Opinia, ianuarie 1950 (Anul 42, nr. 999-1022)
1950-01-01 / nr. 999
MUL 42 br. 999 ABONAMENTE Lei 360 3 luna Lei 5000 întreprinderi, Autorități pe un at; Atelierele tipografice IAȘI Str. ȘTEFAN CEL MARE 50-52 ZIAR POPULAR COTIDIAN Cea de a doua aniversare a RepubliciiPopulare Române a Însemnat pentru oamenii muncii din oraşul nostru un nou şi fericit prilej de a-şi manifesta dragostea fierbinte pentru cutăririle măreţe ale poporului muncitor din ţara noastră, condus de Partid spre drumul unei vieţi mai bune, spre pace şi socialism. In toate întreprinderile şi instituţiile oraşului, pavoazate sărbătoresc» au avut roc entuziaste adunări în cadrul cărora a fost cinstită Împlinirea a doi ani de Republică, doi ani de realizări şi victorii. La Ateliere!« C.F.R. Nicolina »şi la Ţesătura, la victoria sau C.VM., pretut tindenî, vorbitorii au subliniat înfăptuirile din cuprinsul ţării ca şi a oraşului nostru înregistrate în cei doi ani, iar numeroasele angajamente luate cu acest prilej au dovedit încă odată hotărîrea care însufleţeşte îauncitorimea ieşană de a întări prin eforturi sporite de producţie — patria noastră, Republica Populară Română. Adunarea festivă de la Teatrul Naţional Joi la orele 19 sala Teatrului Naţional, pavoazată cu lozinci, steaguri şi portretele conducătorilor iubiţi ai clasei muncitoare, fremăta de entuziasmul numeroşilor muncitori, ţărani muncitori, ostaşi, intelectuali, veniţi să sărbătorească aniversarea Republicii noastre Populare. Prin nesfârşite lozinci şi ovaţii, ei au subliniat hotărîrea care-i animă de a munci cu şi mai mult elan pentru înflorirea scumpei noastre patrii. După intonarea imnurilor R. P. R. şi Sovietic, tov. Gh. Rădulescu, din Biroul Comitetului Judeţean de Partid, deschizând meetingul, a propus prezidiul adunării. In aclamaţiile vii ale asistenţii, au luat loc la masa prezidiului C. Cabaş, secretar adjunct al Comitetului Judeţean P. M. R., A. Ivanov, consulul URSS la Iaşi, Ştefan Ioan, Fonea Max, Manolache Neculai, Popescu Antoneta şi Romaşanu N., din Comitetul Judeţean de Partid, Bercovici Strul, membru în Comitetul Provizoriu Judeţ, General - locotenent Ştefănescu Stere, Lt. colonel Mardare M., Serghei Gomulea, directorul Atelierelor CFR Nicolina, Marcu Moise, directorul fabricii Victoria, Baltă Neculai, Iordache Gh., Neagu Gh., Popescu Maria, muncitori, Popi Gh., preşedintele Gospodăriei Agricole Colective Bălţaţi, Sandu Ion, ţăran muncitor şi Popa Ion, tractorist. Luând cuvântul, tov. C. Cabaş, secretar adjunct al Comitetului Jud. P. M. R., a scos în evidenţă importanţa actului istoric de la 30 Decembrie 1947, subliniind rolul Partidului In realizarea acestei măreţe victorii a poporului muncitor din ţara noastră. A urmat la cuvânt tovarăşul Bercovici Strul, membru în Comitetul Povizoriu Judeţean, care, într’o amplă analiză î a situaţiei internaţionale a subliniat creterea forţelor socialismului şi ale păcii în frunte cu Uniunea Sovietică, condusă de către Io(Continuare în pagina 4-a) Prin numeroase indelinguri Oamenii muncii din oraşul nostru au sărbătorit entuziast cea de a doua aniversare a Republicii Populare Române — Adunarea festivă de la Teatrul Naţional — m Coloniile imperiului britanic nu-şi pot trimite reprezentanţi Camera Comunelor Deputatul englez Harold Davies a cerut numirea unei comisiuni care să-şi dea avizul asupra admiterii în Camera Comunelor a reprezentanţilor fiecărei colonii. Herbert Morrison, preşedintele Camerei Comunelor, a răspuns în numele primului ministru spunând că în niciun caz nu vor fi admişi reprezentanţii coloniilor în Camera Comunelor. « PAGINI 4 LEI Duminică 1 Ianuarie 1950 Redacţia