Opinia, iulie 1949 (Anul 41, nr. 845-871)

1949-07-01 / nr. 845

Lucrarea profesorului I. V. Serghieev Ştiinţa l şi Su­­perstiţiile apărute în co­­lecţia Ştiinţa pentru top, este menită a arăta izvo­rul eresurilor şi credinţe­lor izvorâte din cele mai vechi timpuri, care au dat naştere la atâtea supers­tiţii. Neînţelegerea fenome­nelor naturii şi legăturile ce există intre ele au dat loc credinţe or deşarte, superstiţiilor. Mu­tă lume are cunoş­tinţă despre o serie de superstiţii, dar oamenii ridicaţi din punct de ve­dere cultural le privesc ca urme ale străvechilor credinţe, apărute în tim­purile sî­bărăciei. Cu cât omul este mai înapoiat, cu atât el e mai su­ers­iţios, viaţa lui fi­­ind învăluită în mistere, iar dânsul înspăimântat trăind, într’o lume dena­turată. Când omul ar­e însă cauzele adtu­rate care determină fenomenele na­turii, când este capabil a înţelege legătura dintre a­­ces­e fenomene, în mo­mea­u­ acela, imagine te­rt­ă­reşti şi mistice, dis­­por. Oamenii din toate tim­purile erau îngrijoraţi de fenomenele naturii, ca eclipsa de soare şi de lună, apariţia cometelor, cutre­mure de pământ şi arlele. E­i­le inspirau groază, crezând că sunt diriguite de duhuri. In Evul Mediu, era a­­proape­­imposibil sâ se afle un om, care să nu creadă în inf­uenţa stele­­lor asupra sound lui. De nici a luat răuş­ere ştiinţa faşă, as rologia. Al­ă ştiinţă mincinoasă e fost alchimia dar ea a dat naştere ştiinţei exactei eh­mia. Autorul arată că Marea In­vo­lţie din Octombrie, a lovit crunt în supers­­tiţii care erau un vistru­ de I. V. SERGHEEV ment de exploatare a po­porului muncitor ţinut în întunerec şi nesiguranţă. In ţara unde bogăţia, ştiinţa şi tehnica aparţin poporului muncitor, super­stiţiile dispar mult mai re­pede decât în orice ţară. Automobilul socotit de înapoiaţi ca haraboua dra­cului, este azi un vehicul care se servesc cetăţenii în mod obişnuit. Dar un lucru curios. Cum de se mai menţ­ii şi astăzi aceste supersti­ţii în unele ţări? Răspunsul este clar şi nu trebue căutat prea de­parte. Există o serie în­treagă de şarlatani, care mai caută şi astazi să menţină poporul în întu­neric, de pe urma cărui fapt ei au de tras profi­luri grase. In Franţa şi în alte ţări care au suferit ocu­parea h­tlerista, au luat naştere magni şi oh re­­mar­ţic. Şirlatanii care se ocupau cu negoţul de ta­­lismane şi amulete se ri­dica în 1940 la Paris nu­mai la 50.000. In armatele germaniei fasciste s’a găsit asupra unui soldat S.S. amolit de partizanamulete îm­potriva schijelor, tails­­mane împotriva tifusului şi un săculeţ în care era cusută rugăciunea, care urma să-i ferească de partizani. In ultimul timp nemţiii au născoct şi amulete care să-i protejeze lm­po­triva încercuirii şi poate vor fi avut şi pentru câş­tigarea victoriei. Zeul victoriei lor, a fost însă înfrânt de armatele pământene ale U R.S.S. Superstiţiile vor dispare, pentru că superstiţia se ter­mină acolo unde începe adevărata ştiinţă, omul cu cunoştinţe ştiinţiice fiind capabil să se des­­cotorosească de ele. AL. Ştiinţa pentru tofi Ştiinţa şi superstiţiile Trădătorii muncitorimii vor fi înfrânţi — continuare din pag. I-a — maju! în Europa osci den­ia — şi a permis exploa­tarea