Opinia, septembrie 1949 (Anul 41, nr. 897-922)

1949-09-01 / nr. 897

Pentru ridicarea nivelului muncitorilor Munca culturala şi artistică de la fabrica „Ţesătura" trebue planificată şi intensificată Fabrica „Ţesătura* este, fâră îndoială, una din marile unităţi de muncă din oraşul nostru. Vizitatorul care trece prima dată pragul acestei întreprinderi se pierde în imensitatea atelierelor unde pulsează sutele de războaie, unde muncitorii şi muncitoarele, cu mişcări agile, mânuesc firele şi suveica, luptănd pentru depăşirea normelor. Este firesc ca fabrica unde muncesc alături atâţia muncitori să aibă o viaţă proprie a ei, cu manifestări culturale şi artistice, sportive, etc. care să angajeze masa acelora ce lucrează în unitatea respectivă. Echipe artistice in fabrică se lucrează In noul echipe. De aceea, munca artistică şi culturală se duce internativ cu elemente din ambele echipe. Când una lucrează dimineaţa, membrii colectivelor artistice fac repetiţii şi se instruesc după masă, pentru ca săptămâna urmatoare să repete tot după masă elementele celei de a doua echipe. De aceea la „Ţesătura* există câte două echipe de teatru, de dansuri, etc. — lucru care, la prima vedere, ar părea ca un fapt pozitiv. Insă din cauza intermitenţii instruirii echipelor (o săptămână da şi una nu), nu se înregistrează totdeauna rezultate pozitive. Este drept că formaţiile de teatru şi dansuri se deplasează aproape săptămânal in judeţ unde-şi dau contrbuţia la festivalurile Căminelor Culturale din comunele mai apropiate. Este adevărat, iarăşi, că există o bibliotecă, există ucele instrumente (pian, a-Cordeon, contrabas, etc.) şi un instructor care dă lecţii unor elemente muncitoreşti. IleaSerhenea, la Ţesătura a acţionează şi o şcoală de alfabetizare, şi a fost şi un cor. Toate acestea ar putea să ducă la concluzia că treaba merge bine, şi că responsa* IMM cultural al Comitetului de fabrică ar putea să se felicite. Totuşi, dacă cercetezi mai atent, Iţi dai seama că lucrurile nu stau chiar aşa* Masa muncitorîilor trebue antrenată hitr’adevăr, există o biîf iotecă. Dar aceasta cuprinde, pentru 1400 de muncitori şi muncitoare, numai vreo 400 de cărţi şi broşuri la fl’ loc, ceeace este mult prea puţin. Apoi însăşi îefmî cum funcţionează Srfb] Poteca este defecftoos. O tovarăşă care a urmat şcoala de bibliotecari este în concediu de boală, şi nu se ştie bine cine-i ţine socia. Eram acolo tocmai la o oră când biblioteca trebuia să funcţioneze. Totuşi, nici bibliotecar, nici solicitanţi n’am văzut. Muncitorii citesc — ni s’a spus — în proporţie de 40 la sută. Ceea ce ar însemna cam 560 de cititori permanenţi. Poate fi această cifră reală la o bibliotecă de 400 broşuri şi volume ? De asemenea, nu există nici un abonament pentru colecţie la bibliotecă, la vreo revistă culturală, sportivă, sau ştiinţifică. Concluzia este că trebue sa se creeze condiţiile antrenării masei muncitorilor la lectură, să l se creeze acestora obişnuinţa cititului şi a discuţiilor asupra cărţilor şi a scriitorilor. Şcoala de alfabetizare In colaborare cu Secţia de învăţământ funcţionează la „Ţesătura“ şi o şcoala de alfabetizare. Dar cursurile ei nu sunt urmate decât de un procent redus de analfabeţi. Iarăşi se impune o muncă de lămurire şi agitaţie care să-i facă pe oameni să se convingă de foloasele ştiinţei de carte şi sa lichideze cu această situaţe care acuză starea de Inapoere in care era ţinută clasa muncitoare de către trecutele regimuri. Superficialitatea trebue lichidaţi In general, impresia pe care o ai luând cunoştinţă de felul cum este dusă activitatea culturală in această importantă întreprindere a laşului este de superficialitate. Există de toate cetea, în aparenţă, echipe artistice, bibliotecă, etc., dar aşa cum am arătat, ele nu constitue un stimulent în munca masei de muncitori şi nu contribue efectiv la transformarea vieţii lor. In tot cazul activitatea culturală este cu mult în urmă, faţă de succesele înregistrate la aceeaşi