lupta împotriva celor care i-a trădat. Cu ele sunt Uniunea Sovietică, ţările de democraţie populară, tot lagărul păcii şi al democraţiei. Aici se află certitudinea victoriei lor. Victorie care va însemna reconstrucţia Iugoslaviei de democraţie populară, aliată sinceră a Uniunii Sovietice, factor important în frontul unic socialist şi democratic. Victorie care va însemna sfârşitul lamentabil al aventurierului Tito şi a acoliţilor săi. dolarului Urmare din Pag. Pa) zisele aestea a sosit în Capitala Republicii noastre populare marele scriitor braziian Jorge Amado. Jorge Amado este un membru al Partidului Comunist Brazilian şi un neînfricat luptător pentru cauza păcii şi a democraţiei. Cărţile sale constitue o oglindă a exploatări nemiloase practicate în ţara sa de către monopoliştii americani în colaborare cu burghezia naţională. Pentru atitudinea sa consecventă şi lupta sa neînfricatâ Jorge Amado a fost nevoit să*şi părăsească patria. El a întreprins o călătorie în Franţa, Italia, Ceho-Slovacia, Polonia şi U.R.S.S. şi C şi-a putut da seama de creşterea neîncetată a forţelor păcii şi democraţiei. A fost deosebit impresionat de de ritmul în care popoarele din ţările de democraţie populară îşi construesc o viaţă nouă, liberă şi fericită şi entuziasmat de grandioasele realizări din Patria socialismului biruitor. Din operele marelui scriitor brazilian, s’a tradus în româneşte romanul „Pământ fără lege". Uniunea Scriitorilor din R. Pi R, Comitetul permanent pentru pace, Institutul pentru strângerea relaţiilor cu străinătatea i-au făcut lui Jorge Amado o primire călduroasă. Nu este lipsit de semnficaţie faptul că scriitori progresişti, alungaţi de regimuri şi reacţionare din ţările lor, se bucură de o călduroasă ospitalitate din partea ţărilor Încadrate în lagărul păcii şi al democraţieî. Acest fapt demonstrează însuşi interesul pe care regimurile muncitoreşti îl poartă desvoltării culturii şi artelor şi dragostea cu care ele înconjoară pe creatorii de valori culturale. __ Dealtfel un alt scriitor progresist din America de Sud, poetul chilian Pablo Neruda, a fost sărbătorit zilele acestea la Moscova de către Uniunea Scriitorilor Sovietici. Cu acest prilej, au dat cuvântul scriitorii sovietici A. Faedeov și I’ya Ehrenburg. pu V* VII I SPOR Mişcarea sportivă de mase din U. R. S. S. In Uniunea Sovietică educaţia fizică şi sportul sunt elemente care fac parte din viaţa de toate zilele a oamenilor muncii. Statul acordă mjloace considerabile pentru construcţia stadioanelor şi terenurilor sportive. Acest fapt este mărturia grijei permanente,pe care Partidul bolşevic şi Statul sovietc o poartă desvoltării sportului şi educaţiei fizice atât în oraşe ca şi la sate. Din toate colţurile Uniunii Sovietice, vin ştiri despre amenajarea unuiunor terenuri şi stadioane sportive. Sute de mii de tineri şi de tinere participă la antrenamente, ridicându-şi calificarea. Colectivul muncitorilor fabricei de harte „Maiak Revoluţii" din Penza, a construit recent un stadion mare. Pe acest stadion exstă terenuri speciale de foot-ball, voley-ball, basket-ball, sărituri şi aruncări de disc. Deschiderea stadionului a fost o mare sărbătoare pentru toţi locuitorii oraşului. La primul match de football jucat între echipele fabrice „Maiak Revoluţii* şi clubul sportiv „Steaua Roşie* au asistat peste 3000 de spectatori. Pe stadion se pot antrena pentru a da examene de obţinerea insignei „Gata pentru muncă şi apărare* orice tânăr sau tânără din Penza. In oraşul Kerci s’a construit un stadion lângă uzina metalurgică „Vokov*. Tinerii metalurgişti au luat parte activă la construcţia lui, executând rapid toate muncile de terasament. Deschiderea unor terenuri sportive şi stadioane noui contribue la desvoltarea mişcării sportive de masă. Stadioanele existente şi cele ce se vor deschide vor deveni centre de educaţie fizică şi focare de cultură sportivă pentru nume. Din acest punct de vedere, merită a fi subliniată iniţiativă constructorilor din Moscova, care au hotărât să transforme stadionul lor într-un centru de activitate sportivă de masă, luptând pentru o folosire maximă a lui. Astfel ei au hotărât să cable numărul sportivilor ce se antrenează pe stadion, propunându-şi să realizeze ca acest număr să atingă o medie de 1500 de oameni pe zi. In acelaş timp ei şi-au luat angajamentul să organizeze conferinţe şi discuţii despre realizările sportive şi despre tehnica sportivă. Scurte ştiri sportive Marţi seara a avut loc la sediul Judeţenei U. T. M. o şedinţă cu toţi sportivii care s-au calificat pentru concursurile judeţene ale Cupei Tineretului Muncitor. Cu acest prilej, concurenţii au primit ultimele instrucţiuni şi îndrumări pentru a se prezenta cât mai bine la întrecerile sportive de Duminică.