Opinia, ianuarie 1950 (Anul 42, nr. 999-1022)

1950-01-01 / nr. 999

MUL 42 br. 999 ABONAMENTE Lei 360 3 luna Lei 5000 întreprinderi, Autorități pe un at; Atelierele tipografice­­ IAȘI Str. ȘTEFAN CEL MARE 50-52 ZIAR POPULAR COTIDIAN Cea de a doua aniversare a Republicii­­Populare Ro­mâne a Însemnat pentru oamenii muncii din oraşul nostru un nou şi fericit pri­lej de a-şi manifesta dra­gostea fierbinte pentru cu­tări­rile măreţe ale poporu­lui muncitor din ţara noas­tră, condus de Partid spre drumul unei vieţi mai bune, spre pace şi socialism. In toate întreprinderile şi instituţiile oraşului, pavoa­zate sărbătoresc» au avut roc entuziaste adunări în cadrul cărora a fost cinstită Împlinirea a doi ani de Re­publică, doi ani de realizări şi victorii. La Ateliere!« C.F.R. Ni­­colina »şi la Ţesătura, la victoria sau C.­­VM., pretut tindenî, vorbitorii au subli­niat înfăptuirile din cuprin­sul ţării ca şi a oraşului nostru înregistrate în cei doi ani, iar numeroasele angajamente luate cu acest prilej au dovedit încă odată hotărîrea care însufleţeşte îauncitorimea ieşană de a întări prin eforturi sporite de producţie — patria noas­tră, Republica Populară Ro­mână. Adunarea festivă de la Teatrul Naţional Joi la orele 19 sala Tea­trului Naţional, pavoazată cu lozinci, steaguri şi por­tretele conducătorilor iubiţi ai clasei muncitoare, fre­măta de entuziasmul nume­roşilor muncitori, ţărani muncitori, os­taşi, intelec­tuali, veniţi să sărbătorească aniversarea Republicii noas­tre Populare. Prin nesfârşite lozinci şi ovaţii, ei au sub­­liniat hotărîrea care-i ani­mă de a munci cu şi mai mult elan pentru înflorirea scumpei noastre patrii. Du­pă intonarea imnurilor R. P. R. şi Sovietic, tov. Gh. Rădulescu, din Biroul Co­mitetului Judeţean de Partid, deschizând meetingul, a pro­pus prezidiul adunării. In aclamaţiile vii ale a­­sistenţii, au luat loc la masa prezidiului­­ C. Cabaş, se­cretar adjunct al Comite­tului Judeţean P. M. R., A. Ivanov, consulul URSS la Iaşi, Ştefan Ioan, Fonea Max, Manolache Neculai, Popescu Antoneta şi Romaşanu N., din Comitetul Judeţean de Partid, Berco­vi­ci Strul, mem­bru în Comitetul Provizoriu Judeţ, General - locotenent Ştefănescu Stere, Lt. colonel Mardare M., Serghei Go­­mulea, directorul Atelierelor CFR Nicolina, Marcu Moise, directorul fabricii Victoria, Baltă Neculai, Iordache Gh., Neagu Gh., Popescu Maria, muncitori, Popi Gh., pre­şedintele Gospodăriei Agri­cole Colective Bălţaţi, Sandu Ion, ţă­ran muncitor şi Popa Ion, tractorist. Luând cuvântul, tov. C. Cabaş, secretar adjunct al Comitetului Jud. P. M. R., a scos în evidenţă importanţa actului istoric de la 30 De­­cembrie 1947, subliniind rolul Partidului In realiza­rea acestei măreţe victorii a poporului muncitor din ţara noastră. A urmat la cuvânt tovarăşul Bercovici Strul, membru în Comitetul P­o­­vizoriu Judeţean, care, în­­tr’o amplă analiză î a situa­ţiei internaţionale a subli­niat cre­terea forţelor so­cialismului şi ale păcii în frunte cu Uniunea Sovie­tică, condusă de către Io­(Continuare în pagina 4-a) Prin numeroase indelingu­ri Oamenii muncii din oraşul nostru au sărbătorit entuziast cea de a doua aniversare a Republicii Populare Române — Adunarea festivă de la Teatrul Naţional — m Coloniile imperiului britanic nu-şi pot trimite reprezentanţi Camera Comunelor Deputatul englez Ha­rold Davies a cerut nu­mirea unei comisiuni care să-şi dea avizul asupra admiterii în Camera Co­munelor a reprezentan­ţilor fiecărei colonii. Herbert Morrison, pre­şedintele Camerei Comu­­nelor, a răspuns în nu­­mele primului ministru spunând că în niciun caz nu vor fi admişi repre­zentanţii coloniilor în Ca­mera Comunelor. « PAGINI 4 LEI Duminică 1 Ianuarie 1950 Redacţia IAŞI, Str. VASILE