cei mai cruntă a sa'ar'at'ior. Dat fiind şi cs cui pe care aceşti logofeţi ai frurgheziei în sânii miş* cării muncitoreşti î. su-» Ierâ în propriile lor ţări, perspectivele tentativei lor se pot vedea de pe a­­cum. F­indcă muncitorii nu pot accepta nici fo­a­me­le», nici mizeria, nici şo­majul, nici interzicerea dreptului la grevă şi nici războiul, oricâte panglii ar scoate pe nasDeeli­nii şi Caregii din toate ţă­rile, Congresul de la Ge­neva se va reduce la o sinistră adunare a trădă­torilor, fără nici un e­fect asupra maselor de salariaţi din lumea în­trea­gă, mase ce îşi vor întări şi mai puternic u­­nitatea şi vor duce lupta cu mai mult succes, lupta împotriva exploatatorilor. Congresul scizionist de la Geneva ne aminteşte con­­tracongresul organizat de imperialişti după Congre­sul Mond­al al Partizani­lor Păcii dela Paris-Praga, contracongres care s'a soldat cu un lamentabil eşec. Dar ei dovedeşte cât de înspăimântaţi sunt imperialiştii de forţa u­­nită a clasei muncitoare şi cât de mârşavi, de vân­duţi sunt unii domni din conducerea fracţiunilor sindicale occidentale. Ce­­ea ce nu este rău de st­at. Vânduţii perlaştilor, Tito încearcă să obţină de la americani o nouă recompensă. o recompensă cu ajutorul căreia să-şi poată întări aparatul teror­it, din ce în ce mai slab în urma creşterii opoziţiei revoluţi©u­nare , o recompensă cu aju­torul căreia să facă faţă ne­cesităţilor pe care atitudinea lui de slugă plecată faţă de, trimişii occidentului i se im­pun­­ o recompensă pentru a răsplăti bandiţii de care se serveşte pentru arestarea, schingiuirea şi asasinarea co­muniştilor şi cetăţenilor fără de partid, rămaşi credincioşi ideii de prietenie cu Uniu­nea Sovietică şi transformă­rii socialiste a Iugoslaviei. Acest bacşiş este absolut necesar pentru că, aşa cum observase cu luni în urmă ziarul burghez din Anglia „Manchester Guardian“, re­gimul mareşalului Tito va supraveţui numai dacă va fi sprijinit de puterile occi­­dentale. Ţinem să atragem atenţia că împrumutul acesta ar con­stitui dealtfel un bun plasa­ment, o investiţie serioasă pentru monopolişti şi acea­sta, nu numai pentru servi­­ciile politice pe care Ie va aduce clica lui Tito lagăru­­lui imperialist, ci şi pentru faptul că în felul acesta vor încasa şi dobândă, vor putea intensifica jăcmănirea bogă­­ţiilor Iugoslaviei şi îşi vor putea desface, la preţurile de ei fixate, mărfurile care nu le sunt necesare, eventual şi armament. împrumutul acesta, bacşi­şul acesta pe care îngâmfa­­tul dictator îl cerşeşte cu smerenie de la imperialişti înseamnă vânzarea cu rid­i­cata şi cu amănuntul a b­o­găţiilor Iugoslaviei, a ţării. Banda lui Tito nu se deo­sebeşte cu nimic de Blumii, Bevillii, Schumacherii şi cei­lalţi social-democraţi de dreap­ta, care pentru un dolar, fac sluj în faţa imperialiştilor şi le pun la dispoziţie toate a­­verile naţiunii. Popoarele Iugoslaviei o ştiu. De aceea îşi înteţesc lupta împotriva celor care i-a trădat. Cu ele sunt Uni­­unea Sovietică, ţările de de­mocraţie populară, tot lagă­rul păcii şi al democraţiei. Aici se află certitudinea vic­­toriei lor. Victorie care va însemna reconstrucţia Iugo­slaviei de democraţie popu­lară, aliată sinceră a Uniu­nii