Opinia, septembrie 1949 (Anul 41, nr. 897-922)

1949-09-01 / nr. 897

Pentru ridicarea nivelului muncitorilor Munca culturala şi artistică de la fabrica „Ţesătura" trebue planificată şi intensificată Fabrica „Ţesătura* este, fâră îndoială, una din marile unităţi de muncă din oraşul nostru. Vizitatorul care trece prima dată pragu­l acestei întreprinderi se pierde în imensitatea atelierelor unde pulsează sutele de răz­boaie, unde muncitorii şi muncitoarele, cu mişcări agile, mânuesc firele şi suveica, luptănd pentru depăşirea normelor. Este firesc ca fabrica unde muncesc alături atâţia muncitori să aibă o viaţă proprie a ei, cu manifestări culturale şi artistice, sportive, etc. care să angajeze masa acelora ce lucrează în unitatea respectivă. Echipe artistice in fabrică se lucrează In noul echipe. De aceea, munca artistică şi culturală se duce internativ cu elemente din ambele echipe. Când una lu­crează dimineaţa, membrii colectivelor artistice fac re­petiţii şi se instruesc după masă, pentru ca săptămâna urmatoare să repete tot du­pă masă elementele celei de a doua echipe. De aceea la „Ţesătura* e­­xistă câte două echipe de teatru, de dansuri, etc. — lucru care, la prima vedere, ar părea ca un fapt pozitiv. Insă din cauza intermi­tenţii instruirii echipelor (o săptămână da şi una nu), nu se înregistrează totdea­­una rezultate pozitive. Este drept că formaţiile de teatru şi dansuri se de­­pl­asează aproape săptămân­­al in judeţ unde-şi dau con­­tr­buţia la festivalurile Că­minelor Culturale din comu­nele mai apropiate. Este adevărat, iarăşi, că există o bibliotecă, există ucele instrumente (pian, a-­Cordeon, contrabas, etc.) şi un instructor care dă lecţii unor elemente muncitoreşti. I­leaSerhenea, la Ţesătura a acţionează şi o şcoală de alfabetizare, şi a fost şi un cor. Toate acestea ar putea să ducă la concluzia că treaba merge bine, şi că responsa* IMM cultural al Comitetului de fabrică ar putea să se felicite. Totuşi, dacă cerce­­tezi mai atent, Iţi dai seama că lucrurile nu stau chiar aşa* Masa muncitorî­­ilor trebue antre­nată hitr’adevăr, există o biîf iotecă. Dar aceasta cuprinde, pentru 1400 de muncitori şi munci­­toare, numai vreo 400 de cărţi şi broşuri la fl’ loc, ceeace este mult prea puţin. Apoi însăşi îefmî cum funcţionează Srfb] Poteca este defec­­ftoos. O tovarăşă care a urmat şcoala de bib­liotecari este în conce­diu de boală, şi nu se ştie bine cine-i ţine socia. Eram acolo toc­mai la o oră când bibl­i­oteca trebuia să func­­ţioneze. Totuşi, nici bibliotecar, nici solici­­tanţi n’am văzut. Muncitorii citesc — ni s’a spus — în pro­porţie de 40 la sută. Ceea ce ar însemna cam 560 de cititori perma­­nenţi. Poate fi această cifră reală la o biblio­tecă de 400 broşuri şi volume ? De asemenea, nu există nici un abo­nament pentru colecţie la bibliotecă, la vreo revistă culturală, spor­tivă, sau ştiinţifică. Con­cluzia este că trebue sa se creeze condiţiile antrenării masei mun­citorilor la lectură, să l se creeze acestora obişnuinţa cititului şi a discuţiilor asupra căr­ţilor şi a scriitorilor. Şcoala de alfabe­­tiza­re In colaborare cu Secţia de învăţământ funcţionează la „Ţesătura“ şi o şcoala de alfabetizare. Dar cursurile ei nu sunt urmate decât de un procent redus de anal­­fabeţi. Iarăşi se impune o muncă de lămurire şi agita­ţie care să-i facă pe oameni să se convingă de foloasele ştiinţei de