Opinia, ianuarie 1950 (Anul 42, nr. 999-1022)
1950-01-14 / nr. 1009
Documentar eminescian Vorbind despre trecut trebuie să precizăm că Eminescu nu a cântat orice trecut. împotriva cosmopoliţilor din Parnasul burghezo-moşieresc din timpul său, poetul cântă clipele Inimoase de ridicare naţională a poporului, lupta lui pentru Independenţă, mişcarea revoluţionară şi ideile ei din 1848, pe eroii luptei de eliberare naţională, Mircea cel Bătrân, Ştefan cel Mare, opunând acestor idei, ipocrizia, trădarea, ura şi lipsa de idealuri, din vremea infeudării României puterii monopoliste. „Dacă ne place uneori a cita pe unii din Domnii cei vechi, nu zicem cu asta că vremea lor se mai poate întoarce. Nu. Precum lumina unor stele ce s’au stins de mult, călătorește încă un univers, încât raza ajunge la ochiul nostru intr’un timp in care steaua ce a revârsat,o nu mai există, astfel în raza trecutului mai ajunge o rază de glorie până la noi, pe când cauza acestei străluciri, tăria sufletească, credinţa, abnegaţia, nu mai sunt“ (M. Eminescu— „Timpul" din Decembrie 1382). Că poetul nu idealizează trecutul ci dimpotrivă critică ce avea rău, ne o arată şi poemul postum ce publicăm in numărul de astăzi „Danbija Vodă". In această poezie este satirizat Domnul şi toţi acei care cred ca el, că ţara in care trăiesc ar fi un fel de moşie proprie şi pot s’o jefuiască in voie, pentru a duce un trai cât mai bun. Este şi în această postumă o critică deghizată, contra monarhiei, a preocupării Hohenzolernilor ajunși la cârma statului. Umbra lui Dabija-Vodă de Mihail Eminescu Cum trece'n lume toată slava, /Ca şi un vis ca spuma undei din cetate la Suceava Eu zic : Sic transit gloria mundi Pe ziduri negre bate lună, Prin vechî icoane, numai pete Sub minemud un glas ce suna, Un glas adânc zicând: „Mi-e sete". Şilvădeşind o umbră alba, Moşneag bătrân, purtând coroana, Pe pieptul lui o sfântă salbă — Pe umeri largi o scumpă blană — Ea mâna’ntinde blând : „N’ai grijă, ce zic nu trece la isvod, Eu sunt vestitul Domn Dabija Sunt moș istrate Voevod“. — „Măria Voastră va să'ndemne Pe neamul nostru în trecut?" Ci el cu mâna face semne Că nu’nţeleg ce el a vrut — — „Măria voastră’nsetoşează De sânge negru şi hain ?“ El capu-şi clatină, oftează : — „De vin, copilul meu, de viu“. Când eam Vodă la Moldova Hălăduiam pe la Cotnari, Vierii toţi Îmi ştiau alova Şi-aveam şi grivne’n buzunar. Pe vinul greu ca untdelemnul Am dat mulţi galbeni venetici Aici lipseşte tot indeamnul: in lume mult, nimic aici. Să certe Ungurii şi Leşii... Ce mi pasă mie? La Cotnari Eu chefuiam cu cimpineşii, Cu măscărici şi lăutari Şi sub umbrarele de cetini Norodu'ntreg juca şi bea Iar eu ziceam : „Să bem prieteni, Sft bem pân'nu vom mai putea" Când de mânerul lungii săbii Mă râzimam să nu mă clatin, Cântam eu toţi pe Basarabii, Pe Domnii neamului Muşatin Pân’ce'ncheiam în gura mare Cu Ştefan, Ştefan, Domnul Sfânt Ce nici în ceruri samăn n'are. Cum n'are samăn pe pământ. La voi în lumea ceealaltă Fiind cu milă şi dirept — M’a pus cu sfinţii laolaltă Şi‘n rai mă duseră de-a dre ! — Dară cum pune Sfântul Petre La rău canon pe-un biet creştin, Când cer să beau zice : „Cumetre, Noi n'avem cimpoieri şi vin“. Şi totuşi, domn fusesem darnic Şi bun de inimă cu toţi. De câte ori, l’al meu paharnic Umplut am cupa numai zloţi: Căci ce sunt recile Maremuri, Ce aur, pietre şi sidef — Pe lângă vinul cât de vremuri, Pe