ALECSANDRI 1» Administraţia IAŞI, Str. CUZA VODĂ Nr. 50 TELEFOANE REDACŢIA Nr. 1209 ADMINISTRAŢIA Nr. 2042 TIPOGRAFIA Nr. 1210 ŞCOLILE TEHNICE IvC Buna organizare a activităţii didactice şi gttettfffflijti contribue la progresul şcolilor veter­ineş­ ijiajif şi In oraşul nostru funcţio­­nează începând cu anul şco­lar 1948—1949 o şcoală teh­nică veterinară precum şi o şcoală profesională de ace­­iaşi specialitate dependente de Ministerul Agriculturii. Formarea Cadrelor de tehni­­cieni în ramura creşterii şi îngrijirii vitelor şi a anima­lelor­­ ovine, porcine, păsări de curte etc. constitue una din condiţiile necesare des­­voltării agriculturii noastre. Căutând să răspundă acestui scop, şcolile veterinare din Iaşi desfăşoară o muncă pla­­nificată din ce în ce mai rodnică şi mai bine condusă. Dacă în cursul anului şco­lar trecut s-au înregistrat u­­nele greutăţi şi lipsuri în ceea ce priveşte disciplina ev­tevilor viaţa lor colectivă în Internat cât şi instruirea şco­lară propriu zisă (mai ales practică) anul acesta, majo­ritatea acestor lipsuri a fost înlăturate. La acest rezultat nu s'a putut ajunge decât printr-o muncă intensă de organizare a activităţii didactice şi ex­tra şcolare, organizare în ca­drul căreia principiul auto­­conducerii a fost din plin respectat. O zi de şticaia Şcolile acestea, care func­ţionează în localul din str. Mareşal Malinovschi, lângă Strand are internat unde se adăpostesc 150 de elevi. Pro­­­gramul vieţii de internat est‘­te următorul: deşteptarea la ora 5 jum., de la 6—7 medi­taţie, 7—7,3o ceaiul, cură­ţenia, dela 7 jum. — 8 citi­rea ziarului „Scânteia tine­retului“, 8 —13 jum. orele de curs, 13,2o — 14.2o masa, 14 jura—15 liber, 15 — 18 ore de curs sau meditaţie, 18—19 liber, 19-21 medita­ţie în dormitoare. Responsabilitatea acestui program cade In sarcina a doi pedagogi dar mai ales a elevilor sub forma următoa­re : 2 responsabili de inter­nat aleşi de elevi dintre cei mai apţi, 7 responsabili de meditare, câte unul de clasă aleşi de col­itivul de îndru­mare al şcoli format din e­­levii mai ridicaţi ai ultimei clase, 7 responsabili de cla­să, aleşi de clasele respective 5 responsabili de dormitoare 1 responsabil cu mobilierul şcolii, care răspunde de e­­ventual­ele stricăciuni de mo­bilier şi 1 resposabil pentru combustibil, care are în gri­jă supravegherea distribuirii lemnelor, cărbunilor. Rezultate pozitive Antrenarea elevilor în con­ducerea şcolii are rezultate din cele mai bune atât în privinţa ordinei şi a bunei activităţi cât şi in ceea ce priveşte disciplina, simţul de răspundere şi acel gospodă­resc Contribuind la transfor­marea elevilor la creşterea lor în seriozitate şi împuţi­nând numărul abaterilor. Căci nu numai responsa­bilii permanenţi de care am vorbit mai sus au sarcini în conducerea şcolii, ci şi toţi ceilalţi prin rotaţie.­­ Colaborarea cu or­ganizaţia U. T. M. Din constatările făcute printre elevi se observă însă că sporirea disciplinei, şi bunul mers al activităţii se datoreşte şi colaborării strânse dintre cadrele didactice şi organizaţia de bază UTM. Colectivul de îndrumare al vi­nii din internat este com­­pus din director, subdirector pedagogi, responsabilii de In­ternet şi meditaţie etc, ca şi biroul organizaţiei de bază UTM. Acest colectiv ţine regulat şedinţe de analiză a muncii Sâmbăta. Colaborarea cu U. T. M-ul—după cum ce spun şi profesorii — aduce un a­­port esenţial în ceea ce pri­veşte buna desfăşurare a ac­tivităţii şcolare. Meditaţia Pregătirea lecţiilor se face în ore speciale de meditaţie indi­vidual şi pe grupe de învă­ţătură. Individual la medita­ţie din cursul zilei şi seara, iar pe grupe, la meditaţiile de dimineaţa. Supravegherea pregătirii lecţiilor se face de