Opinia, octombrie 1949 (Anul 41, nr. 923-948)
1949-10-01 / nr. 923
A~ ANUL 41 Nr. 9.23 ABONAMENTE v"j i Lei 360 ’. . . .. . 3 luni • 5000 intreprinderi, autorități pe un 3îi Atelierele tipograf ce A§I Str. ȘTEFAN CEL MARE 50-52 i I biblioteca ! 1 UNIVESSIT A I *l . 1 -Iași in faţa marşului fldorios al păcii, rasboinicii se simt mici şi neputincioşi" — Scrisoarea muncitoarei Popescu Maria — Despre urletele aţâţătorilor la război anglo-americanî am cetit multişor prim jurnale. Cu bomba atomică in braţe se şi vedeau stăpâni peste toată omenirea, se şi vedeau cu casele de bani doldora de aur şi cu setea de sânge satisfăcută. . Dar de fiecare dată mi-am zis: degeaba, haitelor da lupi. Degeaba urlaţi, Voi mergeţi înapoi, voi iurgem înainte, Cu secretul bombei atomice w® 13 să strecuraţi desnădejdea şi frica în sufletul oamenilor iubitori de pace. Vreţi să nimiciţi Uniunea Sovietică. Dar tocmai acest secret o să vă taie plutul. Când am citit comunicatulgenţei TASS nici nu m’a prins mirarea. Uniunea Sovietică glasuise şi mai înainte că secretul armei atomice nu mai este un secret. Pentru popoarele care merg înainte nu există secrete. Grea izbitură au primit războinicii. Numai Uniunea Sovietică veche iubitoare şi luptătoare pentru pace a putut să dea oasemenea lovitură de pumn în creştetul aţâţătorilor la război. Plâng bandiţii de peste ocean şi toţi lacheii lor. Plâng la gândul că nu mai au cu ce ameninţa. Le-a exploadat bomba în propriile lor mâni. Mici şi neputincioşi se simt războinicii în faţa marşului victorios al Păcii, Ferfeniţă se va alege din acei ce caută să aţie calea Păcii. POPESCU MARIA Muncitoare la Moldova Tricotaje intr’o şedinţă cu întreg personalul ■ Secţiunea sanitară a Comitetului Provizoriu orăşenesc a analizat munca depusă până în prezent — Numeroase realizări dar şi lipsuri pentru îndepărtarea cărora trebue luptat cu toată energia — Miercuri seara a avut loc o importantă şedinţă de funateă a muncii depuse de secţiunea sanitară a Comitetului provizoriu orăşenesc. La şedinţă a participat persomiul mediacal şi auxiliar de la unităţile sanitare din oraş. Din partea Comitetului Provizoriu a luat parte iov. Elena Lungu. Raportul prezentat arata numeroasa realizări pe tărâm sanitar ! DL dr. Aizicovici H., şe«felsecţiunii sanitare, a expins raportul de activare» arătând realizările şi lipsurile înregistrate în munca sanitară până în prezent. Din raportul expus s’au putut constata numeroasele înfăptuiri dela policlinicile din cartiere, dispensării, circumscripţii şcoli sanitare, etc. etc. Sub îndrumarea şi ajutorul Comitetului Provizoriu orăşenesc reţeaua sanitară din Iaşi s-a putut extinde treptat, asigurând o asistentă medicală din ce la ce mai bună pentru populaţia muncitoare. Numeroase au fost exemple de muncă perseverentă pentru organizarea şi extinderea policlinicilor, a dispensariilor, a circumscripţiilor. Numeroase au fost exemplele de cum şi-a îndeplinit datoria personalul medical auxiliar şi administrativ. Economii de sute de mii de lei la lucrările ce s-au efectuat, zeci şi sute de ore de muncă voluntară prestate de personal, grija pentru o asistenţă medicală cât mai corectă — toate acestea arată că în activitatea sanitară a pătruns un nou spirit de muncă. Merită în mod special menţionate lucrările de la policlinica Nr. II şi şcolile sanitare unde s’au înregistrat succese deosebite în muncă. ...dar şi lipsuri ca traiiniasc ramatilate Raportul a expus apoi în spirit critic şî autocritic lipsurile ce au exsistat In activitatea secţiunii sanitare. In primul rând, membrii secţiiunii sanitare n‘au avut un plan precis, a*i (Continuare în pag. 3-a)’ ’ Comitetul permanent pentru apărarea Păcii din R. P. R. Programul sărbătoririi zilei de 2 Octomb. internaţională a luptei pentru PACE PIAŢA UNIRII ora 9 dinii Mare Adunare Vor lua cuvântul reprezentanţi ai Comitetului Ju®deţean al Partidului Muncitoresc Român şi