Opinia, octombrie 1949 (Anul 41, nr. 923-948)

1949-10-01 / nr. 923

A~ ANUL 41 Nr. 9.23 ABONAMENTE v"j i Lei 360 ’. . . .. . 3 luni • 5000 intre­prinderi, autorități pe un 3îi Atelierele tipograf ce A§I Str.­ ȘTEFAN CEL MARE 50-52 i I biblioteca ! 1 UNIVESSIT A I *l . 1 -Iași in faţa marşului fld­orios al păcii, rasboinicii se simt mici şi neputincioşi" — Scrisoarea muncitoarei Popescu Maria — Despre urletele aţâţăto­rilor la război anglo-ame­­ricanî am cetit multişor prim jurnale. Cu bomba a­­tom­ic­ă in br­aţe se şi ve­deau stăpâni peste toată omenirea, se şi vedeau cu casele de bani doldora de aur şi cu setea de sân­ge satisfăcută. . Dar de fiecare dată mi-am zis: degeaba, hai­telor da lupi. Degeaba ur­laţi, Voi mergeţi înapoi, voi iurgem înainte, Cu secretul bombei atomice w® 13 să strecuraţi desnă­­dejdea şi frica în sufletul oamenilor iubitori de pace. Vreţi să nimiciţi Uniunea Sovietică. Dar tocmai a­­cest secret o să vă taie plu­tul. Când am citit comuni­­catul­­­genţ­ei TASS nici nu m’a prins mirarea. U­­niunea Sovietică glasuise şi mai înainte că secretul armei atomice nu mai este un secret. Pentru po­­poarele care merg înainte nu există secrete. Grea izbitură au primit războinicii. Numai Uniu­nea Sovietică veche iubi­toare şi luptătoare pentru pace a putut să dea o­­a­semenea lovitură de pumn în creştetul aţâţătorilor la război. Plâng bandiţii de peste ocean şi toţi lacheii lor. Plâng la gândul că nu mai au cu ce ameninţa. Le-a exploadat bomba în pro­priile lor mâni. Mici şi neputincioşi se simt războinicii în faţa marşului victorios al Păcii, Ferfeniţă se va alege din acei ce caută să aţie ca­lea Păcii. POPESCU MARIA Muncitoare la Moldova Tricotaje intr’o şedinţă cu întreg personalul ■ Secţiunea sanitară a Comitetului Provizoriu orăşenesc a analizat munca depusă până în prezent — Numeroase realizări dar şi lipsuri pentru îndepărtarea cărora trebue luptat cu toată energia — Miercuri seara a avut loc o importantă şedinţă de funa­­teă a muncii depuse de secţiunea sanitară a Comitetului provizoriu orăşenesc. La şedinţă a participat per­somiul me­­d­iacal şi auxiliar de l­a unităţile sanitare din oraş. Din partea­­ Comitetului Provizoriu a luat parte iov. Elena Lungu. Raportul prezentat arata numeroasa realizări pe tărâm sanitar ! DL dr. Aizicovici H., şe«­fel­­secţiunii sanitare, a expins raportul de activa­­re» arătând realizările şi lipsurile înregistrate în munca sanitară până în prezent. Din raportul expus s’au­ putut constata numeroa­sele înfăptuiri dela poli­clinicile din cartiere, dispensării, circumscripţii şcoli sanitare, etc. etc. Sub îndrumarea şi ajuto­rul Comitetului Provizoriu orăşenesc reţeaua sanitară din Iaşi s-a putut extinde treptat, asigurând o asis­tentă medicală din ce la ce mai bună pentru popu­laţia muncitoare. Nume­­roase au fost exemple de muncă perseverentă pentru organizarea şi extinderea policlinicilor, a dispensa­­riilor, a circumscripţiilor. Numeroase au fost exem­plele de cum şi-a îndeplinit datoria personalul medical auxiliar şi administrativ. Economii de sute de mii de lei la lucrările ce s-au efectuat, zeci şi sute de ore de muncă voluntară prestate de personal, grija pentru o