Sovietice, factor impor­tant în frontul unic socialist şi democratic. Victorie care va însemna sfârşitul lamen­tabil al aventurierului Tito şi a acoliţilor săi. dolarului Urmare din Pag. Pa) zisele aestea a sosit în Capitala Republicii noastre populare marele scriitor braziian Jor­­ge Ama­do. Jorge Ama­do este un membru al Par­tidului Comunist Brazilian şi un neînfricat luptător pentru cauza păcii şi a de­mocraţiei. Cărţile sale constitue o oglindă a exploatăr­i ne­miloase practicate în ţara sa de către monopoliştii americani în colaborare cu burghezia naţională. Pentru atitudinea sa consecventă şi lupta sa neînfricatâ Jor­­ge Amado a fost nevoit să*şi părăsească patria. El a întreprins o călătorie în Franţa, Italia, Ceho-Slo­­vacia, Polonia şi U.R.S.S. şi C şi-a putut da seama de creş­­terea neîncetată a forţelor păcii şi democraţiei. A fost deosebit impresionat de de ritmul în care popoa­rele din ţările de democra­ţie populară îşi construesc o viaţă nouă, liberă şi feri­cită şi entuziasmat de gran­dioasele realizări din Patria socialismului biruitor. Din operele marelui scrii­tor brazilian, s’a tradus în româneşte romanul „Pământ fără lege". Uniunea Scriitorilor din R. Pi R, Comitetul permanent pen­tru pace, Institutul pentru strângerea relaţiilor cu străinătatea i-au făcut lui Jorge Amado o primire călduroasă. Nu este lipsit de semn­­­ficaţie faptul că scriitori­ progresişti, alungaţi de regimuri şi reacţionare din ţările lor, se bucură de o călduroasă ospitalitate din partea ţărilor Încadrate în lagărul păcii şi al de­­mocraţieî. Acest fapt demons­trează însuşi interesul pe care regimurile muncitoreşti îl poartă desvoltării culturii şi artelor şi dragostea cu care ele înconjoară pe creatorii de valori culturale. __ Dealtfel un alt scriitor progre­­­si­st din America de Sud, poetul chilian Pablo Neruda, a fost sărbătorit zilele a­­cestea la Moscova de către Uniunea Scriitorilor Sovie­tici. Cu acest prilej, au dat cuvântul scriitorii so­­vietici A­. Faedeov și I’ya Ehrenburg. p­u V* V­I­I I SPOR Mişcarea sportivă de mase din U. R. S. S. In Uniunea Sovietică e­­ducaţia fizică şi sportul sunt elemente care fac parte din viaţa de toate zilele a oa­menilor muncii. Statul a­­cordă mjloace considerabile pentru construcţia stadioa­nelor şi terenurilor sportive. Acest fapt este mărturia grijei permanente,­pe care Partidul bolşevic şi Statul soviet­c o poartă desvoltă­­rii sportului şi educaţiei fi­zice atât în oraşe ca şi la sate. Din toate colţurile Uniu­­nii Sovietice, vin ştiri des­pre amenajarea unui­unor terenuri şi stadioane spor­tive. Sute de mii de tineri şi de tinere participă la an­trenamente, ridicându-şi ca­lificarea. Colectivul muncitorilor fa­­bricei de harte „Maiak Re­­voluţii" din Penza, a cons­truit recent un stadion mare. Pe acest stadion ex­stă te­renuri speciale de foot-ball, voley-ball, basket-ball, să­rituri şi aruncări de disc. Deschiderea stadionului a fost o mare sărbătoare pen­tru toţi locuitorii oraşului. La primul match de foot­ball jucat între echipele fa­brice­ „Maiak Revoluţii* şi clubul sportiv „Steaua Ro­şie* au asistat peste 3000 de spectatori. Pe stadion se pot antrena pentru a da examene de ob­ţinerea