lâng un haz, pe lâng’un chef. Moldova cu stejari şi cetini Ascunde inimi mari de Domn — Să bem cu toţi, să bem prieteni, Să le vărsăm şi lor în somn, Păn'la al zilei blând luceafăr Să bem cu buni şi vechi tovarăşi Şi toţi cu chef, niciunul teafăr, Şi cum sfârşim să’ncepem iarăşi — Luaţi paharele cu palma Iar pe pahar să strângă pumnul Şi să căntăm cu toţi deavalma «iDiao torantec şi alumnul, Căntăm adânc un De profundîs: Perennis humuserit rex, Frumoase vremi! Dar unde i s? tindes? S-au dus pe veci ! Bibamus ex... Clubul universităţii „Lomonosov din Moscova un centru al vieţii culturale Clubul Universităţii „Lomonosov“ din Moscova, este un centru al vieţii culturale, locul de odihnă preferat al studenţilor, şi profesorilor celui mai vechia institut de învăţământ din Uniunea Sovietică. un club se organizează conferinţe şi referate interesante, denumite „foi literare". Anul acesta, în lectoratele clubului au fost ţinute fix de conferinţe despre problemele internaţionale, literare şi artistice. Peste 1.000 de studenţi activează în cercurile artistice, dramatice, coreografice şi muzicale înfiinţate pe lângă club. Cercul dramatic de artişti amatori, la care participă 48 de studenţi, este condus de unul din cei mai buni artişti ai Teatrului Academic din Moscova, Titusin, artist emerit al R.S F.S R. Clubul de pe lângă Universitatea ,,Lomonosov" din Moscova are o orchestră simfonică proprie. Cercurile artistice de pe lângă Universitatea ,,Lomonosov“ desfăşoară munca pe tărâm social în instituţii, întreprinderi şi colhozuri. In ultimii doi ani, cercul de artişti amatori a dat peste 300 de festivaluri la unităţile militare, în şcolile de meseri şi în colhozurile din regiunea Moscova. ®©i ani dela desfiinţarea cartelelor In l.liS.S (Uina’e din pag. la) jpărftr.lor. Comerţul sovietic este im comerţ fără capitalişti şi fără speculanţi. E! ■•urmăreşte satisfacerea ■cerinţelor crescfunde ale oamenilor »Hincii, şinu dobândirea unor ■jwofaiuri. Ce a determinat succesul reformei •«operare • şi -al desfiinţării cartelelor în LI. R. S. S. ? înainte de toate, rapt«M avânt» economiei sovietice, instrplinireaplanurilor economice generale pe anii 1946şi 1947. In 1946, producţia industrială s’a mărit cu o cincime faţă de anul 191er, iar în and, ■1947 cu şi mai imit (22%). Totodată ■producţia t-x'r'â .şi cea a industriei •surparea cresei cu o treime. în anul1947. O asemenea creştere a înregistrat şi producţia agricolă. Astfel a fost asigurată o asemenea satisfacere ■ a pieţei cu mărfuri de larg consum. VăCtt n'au mai fori. necesare limitări .A ceea ce priveşte vânzarea obi «totei de Ţara a trecut la comerţul »enfluitul aitual, al tuturor aradselor industriale şi agricole, care abundă acum în magazine şi pe pieţe. Scribii presei burgheeze, de felul lui Vetver, afirmau că după desfiinţarea cartelelor, Statul sovietic nu va putea furniza reţelei comerciale o cantitate suficientă de mărfuri ,şi nu va putea satisface cererea populaţiei, in urma acestui fapt, el se va lovi de o nouă devalorizare a rublei, fiind astfel nevoit să reintroducă cartelele. Ce vor spune aceşti prevestitori de rele, acum, când după doi ani de la reforma monetară şi desfiinţarea cartelelor, pot fi,răsuţe,în mod evident, rezultatele acestor măsuri . Statul sovietic a obţinut strălucite succese in domeniul circulaţiei monetare şi a mărfurilor. Im schimb, un tablou cu totul diferit poate fi observat în ţările capitaliste. Cu toate că au trecut mai bine de patru ani de la terminarea celui de-al doilea război mondial, multe din aceste ţări n'au putut disfuţa încă raţionarea articolelor de consum, iar unele din ele introduc chiar noi restricţiuni. 