asistenţă medi­cală cât mai corectă — toate acestea arată că în activitatea sanitară a pă­truns un nou spirit de muncă. Merită în mod spe­cial menţionate lucrările de la policlinica Nr. II şi şcolile sanitare unde s’au înregistrat succese deose­bite în muncă. ...dar şi lipsuri ca traiiniasc ramatilate Raportul a expus apoi în spirit critic şî auto­critic lipsurile ce au ex­­sistat In activitatea sec­ţiunii sanitare. In primul rând, membrii secţiiunii sanitare n‘au avut un plan precis, a*­i (Continuare în pag. 3-a)’ ’ Comitetul permanent pentru apărarea Păcii din R. P. R. Pr­ogramul sărbătoririi zilei de 2 Oc­tomb. internaţională a luptei pentru PACE PIAŢA UNIRII ora 9 dinii Mare Adunare Vor lua cuvântul reprezentanţi ai Comitetului Ju®­deţean al Partidului Muncitoresc Român şi ai organiza­ţiilor de masă, ora 10.30—12 și 18-19 va cânta fanfara Reg. 8 Grăniceri, ora 19­—19.50 Program de coruri şi declamaţii exe­cutat de echipa artistică a Sindicatului C.F.R. ora 19.50—20.10—Di­ns. ora 20.10,20.30—Program da dansuri româneşti, exe­cutat de echipa de dansuri a Sindic. C.A.M. Cuplet humoristic „Svoniştii“ executat da actorii Teatrului Naţional. ora 20.30-21 Dans.­­ ora 21-22—­Program de coruri declamaţii şi muzic instrumentală, executat da echipa artistică a Sindicatu­ri ETACS. ora 22-22.30—Dans. Ora 22-23—Program de coruri, declamaţii şi muzică instrumentală, executat de echipa artistică a Sindicatelor P. T. T. şi Ţesături, ora 23—Dans, jocuri de artificii. * * * orele 15—19 — Echipe artistice volante ale Intre­­prinderilor CFR, ETACS şi Ţesătura vor da programe în aer liber în următoarele puncte : Gara Socola, Po­dul Roş, Ataneul Nicolina, Palatul Administrativ, Hala, Podul Bucşinescu, Abator, Târguşorul Copou, Biblioteca Centrală a Universităţii, Piaţa Unirii, Gara mare, Ba® ciunt, etc. PARCUL EXPOZIŢIEI Ora 16 Fanfara Regimentului 8 Grăniceri. TEATRUL NAŢIONAL Ora 18 „Guvernatorul Provinciei* Manifestaţii Sportive — Cursă ciclistă — Match’ de handbal — Concursuri de atletism Insigna de Polisportiv, şi tir pentru aspiranţii Cetăţeni ai Iaşului, SA participăm în număr cât mai mare la manifestaţiile de ziua internaţională a Iu­diei pentru pace, pentru a nu exprima hotărîrea de lup­­tă în marele front al păcii, în frunte cu Uniunea So­vietică. Să facem din 2 Octombrie o victorie strălucită a lagărului păcii. Comisia Judeţeană dă organizare­a Zilei de 2 Octombrie 4 PAGINI 4 ICI ZIAR POPULAR COTIDIAN Sâri bâtă 1 Oc tomb­is 19-­ Redacţia IAŞI, STR. ŞTEFAN cel MARE No. St Administraţia IAŞi, STR. CUZA VODĂ Nr. 50 TELEFOANE Redacţia­­Nr. 1200 ( „ 1240) Administraţia „ 2043 Astăzi Um mare Mieet­aiijf pentru PACE II sala cinematogra­fului Sidoli VINERI 30 SEPTEMBRIE, LA ORELE 18 VA AVEA LOC ÎN SALA CINEMATOGRAFULUI „SIDOLI“ UN IMPUNĂTOR MEETING PENTRU PACE, LA care Ivor participa fe- ORAȘUL IAȘI. MEILE DIN Măsurile Cora­lie­tul­ui Provizoriu­ privind rentrala de desfacere a alimen­telor Joi seara a avut loc la Comitetul Provizoriu oră­şenesc o importantă şe­dinţă la care au partici­pat delegaţii unităţilor care se ocupă cu aprovi­zionarea pieţelor din o­­raşul nostru. In urma celor discutate, s-au luat o serie de mă­suri pentru o mai