Opinia, martie 1950 (Anul 42, nr. 1047-1073)
1950-03-01 / nr. 1047
ANUL 42 Nr.10411 ABONAMENTE Lei 360 ............................... 3 luni Lei 5000 întreprinderi, Autorități pe un an 4 PAGINI 4 LEI Miercuri 1 Martie 1050 Redacția Administraţia Nr. 2042 Administraţia „ IAȘI, Str. CUZA VODĂ Nr. 50 Atelierele tipografice IAȘI Str. ȘTEFAN CEL MARE 50-5% ZIAR POPULAR COTIDIAN TELEFOANE REDACȚIA Nr. 1209 ADMINISTRAȚIA Jskr. 2042 TIPOGRAFIA rjTr. 1210 Promovarea elementelor talentate muncitoreşti, condiţie esenţială în desvoltarea literaturii noastre socialiste Oamenii muncii din t®ra noastră, călăuziţi de măreţele învăţături ale lui Marx, Engels, Lenin, Stalin—şi sub conducerea Partidului Muncitoresc Român, antrenaţi la întreceri socialiste, duc ca elan lupta pentru construirea socialismului. In mine, în uzini şi pe ogoare, în laboratoare ca şi în birouri, pretutindeni, lupta pentru făurirea unei vieţi mai bune este dusă cu înverşunare, fiecare fiind conştient că munca lui este o contribuţie la temelia lumii noi, a orânduirii socialiste, în care omul este pe deplin stăpân pe munca lui şi în care se bucură de toate drepturile. Astfel, pe tot întinsul ţării viaţa nouă îşi culege victoriile, se desvoltă odată cu îndeplinirea şi depăşirea Planului de Stat, odată cu doborîrea necontenită a normelor şi salturile săgeţilor din grafice. Dar concomitent cu desvoltarea economico industrială a ţării, s’a păşit temeinic şi la desvoltarea culturali a ei. Prin crearea a mii şi mii de şcoli şi cămine culturale s’a păşit intens la culturalizarea maselor, la răspândirea negurii neştiinţei de carte. Oameni cu tâmplele albe învaţă alături de fiii şi nepoţii lor deslegarea slovelor. S’au creat deasemeni numeroase institute de învăţământ superior, s’au înfiinţat biblioteci şi muzee, s’au constituit societăţi de ştiinţă şi cultură. Odată cu desvoltarea economică a ţării, viaţa culturală a început deasemeni să ia un mare avânt. Prin reconsiderarea trecutului şi prin crearea de noi şi noi valori culturale, am păşit temeinic la înfăptuirea unei culturi socialiste. Acest uriaş proces de transformare şi desvoltare a vieţii noastre economice şi culturale trebue să fie în permanenţă un nesecat izvor de inspiraţie pentru toţi creatorii de artă de la noi. Urmând linia realismului socialist, scriitorii, pictorii, sculptorii şi muzicologii din Republica noastră Populară vor trebui să prezinte în operele lor mersul spre victorie a oamenilor muncii din ţara noastră. O sarcină deosebit de importantă care stă în faţa noastră este şi aceea a creerii unei literaturi socialiste, a creerii unei literaturi corespunzătoare lumii pe care o construim. In această privinţă s’a început în întreaga ţară o intensă activitate. Urmând directivele Uniunii Scriitorilor din R. P. R., majoritatea filialelor Uniunii ca şi cenaclurile literare duc o susţinută muncă de creare a unei literaturi socialiste, legată de popor, scrisă în limba poporului şi constituind o puternică armă în lupta maselor largi muncitoare pentru făurirea societăţii celei mai superioare din lume. Pentru a crea o bogată literatură în spiritul realismului socialist se cer în primul rând două condiţii esenţiale : ridicarea în permanenţă a nivelului cultural şi ideologic al scriitorilor, precum şi cunoaşterea cât mai aprofundată a realităţii, a transformării pe care o trăim, a luptei pe care o ducem pentru binele comun. Conştientă de acest lucru, Uniunea Scriitorilor şi-a întocmit planul de activitate axat pe aceste două probleme, trasând sarcini precise filialelor şi cenaclurilor literare şi trimiţând necontenit membrii biroului de conducere în provincie. Pentru realizarea acestor condiţii este necesară în primul rând studierea aprofundată a literaturii