IAŞI, Str. VASILE ALECSANDRI 1» Administraţia IAŞI, Str. CUZA VODĂ Nr. 50 TELEFOANE REDACŢIA Nr. 1209 ADMINISTRAŢIA Nr. 2042 TIPOGRAFIA Nr. 1210 ŞCOLILE TEHNICE IvC Buna organizare a activităţii didactice şi gttettfffflijti contribue la progresul şcolilor veterineş ijiajif şi In oraşul nostru funcţionează începând cu anul şcolar 1948—1949 o şcoală tehnică veterinară precum şi o şcoală profesională de aceiaşi specialitate dependente de Ministerul Agriculturii. Formarea Cadrelor de tehnicieni în ramura creşterii şi îngrijirii vitelor şi a animalelor ovine, porcine, păsări de curte etc. constitue una din condiţiile necesare desvoltării agriculturii noastre. Căutând să răspundă acestui scop, şcolile veterinare din Iaşi desfăşoară o muncă planificată din ce în ce mai rodnică şi mai bine condusă. Dacă în cursul anului şcolar trecut s-au înregistrat unele greutăţi şi lipsuri în ceea ce priveşte disciplina evtevilor viaţa lor colectivă în Internat cât şi instruirea şcolară propriu zisă (mai ales practică) anul acesta, majoritatea acestor lipsuri a fost înlăturate. La acest rezultat nu s'a putut ajunge decât printr-o muncă intensă de organizare a activităţii didactice şi extra şcolare, organizare în cadrul căreia principiul autoconducerii a fost din plin respectat. O zi de şticaia Şcolile acestea, care funcţionează în localul din str. Mareşal Malinovschi, lângă Strand are internat unde se adăpostesc 150 de elevi. Programul vieţii de internat est‘te următorul: deşteptarea la ora 5 jum., de la 6—7 meditaţie, 7—7,3o ceaiul, curăţenia, dela 7 jum. — 8 citirea ziarului „Scânteia tineretului“, 8 —13 jum. orele de curs, 13,2o — 14.2o masa, 14 jura—15 liber, 15 — 18 ore de curs sau meditaţie, 18—19 liber, 19-21 meditaţie în dormitoare. Responsabilitatea acestui program cade In sarcina a doi pedagogi dar mai ales a elevilor sub forma următoare : 2 responsabili de internat aleşi de elevi dintre cei mai apţi, 7 responsabili de meditare, câte unul de clasă aleşi de colitivul de îndrumare al şcoli format din elevii mai ridicaţi ai ultimei clase, 7 responsabili de clasă, aleşi de clasele respective 5 responsabili de dormitoare 1 responsabil cu mobilierul şcolii, care răspunde de eventualele stricăciuni de mobilier şi 1 resposabil pentru combustibil, care are în grijă supravegherea distribuirii lemnelor, cărbunilor. Rezultate pozitive Antrenarea elevilor în conducerea şcolii are rezultate din cele mai bune atât în privinţa ordinei şi a bunei activităţi cât şi in ceea ce priveşte disciplina, simţul de răspundere şi acel gospodăresc Contribuind la transformarea elevilor la creşterea lor în seriozitate şi împuţinând numărul abaterilor. Căci nu numai responsabilii permanenţi de care am vorbit mai sus au sarcini în conducerea şcolii, ci şi toţi ceilalţi prin rotaţie. Colaborarea cu organizaţia U. T. M. Din constatările făcute printre elevi se observă însă că sporirea disciplinei, şi bunul mers al activităţii se datoreşte şi colaborării strânse dintre cadrele didactice şi organizaţia de bază UTM. Colectivul de îndrumare al vinii din internat este compus din director, subdirector pedagogi, responsabilii de Internet şi meditaţie etc, ca şi biroul organizaţiei de bază UTM. Acest colectiv ţine regulat şedinţe de analiză a muncii Sâmbăta. Colaborarea cu U. T. M-ul—după cum ce spun şi profesorii — aduce un aport esenţial în ceea ce priveşte buna desfăşurare a activităţii şcolare. Meditaţia Pregătirea lecţiilor se face în ore speciale de meditaţie individual şi pe grupe de învăţătură. Individual la meditaţie din cursul zilei şi seara, iar pe grupe, la meditaţiile de dimineaţa. Supravegherea pregătirii lecţiilor