133 Şuim, de pildă, Anglia, al cărui teritoriu n'a suferit câtuşi de puţin de pe urma ocupaţiei distrugătoare a duşmanului. Până în prezent, în această ţară multe mărfuri sunt raţionalizate, ceva mai mult, după război, guvernul laburist a introdus raţionarea comerţului de pâine şi cartofi. Raţiile celor mai importante obiecte de consum au fost mult scăzute în Anglia De pildă, oamenii muncii primesc săptămânal de la o sută până la două sute grame de carne, două sute grame de zahăr şi ceva mai mullt de cinezeci grame de salam. In acest an, guvernul britanic a desfiinţat cartelele pentru mărfurile textile. Dar consumatorii nu s-au putut bucura de pe urma acestui fapt. Preţurile s-au vădit atât de înalte, încât cumpărătorul de rând nu este în stare să-şi facă cumpărăturile necesare. Franţa marshallizată a făcut o încercare de a desfiinţa raţionarea produselor, insă a suferit un eşec ruşinos şi a reîntors toate restricţiunile. Din tablou asemănător de jalnic îl prezintă şi finanţele ţărilor capitaliste. Devalorizarea valutelor capitaliste, care a fost înfăptuită recent aproape pretutindeni, n'a adus nici o uşurare popoarelor. Lira sterlină, continuă să se devalorifice şi în prezent. In toate ţările burgheze, fără excepţie, reformele financiare au ca urmare sporirea greutăţilor suportate de oamenii muncii şi mărirea profiturilor capitaliste. Cu toate măsurile luate, ţările capitaliste nu reuşesc să pună ordine în finanţele lor haotice şi să asigure o desvoltare normală a activităţiieconomice. Chiar şi in Statele Unite, care s’au îmbogăţit enorm de pe urma răsboiului, producţia industrială alunecă mereu în jos, şomajul se măreşte, puterea de cumpărare a populaţiei se reduce iar comerţul decade. Astfel se prezintă contrastul dintre cele două sisteme economico-sociale. Reforma monetară şi desfiinţarea cartelelor în Uniunea Sovietică au contribuiit la rapidul progres al economiei naţionale şi au constituit baza unor noi reduceri de preţuri. In anul 1917, producţiaindustrială a U. R. S.S. s'a onenit cu 27 %,in comparaţie cu anul 1947, iar recolta totală de ceriuri a atins aproape nivelul de dinainte de război. Astfel au fost create condiţiunile unei noi scăderi masive a preţurilor. Aceasta a fost înfăptuită la 1 Martie 1949, atingând 10—30 % la diferitele mărfuri. In urma acestei scăderi , populaţia a avut un câştig suplimentar de 71 miliarde ruble. Dar şi după aceea, Statul sovietic a redus preţurile la unele mărfuri (focusuri, aparate de radio, ş. a.) Anul trecut a adus noi mari succese în domeniul ridicării industriei şi agriculturii sovietice. In,primele două luni, ale acestui am, producţia industrială a crescut din nou cu o cincime, faţă aceeaşi perioadă a anului 1948. Recolta de cereale a depăşit vreacum nivelul dinainte de război, s',a mărit, desvoltarea creşterii de Vite şi toate ramurile economiei agricole. Toate acestea constituie baza unei noi creşteria belşugului de mărfuri şi produse în cuprinsul ţârii şi. in consecinţă, . .a. unei • np-j scăderi de preţuri şi a uneinoi ridicări..a «ivftfcrim.de viață a poporului. * I st I A pyOTE Locul lui Eminescu In literatură Cu