sovietice, iar în al doilea rând se impune o cât mai frecventă promovare a elementelor talentate muncitoreşti. La Iaşi, filiala Uniunii Scriitorilor din R. P. R. are între membrii ei un număr considerabil de scriitori care cunosc literatura sovietică, şi se duce o muncă permanentă de ridicare a nivelului cultural şi ideologic al membrilor ei, ţinându se şedinţe în cadrul cărora se discută probleme de literatură. Astfel, în cadrul ultimilor şedinţe s-au discutat spre exemplu articolele apărute in revistele sovietice referitor la opera şi viaţa lui Mihail Eminescu, precum şi diferitele articole ale lui Al. Fadeev. Pentru cunoaşterea realităţii scriitorii ieşeni merg în întreprinderi, prilej cu care vin în sprijinul ridicării nivelului cultural şi ideologic al muncitorilor, programându-se cu diferite conferinţe. Problema promovării eie-TR. TANEA [(Continuare îrt pag. 3-a) Deşi au trecut mai bine de două luni de la masacrul organizat de colonialiştii lengiezi împotriva minerilor grevişti din Nigeria, evenimentele din această colonie engleză continuă să atragă atenţia organizaţiilor democratice din Anglia, Franţa, U.S.A. şi din alte, ţări. De pildă, Ministerul Coloniilor din Anglia a primit, până acum,, mii descrisori de protest împotriva cruntelor represiuni poliţieneşti ale autorităţilor engleze din Africa Occidentală, scrisori care cer, totodată, pedepsirea celor vinovaţi de evenimentele sângeroase întâmplate în Nigeria, în Noembrie 1949. I Ce s’a întâmplat acolo ? La 18 Noembrie 1949 poliţia din Enugu (Nigeria) a deschis focul împotriva demonstranţilo- minieri care cereau îmbufiilor minerii care cereau îmbunătăţirea traiului lor greu. Au fost ucişi 60 de mineri, iar alţi 30. au fost răniţi. Scriitorii ieşeni au manifestat pentru Pace In cadrul manifestaţiilor pentru apărarea păcii a avut loc Duminică în Aula Bibliotecii Centrale a Universităţii ieşene o reuşită şezătoare literară organizată de Filiala din Iaşi a Uniunii Scriitorilor. Cu acest prilej a conferenţiat tov. I. Istrati din biroul filialei despre „Literatura noastră — armă de luptă pentru apărarea păcii“, după care scriitorii ieşeni Otilia Cazimir, N. Rotundu, Gheorghe Lesnea, N. Tatomir şi Al. Popovici au citit din poeziile lor închinate luptei pentru pace. A urmat apoi un program de muzică de cameră executat de tovii prof. Repcea şi Weingarten de la Filarmonica „Moldova“. La sfârşit s-a adoptat o moţiune care a fost trimisă Comitetului Permanent pentru Apărarea Păcii în R.P.I. duminică in cartierele oraşului nostru Cetăţenii participă cu drag la manifestările organizate de Căminele Culturale Soarele s’a urcat în mijlocul cerului şi anunţă ameaza. E o zi caldă de primăvară timpurie. Cerul e albastru, iar soarele inundă străduţele liniştite şi casele mărunte ale cartierelor Iaşului. Azi e Duminică. Ce pot face oamenii cartierelor noastre într’o Duminică, după o săptămână de muncă susţinută ? Unii citesc, alţii se duc la cinematograf sau teatru. Pe cei mai mulţi dintre ei, însă, îi veţi găsi la conferinţele şi şezătorile care se organizează cu regularitate la Căminele Culturale ale oraşului. Muncitori, tineri muncitori, femei şi bătrâni, cu toţii îşi îndreaptă pasul spre aceste Cămine, pentru a asculta vreo conferinţă care-i interesează sau pentru a urmări programele artistice care devin din săptămână în săptămână tot mai interesante şi atrăgătoare. ★ Ne aflăm în cartierul Ion Creangă. Dintr’o curte alăturată unei clădiri impunătoare, se strecoară voci de copii. In faţa clădirii stau tinerii studenţi ai Facultăţii de Filologie. Aici e Căminul Cultural „Ion Creangă“ La ora 16 va avea loc conferinţa despre „Lupta tineretului din lumea întreagă pentru pace şi progres“, după care va urma un program artistisc. Şi deşi