insignei „Gata pen­tru muncă şi apărare* orice tânăr sau tânără din Penza. In oraşul Kerci s’a cons­­truit un stadion lângă uzina metalurgică „Vokov*. Ti­nerii metalurgişti au luat parte activă la construcţia lui, executând rapid toate muncile de terasament. Deschiderea unor tere­nuri sportive şi stadioane noui contribue la desvolta­rea mişcării sportive de masă. Stadioanele existente şi cele ce se vor deschide vor deveni centre de edu­caţie fizică şi focare de cultură sportivă pentru nu­me. Din acest punct de ve­dere, merită a fi subliniată iniţiativă constructorilor din Moscova, care au hotărât să transforme stadionul lor într-un centru de activitate sportivă de masă, luptând pentru o folosire maximă a lui. Astfel ei au hotărât să cabl­­e numărul sportivilor ce se antrenează pe sta­dion, propunându-şi să rea­­lizeze ca acest număr să atingă o medie de 1500 de oameni pe zi. In acelaş timp ei şi-au luat angajamentul să organizeze conferinţe şi discuţii despre realizările sportive şi despre tehnica sportivă. Scurte ştiri sportive Marţi seara a avut loc la sediul Judeţenei U. T. M. o şedinţă cu toţi sportivii care s-au calificat pentru con­cursurile judeţene ale Cupei Tineretului Muncitor. Cu a­­cest prilej, concurenţii au primit ultimele instrucţiuni şi îndrumări pentru a se prezenta cât mai bine la întrecerile sportive de Du­minică.* La 1 Iulie se va deschide la Iaşi o şcoală de instruc­tori sportivi, sub conduce­rea şi îndrumarea Comite­tului Central O S.P. * Tot la 1 Iulie se va des­chide la Iaşi o şcoală de instructori sportivi, pentru tinerii ţărani muncitori din Moldova. Intre conducătorul lotu­lui polonez de vo­ley şi re­prezentanţii Federaţiei ro­mâne au avut loc discuţii cu privire la revanşa jocu­rilor d­ntre R.P.R. şi Repu­blica Polonă, întâlnirile vor avea loc anul viitor la Var­­şovia. Ce este complexul G. O. T. „Complexul GTO* (iniţia­­iele cuvintelor „Gotov e trudu obornâ“ , „gata pen­tru muncă şi apărarea U. R. S. S.") a fost creat în 1931 din iniţiativa Comso­­molului. Complexul este al­cătuit din cele mai simple exerciţii fizice şi probe sportive, accesibile maselor de tineret. Innotul, skiul, alergările, marşul, săritu­rile şi aruncările, sunt pro­be de bază şi care pot fi practicate de oricine. Complexul cuprinde ur­mătoarele trei categrii: Categoria pentru începă­tori „BGTO“ (iniţialele cu­vintelor „Budi gotov e tru­du i oboronâ*: „fii gata pentru muncă şi apărarea U. R. S. S.“ pentru tinerii şi tinerele de 14—15 eni. Categoria de bază „BGO“ de gradul I pentru cei peste 16 ani. Categoria a treia se nu­meşte „GTO de gradul II“ şi este rezervată celor care au trecut probele de gra­dul I. Cei care şi-au însuşit normele unei categorii, au dreptul să poarte insigna „BGTO“ sau „GTO“. Pentru a cuprinde cât mai mulţi sportivi în ca­drul Complexului, au fost alcătuite norme speciale de gredul I pentru bărbaţi între 31 — 40 ani, pentru cei de peste 46 ani, cât şi pentru femeile Intre 26—32 ani. Normele se împart In două grupe : probe obligatorii şi probe la alegere. Astfel, pentru obţinerea insignei „GTO* de gradul I bărbaţi trebue s㻺i însuşească 5 probe obligatorii ş­i după alegere. In acest fel« ori» cine se poate ocupa