se face de director, subdirector, diriginţii claselor Asigurarea prdinei şi a tiniştei în cursul meditațiilor Nm. 1 ^Continuare în pag. 3-a). Piarca Kwrafic Socialistă din Octombrie şi Revoluţia Chineză Matrea Revoluţie Socialistă din Octombrie a avut o influenţă foarte mare, deşi nu imediată, asupra revoluţiei chineze. Revoluţia din Octombrie a schimbat orientarea ideologică a poporului chinez şi a influenţat întregul curs istoric al Chinei. Nu voi înfăţişa, aici, în chip amănunţit toate aspectele acestui fenomen. Vreau numai să arăt pe scurt rolul pe care Revoluţia din Octombrie l-a jucat în procesul de formare a Partidului Comunist din China. Partidul Comunist din China este organizaţia politică a clasei muncitoare chineze, avantgarda ei. Naşterea Partidului Comunist Chinez este da CEN-PO-TA Membru al C. C. al Partidului Comunist Chinez * * consecinţa mar£i desvoltări pe care a luat-o Industria în China. Comentând doctrina lui Sun-Yat-Sen, pe vremea revoluţiei chineze din 1911, Lenin prevedea că în curând va lua fiinţă în China un partid politic al clasei muncitoare. Lenin a făcut această afirmaţie ţinând seamă de legile desvoltării istorice. Partidul clasei muncitoare chineze a fost creat, însă, abia după Revoluţia Socialistă din Octombrie. Acest fapt pune în evidenţă caracteristica evoluţiei Partidului clasei muncitoare chineze. Caracteristica aceasta, — despre care au vorbit adesea tovarăşii Mao-Tse-Dun şi Liu-Shao(Chi, — este următoarea :* Partidul nostru este creat după modelul Partidului Comunist bolşevic a lui Lenin şi Stalin fără a avea tradiţiile social-democraţiei. Mao Tse-Dun vorbeşte astfel în opera sa „Despre dictatura democraţiei populare“: „Chinezii şi-au însuşit marxismul după ce acesta fusese aplicat de către ruşi, înainte de Revoluţia din Octombrie, chinezii nu numai că nu au cunoscut pe Lenin şi Stalin, dar nu au cunoscut nici pe Marx şi Engels. Salvele de tun ale Revoluţiei din Octombrie ne-au adus marxismleninismul“. (Opere, cit. ed. P. M. R., pag. 10). Marxismul care a pătruns in acel moment in China, este marxismul revoluţionar, desvoltat de către Lenin şi Stalin. Ideologia revoluţionară bolşevică a fost făurită printr'o lupă fermă împotriva social-democraţiei care, trădând marxismul, a îmbrăţişat ideia reformei sociale, s’a împotrivit revoluţiei sociale şi a sfârşit prin a coopera cu imperialismul. In 1941, Lin-Shao-Chi scria în articolul său intitulat „Despre luptele din sânul Partidului“, că Partidul nostru s’a născut în următoarele condiţiuni: „Mai întâi, Partidul Comunist din China a fost creat după Revoluţia din Octombrie, după victoria socialismului în Rusa, atunci când a existat un exemplu viu care a putut fi urmat. De aceea, chiar la început, Partidul Comunist Chinez a înţeles să lupte sub egida Internaţionalei Comuniste, însuşindu-şi principii le lui Lenia. In al dolea rând, din momentul Creării sale, Partidul Comunist Chinez n’a suferit nici ideologic şi nici organizatoric influenţa Internaţionalei a 2 al partidelor social-democrate din Europa. In al treilea rând, în China nu a existat acea perioadă de desvoltare paşnică a capitalismului, cunoscută In Europa, ceea ce a promis clasei muncitoare europene să ducă o luptă parlamentară și, iarăși, nu a existat în Crșina (continuare în pag. 2 a). ■î.msses Regimul de democraţie populară asigură desvoltarea în R. P. R. a celei mai înaintate agriculturi din lume : agricultura socialistă Odată cu transformarea uriaşă a industriei noastre, regimul de democraţie populară a dus şi la revoluţionarea agriculturii, prin creearea primilor paşi — dar hotărâţi — pe calea agriculturii socialiste. Pe