director, subdirector, diriginţii claselor Asigurarea prdi­nei şi a ti­­niştei în cursul meditațiilor Nm. 1 ^Continuare în pag. 3-a). Piarca K­wrafic Socialistă din Octombrie şi Revoluţia Chineză Matrea Revoluţie Socialistă din Octombrie a avut o in­fluenţă foarte mare, deşi nu imediată, asupra revoluţiei chineze. Revoluţia din Oc­tombrie a schimbat orienta­rea ideologică a poporului chinez şi a influenţat între­gul curs istoric al Chinei. Nu voi înfăţişa, aici, în chip amănunţit toate aspectele a­­cestui fenomen. Vreau numai să arăt pe scurt rolul pe care Revoluţia din Octom­brie l-a jucat în procesul de formare a Partidului Comu­nist din China. Partidul Comunist din Chi­na este organizaţia politică a clasei muncitoare chineze, avantgarda ei. Naşterea Par­tidului Comunist Chinez este da CEN-PO-TA Membru al C. C. al Partidului Comunist Chinez * * consecinţa mar£i desvoltări pe care a luat-o Industria în China. Comentând doctrina lui Sun-Yat-Sen, pe vremea re­voluţiei chineze din 1911, Lenin prevedea că în curând va lua fiinţă în China un partid politic al clasei mun­citoare. Lenin a făcut aceas­­tă afirmaţie ţinând seamă de legile desvoltării istorice. Partidul clasei muncitoare chineze a fost creat, însă, a­­bia după Revoluţia Socialistă din Octombrie. Acest fapt pune în evidenţă caracteris­tica evoluţiei Partidului cla­sei muncitoare chineze. Caracteristica aceasta, — despre care au vorbit ade­sea tovarăşii Mao-Tse-Dun şi Liu-Shao(Chi, — este ur­mătoarea :* Partidul nostru este creat după modelul Partidului Co­munist bolşevic a lui Lenin şi Stalin fără a avea tradi­ţiile social-democraţiei. Mao­ Tse-Dun vorbeşte as­­tfel în opera sa „Despre dic­­tatura democraţiei populare“: „Chinezii şi-au însuşit mar­xismul după ce acesta fusese aplicat de către ruşi, înainte de Revoluţia din Octombrie, chinezii nu numai că nu au cunoscut pe Lenin şi Stalin, dar nu au cunoscut nici pe Marx şi Engels. Salvele de tun ale Revoluţiei din Oc­tombrie ne-au adus marxism­­leninismul“. (Opere, cit. ed. P. M. R., pag. 10). Marxismul care a pătruns in acel moment in China, este marxismul revoluţionar, desvoltat de către Lenin şi Stalin. Ideologia revoluţio­nară bolşevică a fost făurită printr'o lup­ă fermă împo­triva social-democraţiei care, trădând marxismul, a îmbră­ţişat ideia reformei sociale, s’a împotrivit revoluţiei so­ciale şi a sfârşit prin a coo­pera cu imperialismul. In 1941, Lin-Shao-Chi scria în articolul său intitulat „Des­pre luptele din sânul Parti­­dului“, că Partidul nostru s’a născut în următoarele condi­ţiuni: „Mai întâi, Partidul Comunist din China a fost creat după Revoluţia din Octombrie, după victoria so­cialismului în Ru­sa, atunci când a existat un exemplu viu care a putut fi urmat. De aceea, chiar la început, Partidul Comunist Chinez a înţeles să lupte sub egida Internaţionalei Comuniste, în­­suşindu-şi principii­ le lui Le­nia. In al do­lea rând, din mo­mentul Creării sale, Parti­dul Comunist Chinez n’a su­­ferit nici ideologic şi nici or­ganizatoric influenţa Interna­ţionalei a 2 a­l partidelor social-democrate din Europa. In al treilea rând, în China nu a existat a­cea perioadă de desvoltare paşnică a ca­pitalismului, cunoscută In Eu­ropa, ceea ce a promis clasei muncitoare europene să du­că o luptă parlamentară și, iarăși, nu a existat în Crșina (continuare în pag. 2­ a). ■î.msses Regimul de democraţie populară asigură desvoltarea în R. P. R. a celei mai înaintate agriculturi din lume : agricultura socialistă Odată cu transformarea uriaşă a industriei noastre, regimul de democraţie po­pulară a dus şi la revolu­­ţion­area agriculturii, prin creearea primilor paşi — dar hotărâţi — pe calea a­­griculturii socialiste. Pe zi ce trece, tot mai