fabrică în producţie, unde există muncitori care lucrează în contul anului 1950. Delăsările în muncă, nepreciziunea sarcinilor tovarăşilor din colectivul cultural al Comitetului de fabrică, neglijenţă din partea direcţiunii care nu a dat suficientă atenţie ridicării culturale a muncitorilor, explică această stare de lucruri. Ce este de făcut In primul rând să se fi*xeze sarcini precise pentru a se şti cine este resposibil cu biblioteca, cine este cu echipele artistice, cu ziarul de perete, cu corul şi educaţia muzicală, etc. Apoi aceşti responsabili să aibă în vedere ca punct principal care să le orienteze activitatea, antrenarea maselor în toate sectoarele activităţii culturale. Iscor, teatru, pentru ca nu numai aceleaşi demente să lucreze şi majoritatea muncitorilor să stea deoparte de orice activitate. Mijloace de muncă sunt 3 instrumente muzicale, un început de bibliotecă etc., dar toate acestea trebuesc folosite de cât mai mulţi. Şi acest rezultat nu poate fi atins decât prin munca organizată după un plan a resortului cultural care trebue să aibă sprijinl întregului comitet de fabrică, al organizaţiei ,de Partid şi al Direcţiei. RADU NAUMESCU comerţul de Stat a deschis centre de aprovixionare în cartierul Galata Pe zi ce trece, cornerţul de Stat ia amploare mai mare în oraşul nostru. Mereu se înfiinţează centre noi ale Moldovei alimentare, ale Cooperativelor, ale Aprozarului. Săptămâna aceasta, calea Galata, colţ cu şoseaua Naţională a căpătat un aspect cu totul nou. Piaţa situată la întretăierea acestor străzi este străjuită acuma pe deoparte de un centru al Aprozarului iar pe de altă parte de un centru a Moldovei alimentare. Zileie acestea s-au deschis ambele sucursale ale respectivelor magazia de Slot. Populația muncitoare din cartier este mulțumită că ar® la îndemână acum centre pentru aprovizionare. ol»INIA Presa sovietică sărbătoreşte bicentenarul naşterii marelui poet german Goethe Bicentenarul naşterii marelul poet german Johann Wolfgang Goethe este sărbătorit de presa sovietică ca un eveniment de mare importanţă în cultura mondială. Ziarul Pravda, Izvestia Krasnaia Zvezda, şi alte cotidiene din Moscova publică articole lungi închinate vieţii şi operii lui Goethe. Bicentenarul naşterii lui Goethe, subliniază Anisimov in ziarul Pravda de Luni nu este o comemorare obişnuită ci ea ridică probleme contemporane vitale. Anisimov subliniază că explicarea unui fenomen complex şi contradictoriu cum este viaţa şi opera lui Goethe depăşeşte puterea de înţelegere a criticii burgheze şi arată că numai critica comunistă poate lămuri în întregime imensitatea operei creatoare a lui Goethe. Autorul articolului citează aprecierile lui Engels despre Goethe şi arată că aceste citate se pot compara numai cu articolele geniale ale lui Lenin asupra lui Tolstoi. Bicentenarul naşterii lui Goethe, sărbătoarea naţională a culturii germane, are loc în condiţia de luptă dusă de poporul german pentru o Germanie unită, democratică şi paşnică. Forţele democratice ale poporului german vor şti să pună în valoare comorile moştenirii sale culturale, urâte cu atâta patimă de către fascişti. Iubirea de oameni şi sentimentele democratice care se degajă din opera lui Goethe se opun caracterului anti-uman al fascismului. La Iaşi vor funcţiona anul acesta două şcoli pentru pegăsrea cadrelor textile (Urmare din pag. 2-a) media textilă şi apoi la Institutul Textil. Sprijinul Comitetului Provizoriu Acum, în preajma anului şcolar, Comitetul Provizoriu orăşenesc a acordat tot sprijinul acestei noi şcoli în curs de înfiinţare. Datorită acestui sprijin s’a putut trece la amenajările necesare extinderii S-Olif. Cele două şcoli (medie şi profesională), sunt pentru ramura textilă de o importanţă deosebită. Ele vor contribui la formarea de cadre pentru această industrie, atât de necesare ţesătoriilor şi filaturilor noastre. Pe locul unei şcoli care nu venea cu nimic în sprijinul romonului muncitor, au luat fiinţă astăzi două