Opinia, martie 1950 (Anul 42, nr. 1047-1073)

1950-03-01 / nr. 1047

A­NUL 42 Nr.­­10411 ABONAMENTE Lei 360 ............................... 3 luni Lei 5000 întreprinderi, Autorități pe un an 4 PAGINI 4 LEI Miercuri 1 Martie 1050 Redacția Administraţia Nr. 2042 Administraţia „ IAȘI, Str. CUZA VODĂ Nr. 50 Atelierele tipografice IAȘI Str. ȘTEFAN CEL MARE 50-5% ZIAR POPULAR COTIDIAN TELEFOANE REDACȚIA­­ Nr. 1209 ADMINISTRAȚIA Jskr. 2042 TIPOGRAFIA rjTr. 1210 Promovarea elementelor talentate muncitoreşti, condiţie esenţială în desvoltarea literaturii noastre socialiste Oamenii muncii din t®ra noastră, călăuziţi de măre­ţele învăţături ale lui Marx, Engels, Lenin, Stalin—şi sub conducerea Partidului Mun­citoresc Român, antrenaţi la întreceri socialiste, duc ca elan lupta pentru con­struirea socialismului. In mine, în uzini şi pe ogoare, în laboratoare ca şi în birouri, pretutindeni, lupta pentru făurirea unei vieţi mai bune este dusă cu în­verşunare, fiecare fiind con­ştient că munca lui este o contribuţie la temelia lumii noi, a orânduirii so­cialiste, în care omul este pe deplin stăpân pe munca lui şi în care se bucură de toate drepturile. Astfel, pe tot întinsul ţării viaţa nouă îşi culege victo­riile, se desvoltă odată cu îndeplinirea şi depăşirea Planului de Stat, odată cu doborîrea necontenită a normelor şi salturile săge­ţilor din grafice. Dar concomitent cu des­­voltarea economico indus­­trială a ţării, s’a păşit te­meinic şi la desvoltarea culturali a ei. Prin crearea a mii şi mii de şcoli şi cămine culturale s’a păşit intens la culturali­zarea maselor, la răspândi­­rea negurii neştiinţei de carte. Oameni cu tâmplele albe învaţă alături de fiii şi nepoţii lor deslegarea slo­velor. S’au creat deasemeni nu­meroase institute de învă­ţământ superior, s’au înfiin­ţat biblioteci şi muzee, s’au constituit societăţi de ştiinţă şi cultură. Odată cu desvoltarea e­­conomică a ţării, viaţa cul­turală a început deasemeni să ia un mare avânt. Prin reconsiderarea trecutului şi prin crearea de noi şi noi valori culturale, am păşit temeinic la înfăptuirea unei culturi socialiste. Acest uriaş proces de transformare şi desvoltare a vieţii noastre economice şi culturale trebue să fie în permanenţă un nesecat izvor de inspiraţie pentru toţi creatorii de artă de la noi. Urmând linia realismului socialist, scriitorii, pictorii, sculptorii şi muzicologii din Republica noastră Populară vor trebui să prezinte în o­­perele lor mersul spre vic­torie a oamenilor muncii din ţara noastră. O sarcină deosebit de importantă care stă în faţa noastră este şi aceea a creerii unei literaturi socia­liste, a creerii unei litera­turi corespunzătoare lumii pe care o construim. In această privinţă s’a început în întreaga ţară o intensă activitate. Urmând directivele Uniunii Scriito­­rilor din R. P. R., majorita­­tea filialelor Uniunii ca şi cenaclurile literare duc o susţinută muncă de creare a unei literaturi socialiste, legată de popor, scrisă în limba poporului şi consti­tuind o puternică armă în lupta maselor largi munci­toare pentru făurirea socie­­tăţii celei mai superioare din lume. Pentru a crea o bogată literatură în spiritul realis­mului socialist se cer în primul rând două condiţii esenţiale : ridicarea în per­manenţă a nivelului cultural şi ideologic al scriitorilor, precum şi cunoaşterea cât mai aprofundată a realităţii, a transformării pe care o trăim, a luptei pe care o ducem pentru binele comun. Conştientă de acest lucru, Uniunea Scriitorilor şi-a în­tocmit planul de activitate axat pe aceste două pro­bleme, trasând sarcini pre­­cise filialelor şi cenaclurilor literare şi trimiţând necon­tenit membrii biroului de conducere în provincie. Pentru realizarea acestor condiţii este necesară în primul rând studierea