şi de sportul său preferat, pe lângă cele câteva probe im­­puse. Probele sportive ale Com­plexului sunt astfel alcătu­ite încât cei ce obţin in­­signa „GTO“ să fie pregă­tiţi pentru a deveni atleţi complect­, iar cei ce se de­dică unui anim­­­ spor, să nu se desvolta infaatarat. Normele „GTO“ intră în­­programul sportiv al tutu­­ror şcolilor inferioare şi su­perioare din U. R. S. S. şi sunt adoptate de Armata Sovietică şi de marina mi­litară. In decursul anilor, Com­plexul a fost revizuit şi ul­tima oară a fost refăcut şi aprobat de Consiliul Com­i­­sărilor Poporului, în anul 1939. O serbare şcolară de astăzi Ieri a avut loc la şcoala tehnică de Adiţie loconmică de fete din Iaşi serbarea de sfârşit de an. Cine a mai a­­sistat şi în trecut la serbări şcolare cunoaşte tipicul ca­­racteristic după care se des­făşurau astfel de manifestări, discursul Directorului, coruri „patriotice“, recitări de ver­suri de Mircea Dem. Ridu­­lescu, împărţirea premiilor acordate mai mult fiilor „de familie“, cu acompaniement de fanfară, fotografii de şco­lari cu coroane pe cap, etc. Am asistat acum la o alt­fel de serbare.­­Elevele erau de această dată acelea care organizaseră şi conduceau festivitatea.­­După ce a vor­bit directoarea care a evi­denţiat tocmai acest caracter, că serbarea­­este a tinere­tului, că elevele singure au muncit şi­­ acum îşi închse activitatea în colectiv într’o atmosferă de veselie, în faţa corpului didactic şi a păr­im­­ilor, au urmat o serie de dansuri, coruri şi recitări. E­eva lanul Maricica a vorbit apoi în numele seriei de absolvente ale şcolii, arătând cum au trecut an cu an prin şcoala pe care au indrăg­t-o, şi influ­enţa decisivă pe care a a­­vut-o asupra lor reforma în­văţământului , care le-a des­­voltat învăţătura şi le-a înar­mat cu adevărate cunoştinţe­­ştiinţ­­ice. Eleva Valovici Anuţa a făcut raportul organizaţiei U. T. M„ din care s'a văzut că s’a lucrat cu lset şi conştiin­ciozitate, că civeiu! ideolog e al tinere Ist eieve a crescut, că ele ştiu să înveţe ri.'y greşelile pe care şi Ie recu­nosc şi că sunt într’adevar din ce în ce mai bine înar­mate pentru viaţă, nu ca în trecut, când la capătul lice­ului, absolvenţii abia făcea­u­­ cunoştinţe cu abecedarul greu­tăţilor izvorîte din lipsa unei legături organice între şcoală şi mediul înconjurător. Serbarea elevelor de la Școala de Adiție economică a avut de aceea un caracter nou. Prelungirea termenului de distribuire a carte­lelor de lemne Termenul de distribu­irea a cartelelor de lemne, a fost prelungit până la data de 10 iulie. Instituţiiile şi întreprinde­rile le vor putea obţine de la Serviciul Comercial Municipal, iar pensionarii şi ce­ilalte categorii de cetăţeni, le vor primi de la Centrul de Distribuire str. Gh. D­mitrov (fost brută­ria K­eln). Elevele care au obţinut diplome pentru îoratătorâ şi purtare la «coala die Economică de fete F.ori­ca, Mâ di *­l. M Invăţtură : Moşnergu Lîmif, B ’.dărău Lucia, Ionescu E­e­lla, Costin Victoria. Purtare Elena, Mănescu Costin Elena,. I B. ' v Invăţătură: Botez Aurora, Tudor O­ga, Pintilie Lucie. Purtare: Nedelski Na­de­j% I C. învăţătură : Andrei Paula. Dama­schin, R ven. Purtare: C­ohodaru, Nad­ler. II A I v