prilejul sărbătoririi centenarului naşterii lui Mihai Eminescu, criticul Ion Vitner a ţinut in Capitală o conferinţă cu subiectul: „Locul lui Eminescu în literatură", stabilind pe baze marxist-leniniste adevăruri care până acum erau ascunse de istoria literară burgheză. Eminescu anti- Junimtist „Putem spune fără teamă de a emite o idee paradoxală — a spus conferenţiarul— că Eminescu a debutat la „Convorbiri literare" ca anti-junimist, şi anume cu poezia „Epigonii", publicată în 1870. Această poezie este un răspuns şi un atac, în acelaşi timp, împotriva „Junimii“ şi a mentorului „Convorbirilor literare". Împotriva lui Titu Maiorescu. Romantismul lui Entinescu In general Eminescu a fost recunoscut ca un romantic dar „produs tardiv al romantismului german“ sau ca „sinteză a romantismului european", Eminescu nu este însă un produs al literaturii străine, ci este culmea şi totodată sfârşitul romantismului nostru literar. Şi romantismul are şi acest aspect pozitiv de a relega contradicţiile actuale ale condiţiilor producţiei. Romantismul „a demascat optimismul ipocrit al economiştilor* — scria Lenin. La Teatrul Jesan Asta seară în sala Teatrului Naţional are loc concertul simfonic al Filarmonicii „Moldova" dirijat de Radu Botez. In program: Beethoven, Ba-balovsky, Saint - Saens, Klepper, Schubert. Solist.: Mircea Săulescu (vioară) O nouă interpretare a lui Jigo In spectacolul „Othello" de la Teatrul Naţional din Iaşi rolul Jago este interpretat în momentul de faţă de Crişan Constantinescu. Faţă de interpretarea valabilă dată de dl. Şt. Dăncinescu, dl. Crişan Constantinescu a dat eroului shakespearian o adâncime şi o ţinuţi mai gravă, subliniind şi nuanţând intenţiile juste ale textului care au apărut mai interiorizate. Datorită faptului că dl. Crişan Constantinescu a intrat în acest pretenţios rol cu un număr extrem de mic de repetiţii, s-a simţit uneori unele gesturi care prin repetiție deveneau fastidioase. Interpretarea dată lui Jago constitue o frumoasă biruinţă actoricească. Mihai Eminescu profesor la Iaşi Se ştie că Mihai Eminescu a fost câtva timp profesor suplinitor la Şcoala Comercială din Iaşi. In cinstea acestui fapt, promoţia de anul acesta a Şcolii tehnice de administraţie economică de băeţi din Iaşi va purta anul acesta numele poetului. Teatrul de painfi Săptămâna aceasta au loc ultimele spectacole ale Teatrului de păpuşi din Iaşi cu piesa „Peştişorul“ după Puşkin. Sâmbătă spectacolul începe la ora 16, iar Duminică se vor da trei spectacole : la orele : 11, 15 şi 17. Jubilaua teatrului pentru tineret „A. I. Mikoian" din Erevan La Erevan s'a sărbătorit cea de 2o»a aniversare a teatrului pentru tineret ■A. I. Mikoian“. In cei 2o de ani de existenţă, acest teatru a desfăşurat o activitate intensă. Teatrul pentru tineret „A. I. Mikoiem* prezintă tinerilor săi spectatorii cele mai bune opere ale autorilor dramatici armeni, ruşi şi din Europa Occidentală. Paste 100 da piese In 26 de ani, teatul „A. I. Mikoian" a prezentat peste loc de pese de teatru, din care 67 cu teme actuale. In această perioadă, spectacolele acestui teatru au fost văzute de 2.5o0.Ooo de spectatori. Teatrul pentru tineret „A. I. Mikoian“ menţine o legătură strânsă cu spectatorii şi patronează cercurile de artişti amatori. In zilele Jubileului, teatrul a prezentat timpele la zile cele mai bune spectacole In şcolile şi cluburile din Erevan s'au organizat seri In