şcoli care au ca scop de a forma tehnicieni care vor contribui la construirea socialismului în ţara noastră. Un nou club al salariaţilor la Iaşi Duminică 18 August a. c. a avut loc inaugurarea clubului salariaţilor „Centrofarmului“ Iaşi. Acest club care poartă pecetea muncii în care s-a antrenat întregul comitet al instituţiei, a fost realizat graţie ajutorului material obţinut de la Centrala din Bucureşti. Cuobul bine amenajat, deunde nu lipsesc mesaţe de şah, bibliotecă, etc., este frumos ornat, având pe lângă „Ziarul de Perete“, şi un colţ A.R.L.U.S. Se cuvine a menţiona, munca neprecupeţită depusă în afara orelor de serviciu, de colectivul Centrolanului peiî'ru amenajarea clubului. î Inaugurarea care a întrunit întreaga massă a salt* riat lor, s’a făcut prints*» frumoasă șezătoare iiterate artistică. Iată, că prin munca depusă de muncitorii c«decis* velor din „Centrofarm“' șl farmacii, s’a împlinit urs gsî, prin creerea acestui club,a cărui menire este, câsit o legătură frăţească latre toţi salariaţii »Centrofarm«iuî, dându-li posibilitatea a în orelebere să«şi pe create cu folos vremea,ridicându-îi în acelaş timp nivelul iff ideologic şi cultura!. 1. SEGAL Corespondeet * Grija pentru mașina, ° preocupare important® a munci lori Ierdele Tesăfiara taie, pe vremea când cop/foîi5tii conduceau fabricile noastre, mo5f5îo era a patronului, un mijloc de exploatare în mâna acestuia. Acum, când prin lupta clasei muncitoare, condusă de Partid, fabricile, mașiie, au fostmulse din ghiarele capitaliştilor şi trecute în stăpânirea întregului popor, muncitorul .*O iubeşte masna, pe care o priveşte ca pe un mioc prefios de muncă şi luptâ. J Patidul luptâ sâ desvolte ,i să întărească în conştiinţa muncitorilor noua atitudie faţă de avutul obştesc, faţâ de bunurile întregului popor muncitor, învăţătura Partidului de roade. Tot mai mare e numărul muncitorilor care păzesc avutul obştesc, nigurasc maşinle secţiei respective cu care-şi păzesc propria lor avuţie, cu aceiaşi dragoste şi grifi Iată, de pildă, fabrica textilă Te satuira. Muncitorilor de aici nu le este indiferent dacă utilajul din secţie este îngrijit sai nu. Ei ştiu că numai cu maşini In bună stare. Planul poate îi realizat, normele pot fi depăşite şi câştigul lor sporit. In fiecare zi, după terminarea lucrului, muncitorii mei zăbovesc câteva minute, timp în care îşi curăţă maşini şi-şi fac ordine la locul de muncă. Imediat ce sesizează vreo defecţiune a maşinei, muncitorii anunţă meşterul respectiv. Echipe speciae ung deasemeni în fiecare zi, maşinile, pentru ca acestea din urmă să funcţioneze perfect. la secţia preparaţii La secţia preparaţie. Imediat după terminarea celor 8 ore de muncă, muncitorii curăţă părţile maşinei care sunt în funcţiune. Odată pe săptămână, fabrica se opreşte pentru o jumătate de oră, timp în care se efectuează curăţirea generală a maşinilor, ştergerea casetelor, ungerea vergelelor şi revizia curelelor din bătaie. Aceasta din urmă se face însă în complect, deoarece unii dintre muncitori mai trec cu nepermisă uşurinţă peste problema întreţinerii maşinilor şi a utilajului industrial. In această direcţie trebuie dusă o luptă neşovăitoare şi plină de răbdare pentru desrâdâcinarea oricăror rămăşiţe ale mentalităţii vechi a omului exploatat, din Conştiinţa muncitorilor, pentruca şi revizia curelelor de batale să se facă de fiecare muncitor, complect. Şi la secţia războaie La secta războaie, îngrijrea maşinilor se duce cu o atenţie deosebită. La terminarea urzelii, echipe speciale de muncitori curăţă războaiele, mai întâ de seamă, pentru ca apoi să ungă maşina cu gaz, pentru a scoate afară grăsimile. Odată pe săptămână se face curăţirea generală a războaielor, de către muncitorii care deservesc respectivele războaie. Cum are grijă de maşina ei ţesătoare® Baien Maria Balan Maria de la secţia războaie, care lucrează în schimbul II, ne spune, în această privinţă, următoarele: „îmi îngrijesc cu deosebită atenţie maşina, fiindcă