bună aprovizionare. Asfel, s’a hotărtt ca în pieţe să fie excluşi intermediarii, des­facerea alimentelor facân­­du-se numai de către pro­ducători şi unităţile co­merciale di Stat. Apro­zarul va înfiinţa organe de control care vor con­trola centrele de desfa­cere. De asemeni, se va fixa un orar precis în ceea ce priveşte închiderea şi des­­chiderea pieţelor, pentru­­ca în felul acesta inter­mediarii să nu poată spe­­cula în orele când pro­du­­că­torii nu mai sunt în pieţe. ­­ali ca ostaşilor de însuşire m­amei înaintate tehnice spl li­tare, se împleteşte cu lupta pentru pace Mai mulţi» toi mai mulţi sunt cai care îuleasc pa­­cea şi luptă pentru ea. Rândurile celor care urăsc pe ajâtătorii la răz­­boi, pe cei ce vor distrugerea căminelor şi a vieţii în­săşi se măresc pe zi ce trece. Mai vii, tot mai vii, se mişcă batalioanele celor ce *.-au incl­nat toată viața cuvântului scump! PACE Ostaşii sunt So pri­mes® rânduri pen­­tru pac® Am stat de vorbă cu mulţi cetăţeni despre problemele internaţionale, despre Pace. Cuvântul acesta produce o mulţumire lăuntrică, un a* ce! care-l pronunţă. Printre tineri şi tinere, ostaşii din oraşul nostru au participat zilele acestea la meetingul pentru pac®, or­ , g.mizat de U.T.M. N­im­ere caki, erau ames­tecate între salopetele al­bastre, gri, între rochiţe În­florate, sau simple. Au participat cu toţii la această mare adunare, unde s’au luat angajamente pen­tru pace. După închiderea meetingu­­lui, într’un grup de munci­tori îl întâlnim pe sergen­tul de infanterie, T. Garo­­feanu, din comuna Voineşti. Discută cu aprindere­a „Nu e deajuns numai să doreşti pacea, ci cu toţii tre­bue să luptăm pentru la o menţine. Noi ostaşii, nu dam seama de acest lucru şi suntem în primele rânduri, are luptăto­­rilor pentru pace. Once lovitură dată impe­­rialiştilor, este o victorie a noat­ră. Deaceia noi ne străduim din ce în ce mai mult, să ne instruim cât mi temei­nic, pentru că menţinerea pe« ci», este în funcţiune da lup­­tători vrednici, care ştiu s- o apere. Şi acum mai mult ca ori­când, rolul nostru este mare. Este mare pentrucă armata de astăzi, nu mai slujeşte cauza stăpânitorilor, ci a­­pară cu tărie, libertăţile de­mocratice, cucerite de po­porul nostru. Cuvintele lui sunt ascul­tate cu interes de cei ce-1 înconjoară. Ele sunt izvo­­rîte d­e realitate şi infan­teristul le*a rostit, plin de sinceritate. Pa aici au trecut ostaşii sovietici Tinerii s’au îm­prăş’ tiat pe străzile paraşu­­lu', ducând cu el cântec de bucurie. r*iUn grup de ostaşi urcă pe Calea 23 August. Unul din ei discută cu aprindere. E capo­ralul de artilerie Balasa Const, din comuna Brus­­tureni-Botoşani. „Pe aici pe unde călcăm noi «a cum, au trecut în toama­ anului 1044, primii os­­taşi sovietici elibera­tori. Ei au eliberat ora­şul Iaşi şi ţara noastră»’ Pe Calea 23 August pe aici, a venit prima solie de Pace, pen­tru poporul nostru Ea a fost adusă la ostaşii sovietici, ostaşii căliţi în luptă împotriva hitlerismului, ostaşi cau o înaltă conştiinţă pro­letară, de la care şi noii trebue să luăm exemplul. Ceilalţi ostaşi ascultă cu ochii aţântiţi spre vorbitor. Sunt adevăruri trăită de fiecare din ei. Toţi au cunoscut b«-' A, LOGHÎN (Continuare în pag. 2-a)' ! „In frunte cu Uniunea Sovietică, unite în jurul ei, forţele Partizanilor Păcii reprezintă o putere uriaşă, capabilă să a­­pere d­e succes Pacea Lumii". ANA PAUKER „Turbează de furie imperialiştii, că în întreaga lume, zeci de milioane de oameni ai muncii !