carte şi sa lichi­deze cu această situaţ­e care acuză starea de Inapoere in care era ţinută clasa­ mun­­citoare de către trecutele regimuri. Superficialitatea tre­­bue lichidaţi In general, impresia pe care o ai luând cunoştinţă de felul cum este dusă acti­vitatea culturală in această importantă întreprindere a laşului este de superficiali­tate. Există de toate cetea, în aparenţă, echipe artis­­tice, bibliotecă, etc., dar aşa cum am arătat, ele nu cons­­titue un stimulent în munca masei de muncitori şi nu contribue efectiv la trans­formarea vieţii lor. In tot cazul activitatea culturală este cu mult în urmă, faţă de succesele înregistrate la aceeaşi fabrică în producţie, unde există muncitori care lucrează în contul anului 1950. Delăsările în muncă, nepreciziunea sarcinilor to­varăşilor din colectivul cul­tural al Comitetului de fa­brică, neglijenţă din partea direcţiunii care nu a dat suficientă atenţie ridicării culturale a muncitorilor, ex­plică această stare de lucruri. Ce este de făcut In primul rând să se fi*­xeze sarcini precise pentru a se şti cine este resposi­­bil cu biblioteca, cine este cu echipele artistice, cu zia­­rul de perete, cu corul şi educaţia muzicală, etc. Apoi aceşti responsabili să aibă în vedere ca punct princi­pal care să le orienteze ac­tivitatea, antrenarea mase­­lor în toate sectoarele acti­­vităţii culturale.­ Iscor, tea­tru, pentru ca nu numai a­­celeaşi demente să lucreze şi majoritatea muncitorilor să stea deoparte de orice activitate. Mijloace de muncă sunt 3 instrumente muzicale, un început de bibliotecă etc., dar toate acestea trebuesc folosite de cât mai mulţi. Şi acest rezultat nu poate fi atins decât prin munca or­ganizată după un plan a re­­sortului cultural care tre­­bue să aibă sprij­inl între­gului comitet de fabrică, al organizaţiei ,­de Partid şi al Direcţiei. RADU NAUMESCU comerţul de Stat a deschis centre de aprov­ixionare în cartierul Galata Pe zi ce trece, corner­­ţul de Stat ia amploare mai mare în oraşul nos­tru. Mereu se înfiinţează centre noi ale Moldovei alimentare, ale Coopera­tivelor, a­le Aprozarului. Săptămâna aceasta, ca­lea Galata, colţ cu şo­seaua Naţională a căpă­tat un aspect cu totul nou. Piaţa situată la întretă­ierea acestor străzi este străjuită acuma pe deo­parte de un centru al A­­prozarului iar pe de altă parte de un centru a Mol­dovei alimentare. Zileie acestea s-au des­chis ambele sucursale ale respectivelor magaz­ia de Slot. Populația muncitoare din cartier este mulțumită că ar® la îndemână acum centre pentru aprovizio­nare. o­l»­I­N­I­A Presa sovietică­­ sărbătoreşte bicentenarul naş­­terii marelui poet german Goethe Bicentenarul naşterii marelul poet german Jo­­hann Wolfgang Goethe este sărbătorit de presa sovietică ca un eveniment de mare importanţă în cultura mondială. Ziarul Pravda, Izvestia Krasnaia Zvezda, şi alte cotidiene din Moscova publică articole lungi în­­chinate vieţii şi operii lui Goethe. Bicentenarul naşterii lui Goethe, subliniază Anisimov in ziarul Pravda de Luni nu este o come­morare obişnuită ci ea ridică probleme contem­porane vitale. Anisimov subliniază că explicarea unui fenomen complex şi contradictoriu cum este viaţa şi opera lui Goethe depăşeşte pu­terea de înţelegere a cri­ticii burgheze şi arată că numai critica comunistă poate lămuri în întregime imensitatea operei crea­toare a lui Goethe. Au­torul