e a noastră, a celor ce muncim. Şterg casetele, pentru ca să revit producerea unei pânze murdare. Deasemeni mă îngrijesc ca ţeava să nase murdară. Controlez apoi curelele, dacă n’au început te se rujă, mă ut atentă în picherul care loveşte suveica şi observ dacă nu e crăpat. O grijă permanentă port des» semeni şi suveicii şi observ di că ea nu-i aş filată. îe* sfârşit ung stăngile dela maşini. Numai în felul acesta vom putea da c.marfă la calitate, Rimai în felul acesta nu vor fi defecţiuni care rl ne sânjenească munca nost* tră pentru depăşirea normeîor, pentru îndeplinirea Plinului“. in curând va lua finţâ un Birou intreţinere Pentru a ţine o evideree a maşinilor şi pentru a subili toate fazele de intreţinere— respectiv revizia generală— va lua fiinţă în turând un Birou de Ir.trefinere, care va aduce o contribuţie însemnată pesum buna îngrijire și funcfiOn&i« a mașinilor. Acest Birou va lupta pentru a preveal «rer fectarea mașinilor, inîenft* nind direct și urgent atonei când este căzu», având astfel posiblitatea de a eltart»« toate stricăciunile. I. ȘTIRII' 0 *0 Lupta împotriva rămăşiţelor capitaliste «rin conştiinţa oamenilor — Urmare din pag. l-a — născut o nouă conştiinţă §Ciaîă a masselor. In urma extraordinarei munci de educare, dusă de Partidul Bolşevic şi Statul Sovietic, s’a realizat un nou tip de om: omul sovietic. Constatând realizările uriaşe ale Partidului Bolşevic în domeniul educaţiei comuniste a mamelor, cel de al XVIII- lea Congres al P. C. (b) al U. S. a arătat că: „Oamenii muncii din U. R. S. S, în proplitatea lor covârşitoare, sont constructorii activi, conştienţi ai societăţii sociatiste fără clase, ai comunismmlui In societatea capitalistă clasele antagoniste şi lupta de clasă se datoresc existenţei proprietăţii private asupra mijloacelor de producţie. Clas*« care dispun di mijloacele de producţie, exploatează clasele care nu pote dă mijloacele de producţie; relaţiile intre aceste clase sunt relaţii de ascultă luptă socială; în societatea socialistă, mijloacele de producţie sunt proprietate obştească, socialista, fiind, astfel, desfiinţate expoatarea şi cauzele care-i dau naştere. Daci, în societatea sovietică, este desfiinţată însăşi baza, care dă naştere antagonismelor de clasă; întrucât în socialism, la baza relaţiilor de producţie se află proprietatea socialistă asupra mijloacelor de producţie, aceste relaţii sunt lipsite de antagonisme; acestea după definiţia lui Stalin, sunt „relaţii de colaborare tovărăşească şi de ajutor reciproc socialist între muncitori nespuşi exploatarii*. In societatea Socialistă sovietică există două feluri de proprietate obştească asupra mijloacelor de producţie: proprietatea de stat (bunul întrgului popor) şi proprietatea colhoznică — cooperatistă (proprietatea unor colhozuri, proprietatea unor asociaţii cooperatiste). Deosebirea dintre aceste două ■ feluri de proprietate obştească determină deosebirea dintre clasele Societăţii sovietice — clasa muncitorilor şi ţărănime?. Constatând această deosebire, nu trebue, însă, să se piardă din vedere că baza economică a ambelor clase este proprietatea socialistă şi că acest caracter socialist al proprietăţii determină poziţia, caracterul şi ideologia acestor clase, creşterea şi consolidarea proprietăţii socialiste determină şi desvoltarea relaţiilor dintre clasa muncitorilor, fără unime şi intelectualitate, întrucât clasa muncitoare şi ţărănimea colhoznică se sprijinea din punct de vedere economic pe proprietatea obştească socialistă ;devoltarea acestor clase, condusă de politica Partidului şi Statului, care asigură creşterea şi consolidarea proprietăţii socialiste, merge spre Înlăturarea treptată a hotelor dintre clasa muncitoare şi ţărănime, precum şi între aceste clase şi intelectualitate. Analizând particularităţile şi legiledesvoltării societăţii sovietice, I. V. Stalin în raportul său la congresul al XVIII-lea al P. C. (b) al U. S. a spus : „Particularitatea societăţii sovietice