adânci prefaceri se petrec în satele ţării noastre. Ţă­rănimea săracă şi mijlocaşă, condusă de clasa munci­toare în frunte cu Partidul, păşeşte cu tot mai mare hotărîre înainte, pe drumul luptei pentru o agricultură înfloritoare. Poli­tca Partidului şi Gu­­vernului în această ches­tiune s-a desfăşurat sub lo­zinca leninist-stalinistă : „Ne sp­ijinim pe ţărănimea să­racă, strângem alianţa cu ţărănimea mijlocaşă şi du­cem o luptă neîntreruptă îmno­r­i­t chiaburimic Pe măsură ce se desvoltă industria ţării — şi deci pe măsură ce se crează o in­dustrie puternică, în stare să producă suficiente trac­toare, maşini agricole, u­­nelte superioare, îngrăşă­minte chimice, etc. — ţara noastră trece la o agricul­tură socialistă, la o agri­cultură care asigură re­colte îmbelşugate. Un pas important spre socializarea agriculturii în Republica noastră Populară’ l-a constituit înfiinţarea Sovromurilor, care au dat posibilitatea creerii Stalinu­rilor de Maşini şi Trac­toare. In prezent, în R.P.R. sunt 97 de astfel de centre de Staţiuni de Maşini şi Trac­toare, iar în 1955 aceste centre vor atinge un nu­măr de cel puţin zece ori mai mare, dat fiind că la planul de perspectivă alcă­tuit de Partid şi Guvern se prevede ca până în 1955 să avem în ţară 25.000 tractoare precum şi diferite alte maşini agricole. Deasemeni alt pas spre desvoltarea agri­ultu­ii noa­stre, îl constitue desvolta­rea cooperaţiei la sate, în­­temeerea cooperativelor să­teşti şi lupta pentru în­grădirea exploatării chia­­bureşti. Ca urmare imediată a în­fiinţării S.M.T.-urilor au a­­părut întovărăşirile agri­­cole. „ . Astfel, în anul 1948, la înd­enul clasei muncitoare, aproape zece mii de ţărani săraci şi mijlocaşi şiau pus laolaltă loturile mici de pământ, transformându­­la în tarlale. Tr. Ta­nea Continuare în pag. 8-a Studenţii indieni lupta pentru elibe­­rirea patriei lor Lupta studenţilor Indieni pen­tru libertate şi democraţie se desfăşoară în condiţiile teroarei crunte deslănţuită de cercuri­le conducătoare ale Indiei. Marea burghezie Indiană, strâns legată cu monopolurile anglo-america­ne duce o politică reacţionară care măreşte fumatul, foametea şi mizeria. Deasemenea, cercu­rile conducătoare depun toate eforturile pentru a împiedica accesul la cultură al muncitori­lor ; taxele şcolare se măresc in mod constant iar tot mai multe Şcoli elementare se închid. O­­fensiva reacţiunii Împotriva în­văţământului public constitue o parte din ofensiva generală îm­potriva muncitorilor. Din aceas­tă cauză, lupta studenţilor Indi­eni pentru democratizarea învă­­ţămăntului nu poate fi conside­rată separat de lupta generală a poporului Indian pentru liber­tate şl Independenţă naţională. Represiunea fascistă încearcă să înece la sânge avântul revo­luţionar al clasei muncitoare şi al tineretului muncitor şl stu­denţesc. Printre cel 25.ooo de luptători democraţi ce zac In în­chisori şi In lagăre de concen­­trare, se află peste loco de studenţi printre care secretarii Federaţiei Indiene Studenţeşti. Presa democratică de tineret este cu desăvârşire Interzisă. Numai In Cale­­ta au fost supri­mate In decurs de 6 luni 12 co­­tidiane ale tineretului progresist. Represiunea deslănţuită a silit Federaţia Studenţească indiană să treacă de fapt in ilegalitate. Insă teroarea sălbatecă n’a înăbuşit dragostea de libertate a studenţilor indieni. Ei vor de­pune toate eforturile pentru a întări unitatea mişcării mondiale a studenţilor. Studenţii indieni sunt însufleţiţi de exemplele lup­tei eroice ale Consomolului le­­ninist-stalinist. ia largi sovietică a pătruns civilizaţia Pe un teritoriu care ar putea aprinde câ­teva st­te e­ropen la un foc, lângă bazinul c­o­sul­ui mijlociu al flu­viului Obi, e întinde imensa regiu­e