cinstea Jubileului. •* Muzeul teatrului a organizat o expoziţie consacrată drumului creator parcurs de teatrul pentru tineret „A. I. Mikoian“. Cărţi pentru copii in URSS Editura de Stat de literatură din Moscova, a tipărit anu trecut 37.ooo.ooo exemplare de cărţi pentru copii şi elevi. Din acestea, 16.ooo.oo0 exemplare au fost editate In seria „Biblioteca şcolarului“. Anul acesta s-a programat editarea a 50 mili-oane de exemplare. Micii cititori vor avea la dispoziţie ediţii Splendide ale scriitorilor clasici ruşi şi ai naţiunilor din Urduea Sovietică, cât şi operele scriitorilor contemporani sovietivi. ^Volumul de faţă, apărut in Editura P. M. R. în cinstea sărbătoririi a 70 de ani de la naşterea genialului dascăl al omenirii muncitoare—I. V. Stalin, este o culegere de articole şi discursuri alese ale tovarăşului Stalin, scrise şi rostite între anii 1912 şi 1934. Volumul oferă o privire de ansamblu asupra principiilor marxism - leninismului în problema naţională şi colonială, scoţând din plin în evidenţă contribuţia tovarăşului Stalin, de o covârşitoare importanţă, atât în fundamentarea şi desvoltarea acestor principii cât şi în rezolvarea practică a problemei naţionale în Uniunea Sovietică. Astfel în lucrări ca Marxismul şi problema naţională“ sau Raport prezentat la cel de al Xdea Conal P. C. (b) din Rusia“ tovarăşul Stalin analizează în lumea ştiinţei marxistleniniste ce este naţiunea, arătând totodată cum a apărut ea şi cum a luat naştere asuprirea naţională. Naţiunea este un grup mare de oameni care dăinuieşte de sute de ani şi care a luat fiinţă pe baza faptului că aceşti oameni vobesc aceeaşi limbă, locuiesc pe acelaş teritoriu, trăiesc aceeaşi viaţă economică şi au o aceeaşi construcţie sufletească care dă naştere unei culturi a lor, aparte, unei culturi naţionale. In ce priveşte modul şi timpul în care au apărut naţiunile, tovarăşul Stalin arată că „procesul lichidării feudalismului şi al desvoltării capitalismului este în acelaş timp şi procesul constituirii oamenilor in naţiuni". Spre deosebire de ţările din Apusul Europei unde naţiunile s'au constituit în state naţionale de sine stătătoare, în Răsăritul Europei mai multe naţiuni au fost adunate în cadrul unui singur stat în care o naţiune domină celelalte naţiuni, datorită desvoltării sale economice şi culturale, mai mari. In aceste state—state multinaţionale—a luat naştere asuprirea naţională şi totdeodată lupta pentru eliberarea naţională. Pe măsură ce piaţa devenea mondială, alături de asuprirea în cadrul statelor multinaţionale apare asuprirea popoarelor înapoiate de către cele avansate , odată cu trecerea capitalismului în ultimul său stadiu imperialismul, acestei asupriri care ia forme din ce in ce mai acute, încep să se opuie la început sub , conducerea burgheziei autohtone mişcările de eliberare naţională ale coloniilor. Astfel problema naţională a devenit problema naţional colonială. Cum în această mişcare naţională elementul motor il formează la început burghezia naţională, care doreşte să-şi cucerească o piaţă a sa naţională, se pune întrebarea: proletariatul naţiunii asuprite şi din colonii trebue sau nu să sprijine lupta pentru eliberarea naţională? Tovarăşul Stalin arată că proletariatul trebue să o sprijine, încercând chiar să- şi asigure rostul conducător în această luptă deoarece ea loveşte puternic în imperialismul mondial şi creează totodată condiţiile