apro­fundată a literaturii sovie­tice, iar în al doilea rând se impune o cât mai frec­ventă promovare a elemen­­telor talentate muncitoreşti. La Iaşi, filiala Uniunii Scriitorilor din R. P. R. are între membrii ei un număr considerabil de scriitori care cunosc literatura sovietică, şi se duce o muncă perma­nentă de ridicare a nivelu­lui cultural şi ideologic al membrilor ei, ţinându se şe­dinţe în cadrul cărora se discută probleme de litera­tură. Astfel, în cadrul ulti­milor şedinţe s-au discutat spre exemplu articolele a­­părute in revistele sovietice referitor la opera şi viaţa lui Mihail Eminescu, precum şi diferitele articole ale lui Al. Fadeev. Pentru cunoaşterea reali­­tăţii scriitorii ieşeni merg în întreprinderi, prilej cu care vin în sprijinul ridicării ni­­velului cultural şi ideologic al muncitorilor, programân­­du-se cu diferite conferinţe. Problema promovării eie-TR. TANEA [(Continuare îrt pag. 3-a) Deşi au trecut mai bine de două luni de la masacrul orga­nizat de colonialiştii lengiezi împotriva minerilor grevişti din Nigeria, evenimentele din aceas­tă colonie engleză continuă să atragă atenţia organizaţiilor democratice din Anglia, Fran­ţa, U.S.A. şi din alte, ţări. De pildă, Ministerul Coloniilor din Anglia a primit, până acum,, mii de­­scrisori de protest îm­potriva cruntelor represiuni po­liţieneşti ale autorităţilor en­gleze din Africa Occidentală, scrisori care cer, totodată, pe­depsirea celor vinovaţi de e­­venimentele sângeroase întâm­plate în Nigeria, în Noembrie 1949. I­­ Ce s’a întâmplat acolo ? La 18 Noembrie 1949 poli­ţia din Enugu (Nigeria) a des­chis focul împotriva demonstra­nţilo- minieri care cereau îmbu­fiilor minerii care cereau îmbu­nătăţirea traiului lor greu. Au fost ucişi 60 de mineri, iar alţi 30. au fost răniţi. Scriitorii ieşeni au manifestat pentru Pace In cadrul manifestaţiilor pentru apărarea păcii a avut loc Duminică în Aula Bibliotecii Centrale a Universităţii ieşene o reuşită şezătoare literară organizată de Filiala din Iaşi a Uniunii Scriitorilor. Cu acest prilej a conferenţiat tov. I. Istrati din biroul filialei despre „Literatura noastră — armă de luptă pentru apărarea păcii“, după care scriitorii ieşeni Otilia Cazimir, N. Rotundu, Gheorghe Lesnea, N. Tatomir şi Al. Popovici au citit din poeziile lor închinate luptei pentru pace. A urmat apoi un program de muzică de cameră executat de tov­ii prof. Repcea şi Weingarten de la Filarmonica „Moldova“. La sfârşit s-a adoptat o mo­ţiune care a fost trimisă Comitetului Permanent pentru Apărarea Păcii în R.P.I. du­minică in cartierele oraşului nostru Cetăţenii participă cu drag la manifestările organizate de Căminele Culturale Soarele s’a urcat în mijlo­cul cerului şi anunţă a­­meaza. E o zi caldă de pri­măvară timpurie. Cerul e albastru, iar soarele inundă străduţele liniştite şi casele mărunte ale cartierelor Ia­şului. Azi e Duminică. Ce pot face oamenii cartierelor noastre într’o Duminică, după o săptămână de mun­că susţinută ? Unii citesc, alţii se duc la cinemato­graf sau teatru. Pe cei mai mulţi dintre ei, însă, îi veţi găsi la conferinţele şi şe­­zătorile care se organizează cu regularitate la Căminele Culturale ale oraşului. Muncitori, tineri munci­tori, femei şi bătrâni, cu toţii îşi îndreaptă pasul spre aceste Cămine, pentru a asculta vreo conferinţă care-i interesează sau pen­tru a urmări programele artistice care devin din săptămână în săptămână tot mai interesante şi atrăgă­toare. ★ Ne aflăm în cartierul Ion Creangă. Dintr’o curte ală­­turată unei clădiri impună­toare, se strecoară voci de copii. In faţa clădirii stau tinerii studenţi ai Facultăţii de Filologie. Aici e Cămi­nul Cultural „Ion Creangă“ La ora 16 va avea loc con­ferinţa despre „Lupta tine­retului din lumea