nu este incă nici ora 15, totuşi oamenii aşteaptă deschiderea Căminului. Copiii care au venit mai devreme se joacă prin curte, studenţii alcătuesc programul artistic, iar oamenii mai vârstnici din cartier discută despre Cămin, despre Pace. Pe la orele 16 nu mai găseai un loc în sală, să fi aruncat cu acul. Cuvintele conferenţiarului sunt ascultate cu atenţie. Toţi cei prezenţi în sală sunt pătrunşi de importanţa luptei pentru Pace, cu toţii au venit doar aici să înveţe şi mai bine cum trebue să lupte pentru a impune Pacea. Titu Liviu Chiburţu şi Diaconu Mihai pe piepturile cărora străluceşte Insigna de UTM ascultă încordaţi. Primul a venit din Tecuci la fratele său, care locueşte în acest cartier. După masă, din vorbă în vorbă, fraţii —care se revedeau după o bună bucată între 1-8 Martie de vreme — au hotărtt să meargă la plimbare. Tecucianul mai ales vroia cu tot dinadinsul să cunoască laşul, pe care nu-1 văzuse încă. —„Hai mai întâi la Cămin“ — i-a propus celălalt. Să vezi ce frumos e. Eu în fiecare Duminică mă duc. Şi după asta mergem în oraş. Nu se întunecă până atunci“. Când a început programul artistic, cel mai mult au aplaudat copiii din ultimele bănci din partea stângă a sălii. Sunt pionierii unităţii Nr. 18, elevi la Şcoala elementară Nr. 4 mixtă. Bârbu Alexandrina și Cureliuc Silvia au venit împreună. Auziseră că în afara programului obișnuit I. ŞTIRU (Continuare în pag. 3-a) Săptămâna prieteniei româno-bulgare Intre 1-8 Martie va avea loc în ţara noastră săptămână prieteniei româno-bulgare. Săptămâna prieteniei româno-bulgare va fi un prilej de manifestare a prieteniei dintre poporul român şi cel bulgar, un prilej de cunoaştere reciprocă a succeselor noastre în lupta pentru construirea socialismului, succese care contribuie la întărirea marelui lagăr al păcii, condus de invincibila Uniune Sovietică. In cadrul acestei săptămâni, va sosi o delegaţie bulgara compusă din 130 de membrii cuprinzând numeroşi oameni ai ştiinţei şi culturii bulgare, cântăreţi şi solişti instrumentişti, corul Radio, un ansamblu de dansuri. Membrii delegaţiei vor ţine conferinţe cu caracter ştiinţific şi literar, vor da diferite concerte, etc. Membrii delegaţiei vor vizita totodată câteva oraş® din ţară unde vor ţine conferinţe sau vor da festivalui artistice. , In cadrul săptămânii se va prezenta o gala a© filme bulgare, române şi sovietice. Semnificaţia evenimentelor din Africa occidentală de IPOTEHÎN Evenimentele din Enugu au trezit unadânc ecou în masele oamenilor muncii din Africa Occidentală, care-şi duc viaţa în condiţii neomenoaseşi sunt supuşi unei crunte exploatări din partea imperialiştilor şi a slugilor lor locale. După câtevazile de la masacrul din Enugu, muncitorii din Port-Harcourt au declarat o grevă generală de protest, solidarizându-se cu minerii din Enugu. Manifestăride solidaritate au isbucnit în diferite centre ale Africei Occidentale britanice. Totodată, muncitorii şi organizaţiile politice din Nigeria s’au strâns într’un front unic şi au creat un comitet extraordinar care a fost însărcinat să ducă mai departe lupta pentru satisfacerea revendicărilor formulate de minerii grevişti. Odată cuevenimentele din Nigeria s’a desvoltat o largai mişcare democratică şi tn tr’o altă colonie engleză din Africa Occidentală — pe Coasta de Aur. I Ceeace a falimentat nemulţumirea poporului muncitor din această colonie, a fost publicarea — în Noembrie 1949 — a proeesului de constituţie care prevedea „autonomia“ Coastei de Aur Acest proeet nu se deosebea cu nimic de constituţia din 1946, care a fost boicotată de oamenii muncii depe Coasta de Aur. Noua constituţie menţinea puterile depline ale guvernatorului general englez. E destul să spunemcă „noua“ constituţie dă guvernatorului