$i ridică glasul cura­jos împotriva planurilor de agresiune şi mobilizează mase uriaşe în lupta pentru zădărnic­rea pactului atlantic, în lupta pentru apărarea şi libertatea Patriei“. T. GEORGESCU­­„Congresul Mondial al Partizanilor Păcii ţinut la Par­is şi la Praga a demonstrat cu toată tăria câtă forţă au masele populare din lume când se ridică în mod organizat şi gata de luptă în apararea Păcii". V. LUCA „Fiecare carte nouă, fiecare cântec, fiecare poezie care înflăcărează masele la luptă şi la muncă, fiecare analfabet care învaţă să citească, sunt lovituri de pumnal date imperia­liştilor, provocatori la război. I. CHIȘîNEVSCHI Muncitorimea -factor hotărîtor în lupta pentru pace In lupta uriaşă, pe care forţele păcii, socialismului­­şl democraţiei, In frunte cu Uniunea Sovietică, o dau astăzi împotriva aţâţătorilor la răsboiu, muncitorimea din toate ţările stă In primeie rânduri, hotărîtă să împie­­dice pe aceşti aţâţători ca să-şi pună în aplicare pla­nurile lor criminale. Muncitorimea nu mai vrea să îndure mizeriile răsboiu­­lui şi să se lase împinsă la moarte pentru a rotunji a­­verile unui pumn de capi­talişti. In lupta împotriva aţâţă­­torilor la răsboiu, muncito­rii sunt sprijiniţi, din ca în ce mai mult, de masei« îarşî populare, care sunt tot atât de interesate să împiedice ororile rasboiului. In frun­­tea massdor stă clasa mun­citoare, care, condusă de partidele comuniste şi mun­­citoreşti, este principala forţă politică a oamenilor muncii şi are sarcina de a mobiliza şi a organiză ma­­­sele populare, pentru a le întări voinţa de luptă, îm­potriva aţâţătorilor la răz­­boiu. Clasa muncitoare are ro­lul hotărîtor, pentru că este clasa cea mai revoluţionară, este cea mai bine organi­zată şi este condusă de par­­tide comuniste şi muncito­reşti, călăuzite de cea mai înaltă teorie de luptă revo­luţionară de clasă, teoria m­a­rxî­stă# " Inist-stal­aistă* Muncitorimea este ojilită în luptele revoluţionare care Ie-a purtat până acum îm­potriva capitalismului, pen­tru îndeplinirea misiunii sale istorice de a distruge socie­tatea burghezo ■ capitalistă, bazată pe exploatare şi răs­­boaie de jaf şi de a con­strui societatea socialistă, patria oamenilor liberi şi paşnici. Principala armă de lupta a muncitorimii este Interna­ţionalismul proletar, unirea muncitorilor din întreaga lume, împotriva duşmanului comun,—capitalismul. Capitaliştii au lovit neîn­cetat în unitatea clasei mun­citoare, desbinând-o şî pu­ tând astfel s’o târască în două îăsboase mondiale. Dar astăzi, muncitorimea» învă- BSBEIBfil­­­ ţând din greşelile ei, a a­­jtuns să cunoască şi să deo­sebească pe prietenii săi de duşmanii săi. Muncitorimea nu a putut împiedica primul răsboiu mondial, pentru că a fost înşelată de conducătorii In­ternaţionalei a ll-a, care—­­prin politica lor oportunistă şi trădătoare—au desbinat şi au slăbit unitatea de luptă a clasei muncitoare. Ei