a ta­rei. Până la mare Revo­luţie din Octo­brie, ţi­nuţii acesta, Narăm donă nume e pe care i l dau băştinaş­ii, ei pus­­tiit şi s­ub­tic. „Guve­r­nul ţarist făcuse cin­darăm un loc de ex . Aici, în 1918, a fost de­ Vine electricitatea Revoluţia din Octombrie a pătruns însă până şi în taigă, transformând Narâmul. In mijlocul mlaştinilor şi a bălţilor nesănătoase au apă­rut uzinele, colhozurile, sov­hozurile şi u­rmele pentru creşterea animalelor. Odată cu acestea, a apărut şi lu­mina electrică Drumuri largi au început să străbată pus­tietăţile. In Mai 1936, pe ma­lurile râuleţului Oiac s’a au­portat Iosif Vissariono­­pi­i Sta­in—de unde însă el a co dat... Narâmul era socotit ca un tec de pierzanie. Funcionații superiori ai regimului ţarist erau de pă­rre că în acest ţinut ste imposibil să faci agricultură. Popoa■ rele păştinaşe— ostiacii, pe­ţârii, epenghii—era­u osândiţi la moarte. Foa­mea, sărăcia, boliie şi întun ricul stăpâneau in taiga cea nesfârş­tă... zit ciocănitul topoarelor. Gla­sul comsomoliştilor a trezit desişul. Focurile aprinse lân­gă corturi goneau ţânţarii. S’a început construcţia S. M. T.-ului din Ciajemtov. Au a­­părut şi primele case de lo­cuit, întâiele ateliere. Râul a fost curăţat de ghiaţă şi au sosit primele vapoare, a­­ducând în mijlocul taigei săl­batece 13 tractoare. Şi cu­ţitele de oţel şi-au înfipt cu îndărătnicie dinţii în pămân­tul ta­gei... întâiul tractor era condus de comsomolistul Vasili Kiri­­cenko. El a fost acela care a tras prima brazdă în taigă. Uneori cuţitele se­­împotmo­leau în pământul neprielnic ; al mei erau atașate de trac­toare plugurile obișnuite și astfel s’a împământenit a­­gricultura, acolo unde se pă­rea în veci de nepătruns. Planul semănăturilor a fost împlinit, iar toamna s’a strâns o recoltă nemaivăzută prin partea locului. — Nici noi nu ne închipu­iam că o să crească semă­năturile atât de repede aici își aduce aminte Vasili Kiri­­cenko, cel care că novazeci de ani în urmă a tras prima brazdă în taigă. Anul următor ogoarele au fost lucrate cu mașini me­canice. Ținutul sălbatec s’a transformat astfel, încetul cu încetul, într’unul rodnic şi în­­floritor.In prezent sunt sute de colhozuri în taigă, şi fiecare dintre ele seamănă supra­feţe de mii de hectare ! „Minunile" tehnica Astăzi automobilul înain­tează repede pe şoseaua care duce înspre colhozul „Dimitrov“. Ogoarele se în­tind mănoase, deoparte şi de alta. Tot Kiricenko îşi a­­duce aminte cum în 1936 a străbătut acest drum cu că­ruţa. Caii abia înaintau pe drumul desfundat şi rudi­mentar , omul care strunea caii, se văita fatalist: — Taiga noastră e de ne­pătruns, soarele ne lumi­nează rar. Ca să cucereşti taiga îţi trebuesc sute de ani ! — Răspunsul îl avem îna­intea ochilor! spune Kiri­cenko cu mândrie. Un alt colhoz din apro­piere, purtând numele lui Voroşilov, e aşezat chiar lângă râu. Aici faci cunoş­tinţă cu Vasili Ivanovici Ki­selev, preşedintele colhozu­lui, care a fost trimis din partea locului în anul 1936, împreună cu alţi comsomo­­lişti, de către Comitetul Re­gional din Siberia al Parti­­du­­i, ca să înfiinţeze S.M.T- ul din Cearemtov. Vasilii Ivanovici a luptat în Marele Război pentru A­­părarea Patriei, apoi a cerut să fie trimis în colhoz. El te duce numaidecât să-ţi a­­rate cum lucrează combina. — Nu numai grânele, dar şi fructele cresc acum la Narâm ! îţi spune preşedin­tele colhozu­ri. Minerii din Bahceava au ajuns vestiţi... Dela Cerbaşevka până îa Serivanovka sunt 6 km. In +-“«ut. locuitorii acestor sate »*»•-— .. li­nu se întâlneau cu­ arm. A­­şezările omeneşti erau des­părţite printr’o mlaştină. Oa­menii sovietici au hotărît să construiască un drum peste ea. Au făcut întâi un pod (Continuare în pag. 3-a)

Next