dreptul de veto în legătură cuoricare hotărâre a consiliului legislativ şi, deasemenea, îi dă dreptul de a promulga legicare n’au fostadoptate de consiliu. Conform prevederilor acestui proiet de constituţie, membrii [consiliului legislativ trebuesc aleşi printr’un sistem devotare foarte complicat şi câtuşi de puţin democratic, neputând fi membri ai acestui consiliu decât cei care au un alenit anual de cel puţin 100 lire Sterline. Trebue să se ştie că salariul anual al unui muncitor de pe Coasta de Aur este, în medie, de abia de 48 lire sterline; iată, dar că oamenii muncii nu pot pătrunde în Se ştie că organizarea şi îndrumarea cercurilor pedagogice ale cadrelor didactice pe specialităţi cade acum in sarcina Ministerului Învăţământului Public prin organele sale locale. Nu de mult am relatat noua organizare a acestor cercuri, pe grupe, după ramura de învăţământ (preşcolar, elementar, mediu) şi după cicluri. Prin şedinţele ce se ţin regulat în fiecare Vineri, profesorii vin un contact direct discutând asupra metodelor de predare, asupra diferitelor probleme legate de specificul fiecărei categorii de şcoală, făcând schimb de experienţă, sau studiind Împreună noui mijloace da lucru, noui sisteme de conlucrare cu elevii, în vederea atingerii ţelurilor urmărite prin reforma învăţământului, acest parlament„colonial*. Proectul nouii constituţii a provocat indignarea justificată a maselor largi din ţară. Clasa muncitoare, în urma apelului sindicatelor, aprotestat împotriva acestui proees printr’o grevă generală de 3 zile, care s’a desfăşurat ‘între 8 şiH Ianuarie. In întreaga ţară a început oacţiune de boicotare mărfurilor engleze,au fost organizate meetinguri şi demonstraţii de masă. La 11 Ianuarie, Charles Clark, guvernatorul englez, a luat măsuri excepţionale, iar la 17 Ianuarie el a decretat starea de asediu, Zilarul „Acta Evening News“, organul Partidului Popular, a fost suprimat, iar Cvar Icrumar, unul din leaderii Partidului Popular, a fost arestat. , Aceasta este situaţia de fapt în coloniile engleze din Africa Occidentală. Acesteevenimente sunt instructive din multe puncte de vedere. Ele dovedesc încă odată că „era exploatării şi (Continuare în pag. 3«a) După ce s’au studiat capitolele importante privitoare la metodica din Pedagogia lui Jakrov, In ultima şedinţă a cercurilor, ce s’a ţinut Vinerea trecută, s’a făcut o succintă analiză a muncii desfăşurată în cursul primului semestru. Cu acest prilej s au pus în evidenţă o serie de metode de lucru aplicate în şcolile Iaşului, şi s’a căutat să se depisteze cauzele dificultăţilor ce se mai observă încă. Iată de exemplu, la cercul profesorilor de Limba Română din şcolile medii, s'a observat că există încă o serie de dificultăţi serioase, in special în ceea ce priveşte predarea materiei prevăzută în planul de studii pentru şcolile tehnice. Aceeaşi materie care la licee şi şcoli pedagogice se predă în 4 ore pe săptămână, trebue parcursă in şcolile tehnice unde nu sunt prevăzute decât câte 2 ore săptămânal. In acelaşi timp, se constată că pregătirea anterioară a elevilor acestor şcoli, mai ales în ceea ce priveşte cunoştinţele de gramatică sintaxă, punctuaţie, ca şi vocabularul—toate sunt insuficiente, neputându-se sprijini pe ele predarea cunoştinţelor mai dificile în legătura cu teoria literaturii. De aceea profesorii au căutat să folosească toate mijloacele posibile: ore de meditaţii cu elevii slabi, grupe de învăţătură, recapitularea gramaticii în cadrul unor lecţii speciale, pentru a remedia aceste lipsuri. Nu totdeauna însă, profesorii de la aceste şcoli pot organiza ore speciale, deoarece programul elevilor este încărcat. De asemenea, se constată că la unele şcoli tehnice, cum este şcoala de exploatare c. f. r. lipseşte