articolului citează aprecierile lui Engels des­pre Goethe şi arată că aceste citate se pot com­para numai cu articolele geniale ale lui Lenin a­­supra lui Tolstoi. Bicentenarul naşterii lui Goethe, sărbătoarea naţională a culturii ger­mane, are loc în condi­ţia­­ de luptă dusă de poporul german pentru o Germanie unită, demo­cratică şi paşnică. For­ţele democratice ale po­porului german vor şti să pună în valoare co­morile moştenirii sale cul­turale, urâte cu atâta pa­timă de către fascişti. Iu­birea de oameni şi senti­mentele democratice care se degajă din opera lui Goethe se opun caracte­rului anti-uman al fas­cismului. La Iaşi vor funcţiona anul acesta două şcoli pentru pegăsrea cadrelor textile (Urmare din pag. 2-a) media textilă şi apoi la In­stitutul Textil. Sprijinul Comi­tetului Provi­zoriu Acum, în preajma anului şcolar, Comitetul Provizoriu orăşenesc a acordat tot spri­­jinul acestei noi şcoli în curs de înfiinţare. Datorită aces­tui sprijin s’a putut trece la amenajările necesare extin­derii S-Olif. Cele două şcoli (medie şi profesională), sunt pentru ra­­mura textilă de o importanţă deosebită. Ele vor contri­bui la formarea de cadre pentru această industrie, atât de necesare ţesătoriilor şi fila­turilor noastre. Pe locul unei şcoli care nu venea cu nimic în spri­jinul romonului muncitor, au luat fiinţă astăzi două şcoli care au ca scop de a forma tehnicieni care vor contribui la­ construirea socialismului în ţara noastră. Un nou club al salariaţilor la Iaşi Duminică 18 August a. c. a avut loc inaugurarea clu­bului salariaţilor „Centro­­farmului“ Iaşi.­­ Acest club care poartă pecetea muncii în care s-a antrenat între­gul comitet al instituţiei, a fost realizat graţie ajutoru­lui material obţinut de la Centrala din Bucureşti. Cuo­bul bine amenajat, de­­unde nu lipsesc mesaţe de şah, bibliotecă, etc., este fru­­mos ornat, având pe lângă „Ziarul de Perete“, şi un colţ A.R.L.U.S. Se cuvine a menţiona, mun­­ca neprecupeţită depusă în afara orelor de serviciu, de colectivul Centrolanu­lui peiî'ru amenajarea clubului. î Inaugurarea care a întru­nit întreaga massă a salt* riat lor, s’a făcut prints*» frumoasă șezătoare iiterate artistică. Iată, că prin munca de­pusă de muncitorii c«decis* velor din „Centrofarm“' șl farmacii, s’a împlinit urs gsî, prin creerea acestui club,a cărui menire este, câ­sit o legătură frăţească latre toţi salariaţii »Centrofarm«­­iuî, dându-li posibilitatea a în orele­­­bere să«şi pe create cu folos vremea,ridicân­du-îi în acelaş timp nivelul iff ideologic şi cultura!. 1. SEGAL Corespondeet * Grija pentru mașina, ° preocupare important® a mun­ci lori Ier­dele Tesăfiara taie, pe vremea când cop/foîi5tii conduceau fabricile noastre, mo5f5îo era a patronului, un mijloc de exploatare în mâna acestuia.­­ Acum, când prin lupta clasei muncitoare, condusă de Partid, fabricile, maș­iie, au fost­­mulse din ghiarele capitaliştilor şi trecute în stăpânirea între­gului popor, muncitorul .