pro­clamau că declară răsboiu răsboiului şi în schimb au votat creditele de răsboiu, cerute de stăpânii lor capi­talişti şi au târât muncitorii în răsboiul imperialist, sub lozinca mincinoasă a apără­rii patriei, când de fapt nu era vorba decât de apăra­rea capitalismului jefuitor, împotrivă asestor trădă­tori ai cauzei muncitoreşti, s’au ridicat genialii condu­cători ai proletariatului, Le­nin şi Stalin, car© au expli­cat lămurit muncitorilor, ţă­ranilor şi soldaţilor ruşi, că răsboiul în care i-a târît ţa­rismul este un răsboiu da ja1, de pe urma căruia ei nu au nimic de câştigat şi că numai înlăturând pe moşieri, industriaşi, bancheri, şi pe­ ţar, ei vor putea sa-şi îm­bunătăţească starea lor dis­perată. I-au învăţat că dru­mul eliberării lor este trans­­formarea răsboiului imperia­list în răsboiu civil, pentru răsturnarea ţarismului. Datorită lui Lenin şi ge­nialului său colaborator, Sta­lin, datorită Partidului Bol­şevic condus de ei, munci­torii, ţăranii şi Soldaţii,plini de avânt, au înfăptuit Marea Revoluţie Socialistă din Oc­tombrie, care a deschis dru­mul unei societăţi noul, so­­âivîâ?“3 Socialistă, care a sin­gură fericirea familiilor. Avântul revoluţiei din Pais (continuare în pag. 2-a). j încă din primele mo­mente ale deschiderii A­­dunării Generale a Nai. Unite, de­legatii ţărilor im­perialiste au căutat să im­­pună la conducerea des­­baterilor şi a comisiunilor o serie de personalităţi din galeria cozilor de to­por ale intereselor ame­­ricano-engleze, de tip Ro­­mulo, delegatul Columbiei „ales“ preşedinte al se­siunii. De asemenea, re­prezentanţii Statelor U­­nite şi ai Marei Britanii au impus cu ajutorul ma­­şinei d® vot, folosindu-se de „maleabilitatea“ dele­gaţilor ţărilor aservite, includerea pe ordinea de zi a Adunării a unui nu­­măr de chestiuni prin care se încearcă din nou o diversiune, privitoare la respectarea tratatelor de pace de către R. P. Ungaria, Bulgaria şi R. P. România. Aceasta, în dispreţul şi cu călcarea chartei în virtutea căreia funcţio­nează Organizaţia Naţiu­nilor Unite. Cu toate acestea, cercu­rile monopoliste nu au înregistrat nici un succes prin ac­­te mărunte, mes­chine ,manevrs 46 că­lise. Dimpotrivă, ca un trăi*» net a venit asupra lor Comunicatul agenţiei Tasi cu privire la arma ato­mică. Faptul confirmat că „Uniunea Sovietică a gă­sit secretul armei atomica încă din 1947* a prod«* derută şi groază în răsa­durile politicienilor Im»­periat­işti îmbătaţi ele im­deea naivă a deţinerii exclusive a „secretului“ fabricării acestei arme. Speranţa supremaţiei lor întemeiată pe „arma psi­hologică“ s’a năruit spec­taculos, dând naştere li­nei atmosfere de confuzie şi panică. Precizarea că „in ciuda faptului că guvernul so­vietic posedă arma ato­mică, el se menţine şi in­­tenţionează să se menţină şi de acum înainte pe va«­chea sa poziţie de­­flier“ zicere necondiţionată a folosirii armei atomice, nu este de natură a-i­­­niş­l­ îl pe imperialişti, a căror politică externă se înte­meia tocmai pe şantajul R. NAUMESCU (Continuare în pag. 1-a) Cronica externă Lucrările Adunării Centrale C.N.IL _ Propunerile sovietice pentru const.« Udarea păcii sfarmă planurile aţâţătorilor la războiu­l

Next