zi ce trece, tot mai adânci prefaceri se petrec în satele ţării noastre. Ţărănimea săracă şi mijlocaşă, condusă de clasa muncitoare în frunte cu Partidul, păşeşte cu tot mai mare hotărîre înainte, pe drumul luptei pentru o agricultură înfloritoare. Politca Partidului şi Guvernului în această chestiune s-a desfăşurat sub lozinca leninist-stalinistă : „Ne spijinim pe ţărănimea săracă, strângem alianţa cu ţărănimea mijlocaşă şi ducem o luptă neîntreruptă îmnorit chiaburimic Pe măsură ce se desvoltă industria ţării — şi deci pe măsură ce se crează o industrie puternică, în stare să producă suficiente tractoare, maşini agricole, unelte superioare, îngrăşăminte chimice, etc. — ţara noastră trece la o agricultură socialistă, la o agricultură care asigură recolte îmbelşugate. Un pas important spre socializarea agriculturii în Republica noastră Populară’ l-a constituit înfiinţarea Sovromurilor, care au dat posibilitatea creerii Stalinurilor de Maşini şi Tractoare. In prezent, în R.P.R. sunt 97 de astfel de centre de Staţiuni de Maşini şi Tractoare, iar în 1955 aceste centre vor atinge un număr de cel puţin zece ori mai mare, dat fiind că la planul de perspectivă alcătuit de Partid şi Guvern se prevede ca până în 1955 să avem în ţară 25.000 tractoare precum şi diferite alte maşini agricole. Deasemeni alt pas spre desvoltarea agriultuii noastre, îl constitue desvoltarea cooperaţiei la sate, întemeerea cooperativelor săteşti şi lupta pentru îngrădirea exploatării chiabureşti. Ca urmare imediată a înfiinţării S.M.T.-urilor au apărut întovărăşirile agricole. „ . Astfel, în anul 1948, la îndenul clasei muncitoare, aproape zece mii de ţărani săraci şi mijlocaşi şiau pus laolaltă loturile mici de pământ, transformândula în tarlale. Tr. Tanea Continuare în pag. 8-a Studenţii indieni lupta pentru eliberirea patriei lor Lupta studenţilor Indieni pentru libertate şi democraţie se desfăşoară în condiţiile teroarei crunte deslănţuită de cercurile conducătoare ale Indiei. Marea burghezie Indiană, strâns legată cu monopolurile anglo-americane duce o politică reacţionară care măreşte fumatul, foametea şi mizeria. Deasemenea, cercurile conducătoare depun toate eforturile pentru a împiedica accesul la cultură al muncitorilor ; taxele şcolare se măresc in mod constant iar tot mai multe Şcoli elementare se închid. Ofensiva reacţiunii Împotriva învăţământului public constitue o parte din ofensiva generală împotriva muncitorilor. Din această cauză, lupta studenţilor Indieni pentru democratizarea învăţămăntului nu poate fi considerată separat de lupta generală a poporului Indian pentru libertate şl Independenţă naţională. Represiunea fascistă încearcă să înece la sânge avântul revoluţionar al clasei muncitoare şi al tineretului muncitor şl studenţesc. Printre cel 25.ooo de luptători democraţi ce zac In închisori şi In lagăre de concentrare, se află peste loco de studenţi printre care secretarii Federaţiei Indiene Studenţeşti. Presa democratică de tineret este cu desăvârşire Interzisă. Numai In Caleta au fost suprimate In decurs de 6 luni 12 cotidiane ale tineretului progresist. Represiunea deslănţuită a silit Federaţia Studenţească indiană să treacă de fapt in ilegalitate. Insă teroarea sălbatecă n’a înăbuşit dragostea de libertate a studenţilor indieni. Ei vor depune toate eforturile pentru a întări unitatea mişcării mondiale a studenţilor. Studenţii indieni sunt însufleţiţi de exemplele luptei eroice ale Consomolului leninist-stalinist. ia largi sovietică a pătruns civilizaţia Pe un teritoriu care ar putea aprinde câteva stte eropen la un foc, lângă bazinul cosului mijlociu al fluviului Obi, e