* La 1 Iulie se va deschide la Iaşi o şcoală de instructori sportivi, sub conducerea şi îndrumarea Comitetului Central O S.P. * Tot la 1 Iulie se va deschide la Iaşi o şcoală de instructori sportivi, pentru tinerii ţărani muncitori din Moldova. Intre conducătorul lotului polonez de voley şi reprezentanţii Federaţiei române au avut loc discuţii cu privire la revanşa jocurilor dntre R.P.R. şi Republica Polonă, întâlnirile vor avea loc anul viitor la Varşovia. Ce este complexul G. O. T. „Complexul GTO* (iniţiaiele cuvintelor „Gotov e trudu obornâ“ , „gata pentru muncă şi apărarea U. R. S. S.") a fost creat în 1931 din iniţiativa Comsomolului. Complexul este alcătuit din cele mai simple exerciţii fizice şi probe sportive, accesibile maselor de tineret. Innotul, skiul, alergările, marşul, săriturile şi aruncările, sunt probe de bază şi care pot fi practicate de oricine. Complexul cuprinde următoarele trei categrii: Categoria pentru începători „BGTO“ (iniţialele cuvintelor „Budi gotov e trudu i oboronâ*: „fii gata pentru muncă şi apărarea U. R. S. S.“ pentru tinerii şi tinerele de 14—15 eni. Categoria de bază „BGO“ de gradul I pentru cei peste 16 ani. Categoria a treia se numeşte „GTO de gradul II“ şi este rezervată celor care au trecut probele de gradul I. Cei care şi-au însuşit normele unei categorii, au dreptul să poarte insigna „BGTO“ sau „GTO“. Pentru a cuprinde cât mai mulţi sportivi în cadrul Complexului, au fost alcătuite norme speciale de gredul I pentru bărbaţi între 31 — 40 ani, pentru cei de peste 46 ani, cât şi pentru femeile Intre 26—32 ani. Normele se împart In două grupe : probe obligatorii şi probe la alegere. Astfel, pentru obţinerea insignei „GTO* de gradul I bărbaţi trebue să»şi însuşească 5 probe obligatorii şi după alegere. In acest fel« ori» cine se poate ocupa şi de sportul său preferat, pe lângă cele câteva probe impuse. Probele sportive ale Complexului sunt astfel alcătuite încât cei ce obţin insigna „GTO“ să fie pregătiţi pentru a deveni atleţi complect, iar cei ce se dedică unui anim spor, să nu se desvolta infaatarat. Normele „GTO“ intră înprogramul sportiv al tuturor şcolilor inferioare şi superioare din U. R. S. S. şi sunt adoptate de Armata Sovietică şi de marina militară. In decursul anilor, Complexul a fost revizuit şi ultima oară a fost refăcut şi aprobat de Consiliul Comisărilor Poporului, în anul 1939. O serbare şcolară de astăzi Ieri a avut loc la şcoala tehnică de Adiţie loconmică de fete din Iaşi serbarea de sfârşit de an. Cine a mai asistat şi în trecut la serbări şcolare cunoaşte tipicul caracteristic după care se desfăşurau astfel de manifestări, discursul Directorului, coruri „patriotice“, recitări de versuri de Mircea Dem. Ridulescu, împărţirea premiilor acordate mai mult fiilor „de familie“, cu acompaniement de fanfară, fotografii de şcolari cu coroane pe cap, etc. Am asistat acum la o altfel de serbare.Elevele erau de această dată acelea care organizaseră şi conduceau festivitatea.După ce a vorbit directoarea care a evidenţiat tocmai acest caracter, că serbareaeste a tineretului, că elevele singure au muncit şi acum îşi închse activitatea în colectiv într’o atmosferă de veselie, în faţa corpului didactic şi a părimilor, au urmat o serie de dansuri, coruri şi recitări. Eeva lanul Maricica a vorbit apoi în numele seriei de absolvente ale şcolii, arătând cum au trecut an cu an prin şcoala pe care au indrăgt-o, şi influenţa decisivă pe care a avut-o asupra lor reforma învăţământului , care le-a desvoltat învăţătura şi le-a înarmat cu adevărate cunoştinţeştiinţice. Eleva Valovici Anuţa a făcut raportul organizaţiei U. T. M„ din care s'a văzut că s’a lucrat cu lset şi conştiinciozitate, că civeiu! ideolog e al tinere Ist eieve a crescut, că ele ştiu să înveţe ri.'y