colaborarea consiliului pedagogic al şcolii şi chiar al direcţiei. Întrucât majoritatea corpului didactic este recrutat dintre specialiştii ce-şi au preocuparea principală în alte ramuri de activitate. In asemenea condiţii, şi colaborarea cu UTM-ul a fost slabă în această şcoală. Rezultatul este că la anul II, de exemplu, din 46 elevi, 42 au note medii sub 5 la Română, dintre care 20 au media 2. Nu-i vorbă, există aici şi o greşală din partea profesorului, care a căutat să rezolve prin notă atitudini de indisciplină în masă, ce in mod firesc nu puteau fi soluţionate decât prin legătura cu UTM-ui, şi — în lipsa unui ajutor din partea Consiliului pedagogic şi al direcţiunii —■ prin intervenţia la timp a Secţiunii de învăţământ a oraşului. Pentru a se studia mai cu temei problemele speciale ale şcolilor tehnice, delegatul secţiunii de învăţământ a propus ca în cadrul cercului de Limba Română pentru învăţământul mediu, să se creeze o subsecţie specială care să se ocupe de chestiunile ce privesc aceste școli. In general, din rapoartele date, în urma examinării lipsurilor se poate conchide că profesorii trebue să se preocupe în mod special în cursul semestrului II cu stimularea și controlul lecturii particulare, pen«» tru ca elevii să aibă material suficient la care să aplice noţiunile de teorie literară predate până în prezent. In acelaşi timp, prin lectura particulară se îmbogăţeşte simţitor vocabul RADU NAUMESCU (Continuare in pag. 3 a) Probleme şcolare Din activitatea cercurilor pedagogice ale cadrelor didactice Mărirea capacităţii de spitalizare a Spitalului Central Pentru ca Serviciul de Triaj să funcţioneze mai bine Spitalul Central, cea mai mare Instituţie spitalicească din Iaşi, trebue să facă faţă unor sarcini multiple în domeniul asistenţei medicale. Aici vin să-şi caute de sănătate atât oamenii muncii din localitate, cât şi ţărănimea muncitoare din regiunile învecinate. Pentru satisfacerea acestor nevoi crescânde, capacitatea de spitalizare a fost mărită în permanenţă. Lucrările de mărire şi amenajare a unor aripi noi efectuate de curând precum şi lucrările mai recente întreprinse în această direcţie au permis primirea unui număr tot mai mare de bolnavi în serviciul spitalicesc de la Spitalul Central. Mărirea capacităţii spitalului O statistică arată că faţă de anii trecuţi, mult mai mare este numărul celor care conştienţi de pericolul bolilor, vin la timp să se îngrijească. Acţiunea de lămurire sanitară în sânul masselor muncitoare, contribue într’o măsură hotărâtoare la aceasta. Totodată la sate, campania de combatere a superstiţiilor iniţiată de Partid şi-a dovedit eficienţa ei, în locul babelor şi a leacurilor băbeşti, a crescut şi este în permanentă creştere prestigiul ştiinţei. Ultimele lucrări de reparaţii întreprinse la Spitalul Central, au permis amenajarea Clinicei de Terapeutică cu 100 de paturi şi a Clinicei Medicale Semiologice cu alte 100 de paturi. In afară de aceasta prin terminarea lucrărilor de la Spitalul Dr. C. I. Parhon, din dealul Copoului, o nouă instituţie spitalicească va fi dată spre folosinţă. Odată mărită capacitatea, de adăpostire al instituţiilor spitaliceşti din oraş, numărul celor care vor venit spre consultaţii la Spitalul Central va deveni mai mic. Cei suferinzi vor avea posibilitatea să fie împărţiţi pentru consultaţii şi interpenări în mai multe servicii. Pentru ca Triajul să funcţioneze mai bine Căci trebue să recunoaştem că aşa cum funcţionează Serviciul de Triaj de la Spitalul Central, el mai prezintă unele deficienţe. Şi aceasta nu atât din cauza salariaţilor din serviciul respectiv care-şi fac datoria cât din cauza tapetului că un număr prea mare de oameni vin aici la consultaţii. Se luase, de exemplu (Continuare în pag. 3