întinde imensa regiue a tarei. Până la mare Revoluţie din Octobrie, ţinuţii acesta, Narăm donă nume e pe care i l dau băştinaşii, ei pustiit şi subtic. „Guvernul ţarist făcuse cindarăm un loc de ex . Aici, în 1918, a fost de Vine electricitatea Revoluţia din Octombrie a pătruns însă până şi în taigă, transformând Narâmul. In mijlocul mlaştinilor şi a bălţilor nesănătoase au apărut uzinele, colhozurile, sovhozurile şi urmele pentru creşterea animalelor. Odată cu acestea, a apărut şi lumina electrică Drumuri largi au început să străbată pustietăţile. In Mai 1936, pe malurile râuleţului Oiac s’a auportat Iosif Vissarionopii Stain—de unde însă el a co dat... Narâmul era socotit ca un tec de pierzanie. Funcionații superiori ai regimului ţarist erau de părre că în acest ţinut ste imposibil să faci agricultură. Popoa■ rele păştinaşe— ostiacii, peţârii, epenghii—erau osândiţi la moarte. Foamea, sărăcia, boliie şi întun ricul stăpâneau in taiga cea nesfârştă... zit ciocănitul topoarelor. Glasul comsomoliştilor a trezit desişul. Focurile aprinse lângă corturi goneau ţânţarii. S’a început construcţia S. M. T.-ului din Ciajemtov. Au apărut şi primele case de locuit, întâiele ateliere. Râul a fost curăţat de ghiaţă şi au sosit primele vapoare, aducând în mijlocul taigei sălbatece 13 tractoare. Şi cuţitele de oţel şi-au înfipt cu îndărătnicie dinţii în pământul tagei... întâiul tractor era condus de comsomolistul Vasili Kiricenko. El a fost acela care a tras prima brazdă în taigă. Uneori cuţitele seîmpotmoleau în pământul neprielnic ; al mei erau atașate de tractoare plugurile obișnuite și astfel s’a împământenit agricultura, acolo unde se părea în veci de nepătruns. Planul semănăturilor a fost împlinit, iar toamna s’a strâns o recoltă nemaivăzută prin partea locului. — Nici noi nu ne închipuiam că o să crească semănăturile atât de repede aici își aduce aminte Vasili Kiricenko, cel care că novazeci de ani în urmă a tras prima brazdă în taigă. Anul următor ogoarele au fost lucrate cu mașini mecanice. Ținutul sălbatec s’a transformat astfel, încetul cu încetul, într’unul rodnic şi înfloritor.In prezent sunt sute de colhozuri în taigă, şi fiecare dintre ele seamănă suprafeţe de mii de hectare ! „Minunile" tehnica Astăzi automobilul înaintează repede pe şoseaua care duce înspre colhozul „Dimitrov“. Ogoarele se întind mănoase, deoparte şi de alta. Tot Kiricenko îşi aduce aminte cum în 1936 a străbătut acest drum cu căruţa. Caii abia înaintau pe drumul desfundat şi rudimentar , omul care strunea caii, se văita fatalist: — Taiga noastră e de nepătruns, soarele ne luminează rar. Ca să cucereşti taiga îţi trebuesc sute de ani ! — Răspunsul îl avem înaintea ochilor! spune Kiricenko cu mândrie. Un alt colhoz din apropiere, purtând numele lui Voroşilov, e aşezat chiar lângă râu. Aici faci cunoştinţă cu Vasili Ivanovici Kiselev, preşedintele colhozului, care a fost trimis din partea locului în anul 1936, împreună cu alţi comsomolişti, de către Comitetul Regional din Siberia al Partidui, ca să înfiinţeze S.M.T- ul din Cearemtov. Vasilii Ivanovici a luptat în Marele Război pentru Apărarea Patriei, apoi a cerut să fie trimis în colhoz. El te duce numaidecât să-ţi arate cum lucrează combina. — Nu numai grânele, dar şi fructele cresc acum la Narâm ! îţi spune preşedintele colhozuri. Minerii din Bahceava au ajuns vestiţi... Dela Cerbaşevka până îa Serivanovka sunt 6 km. In +-“«ut. locuitorii acestor sate »*»•-— .. linu se întâlneau cu arm. Aşezările omeneşti erau despărţite printr’o mlaştină. Oamenii sovietici au hotărît să construiască un drum peste ea. Au făcut întâi un pod (Continuare în pag. 3-a)