greşelile pe care şi Ie recunosc şi că sunt într’adevar din ce în ce mai bine înarmate pentru viaţă, nu ca în trecut, când la capătul liceului, absolvenţii abia făceau cunoştinţe cu abecedarul greutăţilor izvorîte din lipsa unei legături organice între şcoală şi mediul înconjurător. Serbarea elevelor de la Școala de Adiție economică a avut de aceea un caracter nou. Prelungirea termenului de distribuire a cartelelor de lemne Termenul de distribuirea a cartelelor de lemne, a fost prelungit până la data de 10 iulie. Instituţiiile şi întreprinderile le vor putea obţine de la Serviciul Comercial Municipal, iar pensionarii şi ceilalte categorii de cetăţeni, le vor primi de la Centrul de Distribuire str. Gh. Dmitrov (fost brutăria Keln). Elevele care au obţinut diplome pentru îoratătorâ şi purtare la «coala die Economică de fete F.orica, Mâ di *l. M Invăţtură : Moşnergu Lîmif, B ’.dărău Lucia, Ionescu Eella, Costin Victoria. Purtare Elena, Mănescu Costin Elena,. I B. ' v Invăţătură: Botez Aurora, Tudor Oga, Pintilie Lucie. Purtare: Nedelski Nadej% I C. învăţătură : Andrei Paula. Damaschin, R ven. Purtare: Cohodaru, Nadler. II A I v ţătură : Popescu Gorgsî, Toaegaru Eugenia, Nichifor Georgeta.. Purtare : Raicu Veronica. II B învăţătură : Cobeischi Vera ,Moroiu Vera, Solomon Anuţa- Andrieşanu Elena. Purtare : Antoci Tasia, Buancea Maria, Blanaru Viorica. La învăţătură: Henea Elena, Tcaciuc Elvire, Bujdei Elena Purtare: Iieş Angela, ill B. Învăţătură: Teodor Ecat. (mrediu pe şcoală, media 0,82) Vo Iovici Anuţa, Schwartz Lucia, Reischer Coi ina, învăţătură şi purtare: Cioată Ortarssa, Sandu Constant, Rotaru Zaina. Act'Vî'Tifi şi nivel ideologic: Cucu Maria. Anul IV învăţătură : Giban Manu, Sarea Lucia, Ciortan Aure-; ■, Godman Paulina, Barau Voi Io !VÎ tciov Oi ge ia-Pun are '■ Andronic M r.... Film-Filmul Cu aparat« ce a filmat prin Ţara Sovietelor La Moscova s’a înapolat dela Aima-Ata colectivul cinematografic al regisorului VI. Sneiderov, care a turnat filmul de vederi în munţii At a»Tsu. Anul acesta călătorii cinematografici au vizitat diferite regiuni din U. R. S. S. Turnarea a avut loc la lacul Imandra. S’au înregistrat frumuseţile fluviului rus Kama. Regisorii-operatori, fraţii Alexeev, au trecut prin păduri seculare pentru a turna cadrele pentru f.m'md „In pădurile „Meşiei*. Operatorul cinematografic a participat şi la expediţia Academiei de Ştiinţe a U.R.S.S.» care a lucrat la săpăturile oraşelor antice din împărăţia Horezm. S-au filmat şi gr.dniie fertile de fructe din Moldavia şi cel mai mare vic de munte din lume Isak- Kuli. Problema aprovizionării cu produs© lactate (Urmare din pag. 1-a) Sarcina să ducă muncă de ămurire în fânul ţăranimii mjlociş?, întrucât un însemnat procent din acei care procură produse Aprolactei se recrutează dintre mijlociş'. Sporindi,»şi cantităţile de marfă, Societatea Aprolacta va reuşi să îndestuleze mereu cerinţele sucursalelor Moldoveialimentare. In decurs de câteva zile vor funcţiona la Iaşi încă şase centre ale Moldoveisituate în diverse cartiere : Prof. Pylihon, Păcurari, Abator, Tataraşi etc. In aceste sucursale se vor vinde şi produsele lactate procurate de Moldova ale la Aprolacta. De aceea această Societate de Stat trebue săşi intensifice eforturile pentru a satisface în mod permanent necesităţile. Aprolacta a reuşit să fabrice smântână de cartate net superioară. Acest aliment atât de nutritiv trebue să ajungă şi el la indemâna massei consumatoare, aşa cum se vând brânzeturile. Smântână nu e necesară numai spitalelor, cantinelor şi creşeor, adică acolo unde este distribuită acum. Ea trebue să se găsească de vânzare la toate sucmsilele Moldovei falimentare şi la toate cooperativele din oraş. Aprolacta are Insă obligaţia să revizuiască profit acestui aliment, pentru ca 13 149 lei kgr. atât cât urmează s’o vândâ centrele de desfacere (calculându-şi câştigu lor) este prea ridicat. Dacă Aprolacta va fi sprijinită atât de secţia comercială a Comitetului provizoriu şi a Judeţului cât şi a oraşului, dacă ea va colabora zi de zi cu Societetea comercială de Stat Moldova alimentară şi cu Cooperativele locale, dacă îşi va întări eforturile în ce priveşte operaţia colectărilor, va reuşi, să-şi îmbunatăţească munca spre binele marelor masse consumatoare.