necesare trecerii la revoluţia socialistă. Dar nu numai proletariatul naţiunii asuprite trebue să sprijine lupta de elberare naţională ci şi proletariatul naţiunii dominante. „Leninismul a dovedit, iar războiul imperialist şi revoluţia din Rusia au confirmat, că drumul revoluţiei în Apus trece prin alianţa revoluţionară cu mişcara de elierare a coloniilor şi a ţărilor dependente Împotriva imperialismului. /Totbuma naţională erta parte din problema generaţia revoluţiei proletariatului“. Intr’adevăr desfiinţarea inegalităţii în drepturi a popoarelor, nimicirea asupririi naţionale, nu poth fi infăptuită atâta timp cat puterea capitalului şi lupta pentru posesiunea particulară asupra mijloacelor de producţie, nu sunt nimicii«* »Unicul regim“, spune tovarăşul Stalin, „care poata* rezolva problema naţional adină regimul capabil creeze condiţiuni care si asigure convieţuirea paşnică şi colaborarea frăţească a diferitelor naţiuni ţi neamul , este regimul Puterii Sovietice, regimul dictaturii proletariatului*'. Lupta Partidului bolşevi pentru lichidarea asupririi naţionale dusă Împotriva devierilor naţionaliste, lupta pentru lichidarea ultimei inegalităţi intre popoarel Uniunii Sovietice şi anme inegalitatea desvoltării economice şi culturale, şiret oglindite în multe articole şi cuvântări ale tovarăşului Stalin strânse în acest volum. Activitatea practică a Partidului bolşevic desubşurată sub îndrumarea directă a tovarăşului Stain, la vederea rezolvării naţionale In Uniunea Sovietică, comtitue, pentru oamenii inficii din R.P.R. aflaţi pe drumul construirii socialismului, un nepreţuit tezaur de învăţături. Numai urmĂnd aceste învăţături regen»! nostru de democraţie poliuiară a putut crea condiţiile necesare rezolvării problemei naţionale in ţara bo lostră, condiţi care asigură naţionalităţilor conlocuitoare aceleaşi drepturi şi £© stabileşte aceleaşi îndatoririi pe care le are şi populaţia românească. „ Numai urmând aceste văţături vom putea realiza o viaţă fericită, cu mar posibilităţi de desvoltare pentru naţionalităţile din ţara noastră, o viaţă viitoritoare, ca aceea a popoarelor sovietice. Rece fi*14 I. G. Stalin: „Marxismul şi problema național-colonială" ştiri culturale din IRSS In oraşele Bielorusiei au fost restaurate mportarrte clădiri şi monumente istorice In oraşele Bielorusiei au fost res- taurate cele mai importante monumente istorice. A fost restaurată complect căsuţa lui Petru celMare din Poloţk, construită pe malul râului Dvina, acum 240 de ani, — fostul palat a! cneazului Radvii din centrul raional Nesvij și numeroase alte monumnte istorice. In acelaș oraș a mai fost restaurată una din cele mai vechi biserici din Rusia, construită în prima jumătate a secoluliui al XîI -lea, In stil bizaritin. Frescele de pe pereţii interiori, care s-au păstrat până în zilele noastre dovedesc talentul deosebit al meşterilor ruşi. Ia Bielorusia se restaurează acum încă 40 de monumente istorice, printre care şi vechiul turn din Minsk, construit în secolul XVIII-lea. Acest turn se restaurează după proectul celor mai de seamă arhitecți. Primul roman Buriat-Mongol Editura de Stat din Republica Bii'iat Mongolă a publicat romanul hai Jamso Tiamwov, „Stepa sta trtwt". /’Acest rrvmsm-sate*o frescă a rHeboiului emirdui stepoc Transbtacaie1 „Stepa s'a trezit“ este primul roman buriat-mongol. Opinia publică. A primit cumult interes acest roman.