*O iubeşte mas­na, pe care o priveşte ca pe un mioc prefios de muncă şi luptâ. J Patidul luptâ sâ desvolte ,i să întărească în conştiinţa muncitorilor noua atitud­ie faţă de avutul obştesc, faţâ de bunurile întregului popor muncitor, învăţătura Partidului de roade. Tot mai mare e numărul muncitorilor care păzesc avutul­ obştesc, nigurasc maşin­le secţiei respective cu care-şi păzesc propria lor avuţie, cu aceiaşi dragoste şi grifi Iată, de pildă, fabrica tex­tilă Te satuira. Muncitorilor de aici nu le este indiferent dacă utilajul din secţie este îngrijit sai­ nu. Ei ştiu că numai cu maşini In bună stare. Planul poate îi reali­zat, normele pot fi depăşite şi câştigul lor sporit. In fiecare zi, după term­i­narea lucrului, muncitorii mei zăbovesc câteva minute, timp în care îşi curăţă maşini şi-şi fac ordine la locul de muncă. Imediat ce sesizează vre­o defecţiune a maşinei, muncitorii anunţă meşterul respectiv. Echipe speciae ung deasemeni în fiecare zi, maşinile, pentru ca acestea din urmă să funcţioneze per­fect. la secţia pre­paraţii La secţia preparaţie. Imediat după termina­rea celor 8 ore de muncă, muncitorii cu­răţă părţile maşinei care sunt în funcţiune. Odată pe săptămână, fabrica se opreşte pen­tru o jumătate de oră, timp în care se efec­tuează curăţirea gene­­rală a maşinilor, şter­gerea casetelor, unge­­rea vergelelor şi revi­zia curelelor din bătaie. Aceasta din urmă se face însă în complect, deoa­rece unii dintre munci­tori mai trec cu neper­­misă uşurinţă peste problema întreţinerii maşinilor şi a utilajului industrial. In această direcţie trebuie dusă o luptă neşovăitoare şi plină de răbdare pen­tru desrâdâcinarea ori­căror rămăşiţe ale men­talităţii vechi a omului exploatat, din Conştiin­ţa muncitorilor, pentru­ca şi revizia curelelor de batale să se facă de fiecare muncitor, comp­lect.­ ­ Şi la secţia războaie La sect­a războaie, îngrij­­rea maşinilor se duce cu o atenţie deosebită. La terminarea urzelii, e­­chipe speciale de muncitori curăţă războaiele, mai întâ de seamă, pentru ca apoi să ungă maşina cu gaz, pentru a scoate afară grăsimile. O­­d­ată pe săptămână se face curăţirea generală a războa­ielor, de către muncitorii care deservesc respectivele războaie. Cum are grijă de maşina e­i ţesă­toare® Baien Maria Balan Maria de la secţia războaie, care lucrează în schimbul II, ne spune, în a­­ceastă privinţă, următoarele: „îmi îngrijesc cu deosebită atenţie maşina, fiindcă e a noastră, a celor ce muncim. Şterg casetele, pentru ca să revit producerea unei pânze murdare. Deasemeni mă în­grijesc ca ţeava să na­se murdară. Controlez apoi cu­relele, dacă n’au început te se rujă, mă ut atentă î­n pi­cherul care loveşte suveica şi observ dacă nu e crăpat. O grijă permanentă port des» semeni şi suveicii şi observ di că ea nu-i aş filată. îe* sfârşit ung stăngile dela ma­şini. Numai în felul ace­st­a vom putea da c.marfă la calitate, Rimai în felul acesta nu vor fi defecţiuni care rl ne s­ânjenească munca nost* tră pentru depăşirea norme­îor, pentru îndeplinirea Pli­nului“. in curând va lua f­inţâ un Birou intreţinere Pentru a ţine o evideree a maşinilor şi pentru a su­­bili toate fazele de intreţi­nere— respectiv revizia ge­nerală— va lua fiinţă în tu­rând un Birou de Ir.trefi­nere, care va aduce o con­­tribuţie însemnată pesu­m buna îngrijire și funcfiOn&i« a mașinilor. Acest Birou va lupta pentru a preveal «rer fectarea mașinilor, inîenft* nind direct și urgent atonei când este căzu», având astfel posiblitatea de a eltart»« toate stricăciunile. I. ȘTIRII' 0 *0 Lupta împotriva rămăşiţelor capitaliste «rin conştiinţa oamenilor — Urmare din pag. l-a — născut o nouă conştiinţă §C­­iaîă a masselor. In urma extraordinarei munci de e­­ducare, dusă de Partidul Bolşevic şi Statul Sovietic, s’a realizat un nou tip de