de astăzi spre deosebire de oricare societate capitalistă, stă în faptul că, în aceasta nu mai există clasa antagoniste, duşmane. Clasele exploatatoare au fost desfiinţate, iar muncitorii, ţăranii şi intelectualii, alcătuind societatea sovietică, trăesc şi muncesc bazându-se pe relaţii de colaborare mutuală şi ajutor reciproc. In vreme ce societatea capitalistă este sfâşiată de contradicţiile de neîmpăcat dintre muncitori şi capitalişti, dintre ţărani şi moşieri, ceea ce duce la nestatornicia aşezării sale interne, societatea sovietică, scăpată de jugul exploatării, nu cunoaşte asemenea contradicţii, este scutită de conflicte de clasă şi înfăţişează tabloul unei colaborări prieteneşti Intre muncitori, ţărani şi intelectuali“. In orânduirile sociale presocialista forţa motrice a desvoltării istorice este lupta de clasă. In perioada de tranziţie de la capitalism la socialism forţa motrice a fost, după cum arată Lenin, lupta între capitalismul muribund şi comunismul în desvoltare“. In societatea Socialistă apar noul forţe motrice, Sta»lin în raportul său la cei de al XVIII-lea congres al Par» tiduiui®. Pe temeiul acestei comunităţi s’au desvoltat acele forţe moice cum sunt unitatea morală şi politică a societăţii sovietice, prietenia dintre popoarele U.R. S.S., patriotismul sovietic" (Problemele leninismului, pag. 589). Acestea sunt forţe nre®trice nouă, caracteristice noii societăţi socialiste. Sarcinile dictaturii proletariatului nu se termină odată cu construirea socialismului. Clasa muncitoare păstrează conducerea societăţii prin mijlocirea statului, pentru a asigura desăvârşirea construirii socialîsmullfu şi trecerea treptată la comunism. Clasa muncitoare, condusă de Partidul bolşevic, în alianţă strânsă şi indisoluabilă cu ţărănimea cohoznică, cu participarea activă a intelectualităţii sovietice, duce lupta împotriva supravieţuirilor capitalismului din conştiinţa oamenilor, care frânează mişcarea societăţi sovietice spre comunism. Rămăşiţele capitalismului în mintea oamenilor—sunt acele trăsături ale conştiinţei şi ale purtării oamenilor, care nu-şi au temeiurile în modul de producţie socialist, în relaţiile sociale socialiste, ci au râmas de la regimul capitalist înlăturat. Aceste supravieţuiri sunt în drectă contradicţie cu relaţiile socialiste de producţie şi cu ideologia sovietică socialistă. Stalin a subliniat că principiul de repartiţie in faza superioară a comunismului, „De la fiecare—după capacităţile lui, fiecăruia — după trebuinţele Iu." — poate fi realizat numai atunci când rămăşiţele capitalismului vor îi distruse de rădăcini. 11 „Cu sul scurt al Isteriei P. C. (b) al U. R. S. S“ Stalin arată : »Conştiinţa o^» menilor, în desvoltarea ei, rămâne în urmă faţă de desvoltarea economîcă. De aceea rămăşiţele concepţiilor, burgheze din nuntea oamenilor rămân şi vor mai rămâne, deşi capitalismul a fost desfiinţat în domeniul economic. Afsră de aceasta trebue să se ţ'e sea» mă că încercuirea capitalistă, împotriva căreie pil* berea trebueşte ţinută us* cată, încearcă să Învioreze, şi să menţie aceste supr»® vieţuiri", (pg. 307). Lupta împotriva rămăşiţe* ior capitalismului în cos* ştiinţa oamenilor nu este o luptă între clas?, care ar susţine aceste supravieţuit^ Dar, este vădit că lupta împotrivi acestor râmăşiţe ale capitalismului are caracter de clasă: lume* capitalistă caută să le reînvie şi să le susţie, în scopul de a o submina puterea Ststului Socialist. Supravieţuirile capitaligamului din conştiinţa oamenilor dăunează direct cauzei Partidului şi clasei muncitoare ; dacă nu se duce o luptă consecventă împotriva lor, ele pot constitui o piedică serioasă în calea construirii comunismului. Aşa sunt, de pildă, râmă»şiţele capitalismului In atitudineaţă de proprietatea socialistă—baza economică a societăţii socialiste. In întreprinderi aceasta se manifestă ca o atitudine neglijentă faţă de utilaj şi instrumente, risipa de materii prime, de materiale, de energie electrică, o ţinere