ai organizaţiilor de masă, ora 10.30—12 și 18-19 va cânta fanfara Reg. 8 Grăniceri, ora 19—19.50 Program de coruri şi declamaţii executat de echipa artistică a Sindicatului C.F.R. ora 19.50—20.10—Dins. ora 20.10,20.30—Program da dansuri româneşti, executat de echipa de dansuri a Sindic. C.A.M. Cuplet humoristic „Svoniştii“ executat da actorii Teatrului Naţional. ora 20.30-21 Dans. ora 21-22—Program de coruri declamaţii şi muzic instrumentală, executat da echipa artistică a Sindicaturi ETACS. ora 22-22.30—Dans. Ora 22-23—Program de coruri, declamaţii şi muzică instrumentală, executat de echipa artistică a Sindicatelor P. T. T. şi Ţesături, ora 23—Dans, jocuri de artificii. * * * orele 15—19 — Echipe artistice volante ale Intreprinderilor CFR, ETACS şi Ţesătura vor da programe în aer liber în următoarele puncte : Gara Socola, Podul Roş, Ataneul Nicolina, Palatul Administrativ, Hala, Podul Bucşinescu, Abator, Târguşorul Copou, Biblioteca Centrală a Universităţii, Piaţa Unirii, Gara mare, Ba® ciunt, etc. PARCUL EXPOZIŢIEI Ora 16 Fanfara Regimentului 8 Grăniceri. TEATRUL NAŢIONAL Ora 18 „Guvernatorul Provinciei* Manifestaţii Sportive — Cursă ciclistă — Match’ de handbal — Concursuri de atletism Insigna de Polisportiv, şi tir pentru aspiranţii Cetăţeni ai Iaşului, SA participăm în număr cât mai mare la manifestaţiile de ziua internaţională a Iudiei pentru pace, pentru a nu exprima hotărîrea de luptă în marele front al păcii, în frunte cu Uniunea Sovietică. Să facem din 2 Octombrie o victorie strălucită a lagărului păcii. Comisia Judeţeană dă organizarea Zilei de 2 Octombrie 4 PAGINI 4 ICI ZIAR POPULAR COTIDIAN Sâri bâtă 1 Oc tombis 19- Redacţia IAŞI, STR. ŞTEFAN cel MARE No. St Administraţia IAŞi, STR. CUZA VODĂ Nr. 50 TELEFOANE RedacţiaNr. 1200 ( „ 1240) Administraţia „ 2043 Astăzi Um mare Mieetaiijf pentru PACE II sala cinematografului Sidoli VINERI 30 SEPTEMBRIE, LA ORELE 18 VA AVEA LOC ÎN SALA CINEMATOGRAFULUI „SIDOLI“ UN IMPUNĂTOR MEETING PENTRU PACE, LA care Ivor participa fe- ORAȘUL IAȘI. MEILE DIN Măsurile Coralietului Provizoriu privind rentrala de desfacere a alimentelor Joi seara a avut loc la Comitetul Provizoriu orăşenesc o importantă şedinţă la care au participat delegaţii unităţilor care se ocupă cu aprovizionarea pieţelor din oraşul nostru. In urma celor discutate, s-au luat o serie de măsuri pentru o mai bună aprovizionare. Asfel, s’a hotărtt ca în pieţe să fie excluşi intermediarii, desfacerea alimentelor facându-se numai de către producători şi unităţile comerciale di Stat. Aprozarul va înfiinţa organe de control care vor controla centrele de desfacere. De asemeni, se va fixa un orar precis în ceea ce priveşte închiderea şi deschiderea pieţelor, pentruca în felul acesta intermediarii să nu poată specula în orele când producătorii nu mai sunt în pieţe. ali ca ostaşilor de însuşire mamei înaintate tehnice spl litare, se împleteşte cu lupta pentru pace Mai mulţi» toi mai mulţi sunt cai care îuleasc pacea şi luptă pentru ea. Rândurile celor care urăsc pe ajâtătorii la război, pe cei ce vor distrugerea căminelor şi a vieţii însăşi se măresc pe zi ce trece. Mai vii, tot mai vii, se mişcă batalioanele celor ce *.-au inclnat toată viața cuvântului scump! PACE Ostaşii sunt So primes® rânduri pentru pac® Am stat de vorbă cu mulţi cetăţeni despre problemele internaţionale, despre Pace. Cuvântul acesta produce o mulţumire lăuntrică, un a* ce! care-l pronunţă. Printre tineri şi tinere, ostaşii din oraşul nostru au participat zilele acestea la meetingul pentru pac®, or , g.mizat de U.T.M. Nimere caki, erau amestecate între salopetele albastre, gri, între rochiţe Înflorate, sau simple. Au participat cu toţii la această mare adunare, unde s’au luat angajamente pentru pace. După închiderea meetingului, într’un grup de muncitori îl întâlnim pe sergentul de infanterie, T. Garofeanu, din comuna Voineşti. Discută cu aprinderea „Nu e deajuns numai să doreşti pacea, ci cu toţii trebue să luptăm pentru la o menţine. Noi ostaşii, nu dam seama de acest lucru şi suntem în primele rânduri, are luptătorilor pentru pace. Once lovitură dată imperialiştilor, este o victorie a noatră. Deaceia noi ne străduim din ce în ce mai mult, să ne instruim cât mi temeinic, pentru că menţinerea pe« ci», este în funcţiune da luptători vrednici, care ştiu s- o apere. Şi acum mai mult ca oricând, rolul nostru este mare. Este mare pentrucă armata de astăzi, nu mai slujeşte cauza stăpânitorilor, ci apară cu tărie, libertăţile democratice, cucerite de poporul nostru. Cuvintele lui sunt ascultate cu interes de cei ce-1 înconjoară. Ele sunt izvorîte de realitate şi infanteristul le*a rostit, plin de sinceritate. Pa aici au trecut ostaşii sovietici Tinerii s’au împrăş’ tiat pe străzile paraşulu', ducând cu el cântec de bucurie. r*iUn grup de ostaşi urcă pe Calea 23 August. Unul din ei discută cu aprindere. E caporalul de artilerie Balasa Const, din comuna Brustureni-Botoşani. „Pe aici pe unde călcăm noi «a cum, au trecut în toama anului 1044, primii ostaşi sovietici eliberatori. Ei au eliberat oraşul Iaşi şi ţara noastră»’ Pe Calea 23 August pe aici, a venit prima solie de Pace, pentru poporul nostru Ea a fost adusă la ostaşii sovietici, ostaşii căliţi în luptă împotriva hitlerismului, ostaşi cau o înaltă conştiinţă proletară, de la care şi noii trebue să luăm exemplul. Ceilalţi ostaşi ascultă cu ochii aţântiţi spre vorbitor. Sunt adevăruri trăită de fiecare din ei. Toţi au cunoscut b«-' A, LOGHÎN (Continuare în pag. 2-a)' ! „In frunte cu Uniunea Sovietică, unite în jurul ei, forţele Partizanilor Păcii reprezintă o putere uriaşă, capabilă să apere de succes Pacea Lumii". ANA PAUKER „Turbează de furie imperialiştii, că în întreaga lume, zeci de milioane de oameni ai muncii !$i ridică glasul curajos împotriva planurilor de agresiune şi mobilizează mase uriaşe în lupta pentru zădărnicrea pactului atlantic, în lupta pentru apărarea şi libertatea Patriei“. T. GEORGESCU„Congresul Mondial al Partizanilor Păcii ţinut la Paris şi la Praga a demonstrat cu toată tăria câtă forţă au masele populare din lume când se ridică în mod organizat şi gata de luptă în apararea Păcii". V. LUCA „Fiecare carte nouă, fiecare cântec, fiecare poezie care înflăcărează masele la luptă şi la muncă, fiecare analfabet care învaţă să citească, sunt lovituri de pumnal date imperialiştilor, provocatori la război. I. CHIȘîNEVSCHI Muncitorimea -factor hotărîtor în lupta pentru pace In lupta uriaşă, pe care forţele păcii, socialismuluişl democraţiei, In frunte cu Uniunea Sovietică, o dau astăzi împotriva aţâţătorilor la răsboiu, muncitorimea din toate ţările stă In primeie rânduri, hotărîtă să împiedice pe aceşti aţâţători ca să-şi pună în aplicare planurile lor criminale. Muncitorimea nu mai vrea să îndure mizeriile răsboiului şi să se lase împinsă la moarte pentru a rotunji averile unui pumn de capitalişti. In lupta împotriva aţâţătorilor la răsboiu, muncitorii sunt sprijiniţi, din ca în ce mai mult, de masei« îarşî populare, care sunt tot atât de interesate să împiedice ororile rasboiului. In fruntea massdor stă clasa muncitoare, care, condusă de partidele comuniste şi muncitoreşti, este principala forţă politică a oamenilor muncii şi are sarcina de a mobiliza şi a organiză masele populare, pentru a le întări voinţa de luptă, împotriva aţâţătorilor la războiu. Clasa muncitoare are rolul hotărîtor, pentru că este clasa cea mai revoluţionară, este cea mai bine organizată şi este condusă de partide comuniste şi muncitoreşti, călăuzite de cea mai înaltă teorie de luptă revoluţionară de clasă, teoria marxîstă# " Inist-stalaistă* Muncitorimea este ojilită în luptele revoluţionare care Ie-a purtat până acum împotriva capitalismului, pentru îndeplinirea misiunii sale istorice de a distruge societatea burghezo ■ capitalistă, bazată pe exploatare şi răsboaie de jaf şi de a construi societatea socialistă, patria oamenilor liberi şi paşnici. Principala armă de lupta a muncitorimii este Internaţionalismul proletar, unirea muncitorilor din întreaga lume, împotriva duşmanului comun,—capitalismul. Capitaliştii au lovit neîncetat în unitatea clasei muncitoare, desbinând-o şî pu tând astfel s’o târască în două îăsboase mondiale. Dar astăzi, muncitorimea» învă- BSBEIBfil ţând din greşelile ei, a ajtuns să cunoască şi să deosebească pe prietenii săi de duşmanii săi. Muncitorimea nu a putut împiedica primul răsboiu mondial, pentru că a fost înşelată de conducătorii Internaţionalei a ll-a, care—prin politica lor oportunistă şi trădătoare—au desbinat şi au slăbit unitatea de luptă a clasei muncitoare. Ei proclamau că declară răsboiu răsboiului şi în schimb au votat creditele de răsboiu, cerute de stăpânii lor capitalişti şi au târât muncitorii în răsboiul imperialist, sub lozinca mincinoasă a apărării patriei, când de fapt nu era vorba decât de apărarea capitalismului jefuitor, împotrivă asestor trădători ai cauzei muncitoreşti, s’au ridicat genialii conducători ai proletariatului, Lenin şi Stalin, car© au explicat lămurit muncitorilor, ţăranilor şi soldaţilor ruşi, că răsboiul în care i-a târît ţarismul este un răsboiu da ja1, de pe urma căruia ei nu au nimic de câştigat şi că numai înlăturând pe moşieri, industriaşi, bancheri, şi pe ţar, ei vor putea sa-şi îmbunătăţească starea lor disperată. I-au învăţat că drumul eliberării lor este transformarea răsboiului imperialist în răsboiu civil, pentru răsturnarea ţarismului. Datorită lui Lenin şi genialului său colaborator, Stalin, datorită Partidului Bolşevic condus de ei, muncitorii, ţăranii şi Soldaţii,plini de avânt, au înfăptuit Marea Revoluţie Socialistă din Octombrie, care a deschis drumul unei societăţi noul, soâivîâ?“3 Socialistă, care a singură fericirea familiilor. Avântul revoluţiei din Pais (continuare în pag. 2-a). j încă din primele momente ale deschiderii Adunării Generale a Nai. Unite, delegatii ţărilor imperialiste au căutat să impună la conducerea desbaterilor şi a comisiunilor o serie de personalităţi din galeria cozilor de topor ale intereselor americano-engleze, de tip Romulo, delegatul Columbiei „ales“ preşedinte al sesiunii. De asemenea, reprezentanţii Statelor Unite şi ai Marei Britanii au impus cu ajutorul maşinei d® vot, folosindu-se de „maleabilitatea“ delegaţilor ţărilor aservite, includerea pe ordinea de zi a Adunării a unui număr de chestiuni prin care se încearcă din nou o diversiune, privitoare la respectarea tratatelor de pace de către R. P. Ungaria, Bulgaria şi R. P. România. Aceasta, în dispreţul şi cu călcarea chartei în virtutea căreia funcţionează Organizaţia Naţiunilor Unite. Cu toate acestea, cercurile monopoliste nu au înregistrat nici un succes prin acte mărunte, meschine ,manevrs 46 călise. Dimpotrivă, ca un trăi*» net a venit asupra lor Comunicatul agenţiei Tasi cu privire la arma atomică. Faptul confirmat că „Uniunea Sovietică a găsit secretul armei atomica încă din 1947* a prod«* derută şi groază în răsadurile politicienilor Im»periatişti îmbătaţi ele imdeea naivă a deţinerii exclusive a „secretului“ fabricării acestei arme. Speranţa supremaţiei lor întemeiată pe „arma psihologică“ s’a năruit spectaculos, dând naştere linei atmosfere de confuzie şi panică. Precizarea că „in ciuda faptului că guvernul sovietic posedă arma atomică, el se menţine şi intenţionează să se menţină şi de acum înainte pe va«chea sa poziţie deflier“ zicere necondiţionată a folosirii armei atomice, nu este de natură a-inişl îl pe imperialişti, a căror politică externă se întemeia tocmai pe şantajul R. NAUMESCU (Continuare în pag. 1-a) Cronica externă Lucrările Adunării Centrale C.N.IL _ Propunerile sovietice pentru const.« Udarea păcii sfarmă planurile aţâţătorilor la războiul