om: omul sovietic. Consta­tând realizările uriaşe ale Partidului Bolşevic în do­meniul educaţiei comuniste a mamelor, cel de al XVIII- lea Congres al P. C. (b) al U. S. a arătat că: „Oamenii muncii din U. R. S. S, în proplitatea lor covârşitoare, sont constructorii activi­­, conştienţi ai societăţii socia­­tiste fără clase, ai comunis­­mmlui In societatea capitalistă clasele antagoniste şi lupta de clasă se datoresc exis­tenţei proprietăţii private a­­supra mijloacelor de pro­ducţie. Clas*­« care dispun di mijloacele de producţie, exploatează clasele care nu pote dă mijloacele de pro­­ducţie; relaţiile intre aceste clase sunt relaţii de ascu­ltă luptă socială; în socie­tatea socialistă, mijloacele de producţie sunt proprie­tate obştească, socialista, fiind, astfel, desfiinţate ex­­poatarea şi cauzele care-i dau naştere. Daci, în societatea sovie­tică, este desfiinţată însăşi baza, care dă naştere anta­gonismelor de clasă; întrucât în socialism, la baza relaţiilor de producţie se află proprietatea socia­listă asupra mijloacelor de producţie, aceste relaţii sunt lipsite de antagonisme; a­­cestea după definiţia lui Stalin, sunt „relaţii de co­laborare tovărăşească şi de ajutor reciproc socialist în­tre muncitori nes­puşi ex­­ploatarii*. In societatea Socialistă so­vietică există două feluri de proprietate obştească asu­­­pra mijloacelor de produc­­ţie: proprietatea de stat (bu­nul înt­rgului popor) şi pro­prietatea colhoznică — coo­peratistă (proprietatea unor colhozuri, proprietatea unor asociaţii cooperatiste). Deo­sebirea dintre aceste două ■ feluri de proprietate ob­ştească determină de­osebirea dintre clasele Societăţii so­vietice — clasa muncitorilor şi ţărănime?. Constatând această deo­sebire, nu trebue, însă, să se piardă din vedere că baza economică a ambelor clase este proprietatea so­cialistă şi că acest caracter socialist al proprietăţii de­termină poziţia, caracterul şi ideologia acestor clase, creşterea şi consolidarea pro­prietăţii socialiste determină şi desvoltarea relaţiilor din­­tre clasa muncitorilor, fără u­nime şi intelectualitate, întrucât clasa muncitoare şi ţărănimea colhoznică se sprijinea din punct de ve­­dere economic pe proprieta­­tea obştească socialistă ;d­e­­voltarea acestor clase, con­dusă de politica Partidului şi Statului, care asigură creşterea şi consolidarea proprietăţii socialiste, merge spre Înlăturarea treptată a hot­­elor dintre clasa mun­citoare şi ţărănime, precum şi între aceste clase şi inte­­lectualitate. Analizând particularităţile­­ şi legile­­desvoltării societă­ţii sovietice, I. V. Stalin în raportul său la congresul al XVIII-lea al P. C. (b) al U. S. a spus : „Particularitatea societăţii sovietice de astăzi spre deosebire de oricare societate capitalistă, stă în faptul că, în aceasta nu mai există clasa antagoniste, duşmane. Clasele exploata­toare au fost desfiinţate, iar muncitorii, ţăranii şi inte­lectualii, alcătuind societatea sovietică, trăesc şi muncesc bazându-se pe relaţii de co­laborare mutuală şi ajutor reciproc. In vreme ce so­cietatea capitalistă este sfâ­şiată de contradicţiile de neîmpăcat dintre muncitori şi capitalişti, dintre ţărani şi moşieri, ceea ce duce la nestatornicia aşezării sale interne, societatea sovietică, scăpată de jugul exploatării, nu cunoaşte asemenea con­tradicţii, este scutită de con­flicte de clasă şi înfăţişează tabloul unei