ţătură : Popescu G­or­­­gsî, Toaegaru Eugenia, Ni­­chifor Georgeta.. Purtare : Raicu Veronica. II B învăţătură : Cobeischi Vera ,Moroiu Vera, Solomon Anuţa- Andrieşanu Elena. Purtare : Antoci Tasia, Buancea Maria, Blanaru Viorica. L­a învăţătură: Henea Elena, Tcaciuc Elvire, Bujdei Elena Purtare: Iieş Angela, ill B. Învăţătură: Teodor Ecat. (mrediu pe şcoală, media 0,82) Vo Iov­ici Anuţa, Schwartz Lucia, Reischer Coi ina, învăţătură şi purtare: Cioată Ortarssa, Sandu Cons­­tant, Ro­ta­ru Zaina. Ac­t'Vî'Tifi şi nivel ideolo­gic: Cucu M­aria. Anul IV învăţătură : Giban Manu, Sarea Lucia, Ciortan Aure-; ■, Godman Paulina, Barau V­o­i Io !VÎ tci­ov Oi ge ia-Pun are '■ Andronic M r.­... Film-Filmul Cu aparat«­ ce a filmat prin Ţara Sovietelor La Moscova s’a în­a­pol­at dela Aima-Ata colectivul cinematografic al regiso­­rului VI. Sneiderov, care a turnat filmul de vederi în munţii At a»Tsu. Anul acesta călătorii ci­nematografici au vizitat diferite regiuni din U. R. S. S. Turnarea a avut loc la lacul Imandra. S’au în­registrat frumuseţile flu­viului rus Kama. Regisorii-operatori, fra­ţii Alexeev, au trecut prin păduri seculare pentru a turna cadrele pentru f.m'­­md „In pădurile „Meşiei*. Operatorul cinematografic a participat şi la expedi­ţia Academiei de Ştiinţe a U.R.S.S.» care a lucrat la săpăturile oraşelor an­­tice din împărăţia Horezm. S-au filmat şi gr­.d­niie fertile de fructe din Mol­davia şi cel mai mare vic de munte din lume Isak- Kuli. Problema aprovizionării cu produs© lactate (Urmare din pag. 1-a) Sarcina să ducă muncă de ămurire în fânul ţăranimii m­jlociş?, întrucât un în­semnat procent din acei care procură produse Apro­­lactei se recrutează dintre mijlociş'. Sporindi,»şi cantităţile de marfă, Societatea Aprolacta va reuşi să îndestuleze me­reu cerinţele sucursalelor Moldovei­­­alimentare. In decurs de câteva zile vor funcţiona la Iaşi încă şa­se centre ale Moldovei­­si­tuate în diverse cartiere : Prof. Pylihon, Păcurari, Aba­tor, Tataraşi etc. In aceste sucursale se vor vinde şi produsele lactate procurate de Moldova ale la Aprolacta. De aceea această Societate de Stat trebue să­­şi intensifice eforturile pen­tru a satisface în mod per­manent necesităţile. Aprolacta a reuşit să fa­­brice smântână de cartate net superioară. Acest ali­ment atât de nutritiv trebue să ajungă şi el la indemâna massei consumatoare, aşa cum se vând brânzeturile. Smântână nu e necesară numai spitalelor, cantinelor şi creşe­or, adică acolo unde este distribuită acum. Ea trebue să se găsească de vânzare la toate sucmsi­lele Moldovei falimentare şi la toate cooperativele din o­­raş. Aprolacta are Insă obli­gaţia să revizuiască profit acestui aliment, pentru ca 13 149 lei kgr. atât cât urmează s’o vândâ centrele de des­facere (calculându-şi câştig­u lor) este prea ridicat. Dacă Aprolacta va fi spri­jinită atât de secţia comer­cială a Comitetului provizo­riu şi a Ju­deţului cât şi a o­­raşului, dacă ea va colabora zi de zi cu Societetea comer­cială de Stat Moldova ali­mentară şi cu Cooperativele locale, dacă îşi va întări e­­forturile în ce priveşte ope­raţia colectărilor, va reuşi, să-şi îmbunatăţească munca spre binele marelor masse consumatoare.

Next