colaborări prie­teneşti Intre muncitori, ţă­rani şi intelectuali“. In orânduirile sociale pre­­socialista forţa motrice a desvoltării istorice este lupta de clasă. In perioada de tranziţie de la capitalism la socialism forţa motrice a fost, după cum arată Lenin, lupta între capitalismul mu­ribund şi comunismul în des­­voltare“. In societatea Socialistă a­­par noul forţe motrice, Sta»­lin în raportul său la cei de al XVIII-lea congres al Par» tiduiui®. Pe temeiul acestei comunităţi s’au desvoltat a­­cele forţe moice cum sunt unitatea morală şi politică a societăţii sovietice, prie­tenia dintre popoarele U.R. S.S., patriotismul sovietic" (Problemele leninismului, pag. 589). Acestea sunt forţe nre®­trice nouă, caracteristice noii societăţi socialiste. Sarcinile dictaturii prole­­tariatului nu se termină o­­dată cu construirea socia­lismului. Clasa muncitoare păstrea­ză conducerea societăţii prin mijlocirea statului, pentru a asigura desăvârşirea con­struirii socialîsmul­lfu­ şi tre­cerea treptată la comunism. Clasa muncitoare, condusă de Partidu­l bolşevic, în a­­lianţă strânsă şi indisolua­bilă cu ţărănimea co­hozni­­că, cu participarea activă a intelectualităţii sovietice, duce lupta împotriva supra­vieţuirilor capitalismului din conştiinţa oamenilor, care frânea­ză mişcarea societăţ­i sovietice spre comunism. Rămăşiţele capitalismului în mintea oamenilor—sunt acele trăsături ale conştiin­ţei şi ale purtării oameni­lor, care nu-şi au temeiu­rile în modul de producţie socialist, în relaţiile sociale socialiste, ci au râmas de la regimul capitalist înlăturat. Aceste supravieţuiri sunt în d­rectă contradicţie cu relaţiile socialiste de pro­ducţie şi cu ideologia sovie­tică socialistă. Stalin a subliniat că pr­in­cipiul de repartiţie in faza superioară a comunismului, „De la fiecare—după capaci­tăţile lui, fiecăruia — după trebuinţele Iu." — poate fi realizat numai atunci când rămăşiţele capitalismului vor îi distruse d­e rădăcini. 11 „Cu sul scurt al Iste­­riei P. C. (b) al U. R. S. S“ Stalin arată : »Conştiinţa o^» menilor, în desvoltarea ei, rămâne în urmă faţă de des­­voltarea econ­omîcă. De aceea rămăşiţele con­cepţiilor, burgheze din nun­tea oamenilor rămân şi vor mai rămâne, deşi capitalis­mul a fost desfiinţat în do­­meniul economic. Afsră de aceasta trebue să se ţ'e sea» mă că încercuirea capita­­listă, împotriva căreie pil* berea trebueşte ţinută us* cată, încearcă să Învioreze, şi să menţie aceste supr»® vieţuiri", (pg. 307). Lupta împotriva rămăşiţe* ior capitalismului în cos* ştiinţa oamenilor nu este o luptă între clas?, care ar susţine aceste supravieţuit^ Dar, este vădit că lupta împotrivi acestor râmăşiţe ale capitalismului are caracter de clasă: lume* capitalistă caută să le reîn­vie şi să le susţie, în scopul de a o submina puterea Sts­­tului Socialist. Supravieţuirile ca­pi­taliga­mului din conştiinţa oame­­nilor dăunează direct cauzei Partidului şi clasei munci­toare ; dacă nu se duce o luptă consecventă împotriva lor, ele pot constitui o pie­dică serioasă în calea con­struirii comunismului. Aşa sunt, de pildă, râmă»­şiţele capitalismului In ati­tudinea­­ţă de proprietatea socialistă—baza economică a societăţii socialiste. In întreprinderi aceasta se manifestă ca o atitudine neglijentă faţă de utilaj şi instrumente, risipa de ma­terii prime, de materiale, de energie electrică, o ţinere

Next