întreagă pentru pace şi progres“, după care va urma un pro­gram artistisc. Şi deşi nu este incă nici ora 15, totuşi oamenii aşteaptă deschide­rea Căminului. Copiii care au venit mai devreme se joacă prin curte, studenţii alcătuesc programul artistic, iar oamenii mai vârstnici din cartier discută despre Cămin, despre Pace. Pe la orele 16 nu mai gă­seai un loc în sală, să fi aruncat cu acul. Cuvintele conferenţiarului sunt ascul­tate cu atenţie. Toţi cei pre­zenţi în sală sunt pătrunşi de importanţa luptei pentru Pace, cu toţii au venit doar aici să înveţe şi mai bine cum trebue să lupte pentru a impune Pacea. Titu Liviu Chiburţu şi Diaconu Mihai pe pieptu­rile cărora străluceşte In­signa de UTM ascultă în­cordaţi. Primul a venit din Tecuci la fratele său, care locueşte în acest cartier. După masă, din vorbă în vorbă, fraţii —care se reve­­deau după o bună bucată între 1-8 Martie de vreme — au hotărtt să meargă la plimbare. Tecu­­cianul mai ales vroia cu tot dinadinsul să cunoască laşul, pe care nu-1 văzuse încă. —„Hai mai întâi la Că­min“ — i-a propus celălalt. Să vezi ce frumos e. Eu în fiecare Duminică mă duc. Şi după asta mergem în o­­raş. Nu se întunecă până atunci“. Când a început progra­mul artistic, cel mai mult au aplaudat copiii din ul­timele bănci din partea stângă a sălii. Sunt pionierii unităţii Nr. 18, elevi la Şcoala elementară Nr. 4 mixtă. Bârbu Alexandrina și Cu­­reliuc Silvia au­ venit îm­preună. Auziseră că în a­­fara programului obișnuit I. ŞTIRU (Continuare în pag. 3-a) Săptămâna prieteniei româno-bulgare Intre 1-8 Martie va avea loc în ţara noastră săptă­mână prieteniei româno-bulgare. Săptămâna prieteniei româno-bulgare va fi un pri­­lej de manifestare a prieteniei dintre poporul român şi cel bulgar, un prilej de cunoaştere reciprocă a succese­lor noastre în lupta pentru construirea socialismului, succese care contribuie la întărirea marelui lagăr al păcii, condus de invincibila Uniune Sovietică.­­ In cadrul acestei săptămâni, va sosi o delegaţie bulgara compusă din 130 de membrii cuprinzând numeroşi oameni ai ştiinţei şi culturii bulgare, cântăreţi şi solişti instru­mentişti, corul Radio, un ansamblu de dansuri. Membrii delegaţiei vor ţine conferinţe cu caracter ştiinţific şi literar, vor da diferite concerte, etc. Membrii delegaţiei vor vizita totodată câte­va oraş® din ţară unde vor ţine conferinţe sau vor da festivalui artistice. , In cadrul săptămânii se va prezenta o gala a© filme bulgare, române şi sovietice. Semnificaţia evenimentelor din Africa occidentală de I­­POTEHÎN Evenimentele din Enugu au trezit un­­adânc ecou în masele oamenilor muncii din Africa Occidentală, care-şi duc viaţa în condiţii neomenoase­­şi sunt supuşi unei crunte exploatări din partea imperialiştilor şi a slugilor lor locale. După câteva­­zile de la masa­crul din Enugu, muncitorii din Port-Harcourt au declarat o grevă generală de protest, so­­lidarizându-s­e cu minerii din Enugu. Manifestări­­de solidari­tate au isbucnit în diferite cen­tre ale Africei Occidentale bri­tanice. Totodată, muncitorii şi organizaţiile politice din Nige­ria s’au strâns într’un front unic şi au creat un comitet extraordinar care a fost însăr­cinat să ducă mai departe lupta pentru satisfacerea revendicări­lor formulate de minerii gre­vişti.­­ Odată cu­­evenimentele din Nigeria s’a desvoltat o largai mişcare democratică şi tn­ tr’o altă colonie engleză din Africa Occidentală — pe Coasta de Aur. I Ceeace a falimentat nemul­ţumirea poporului muncitor din această colonie, a fost publica­rea — în Noembrie 1949 — a proeesului de constituţie car­e prevedea „autonomia“ Coastei de Aur Acest pr­oeet nu se deo­sebea cu nimic de constituţia din 1946, care a fost boico­tată de oamenii muncii dep­e Coasta de Aur. Noua consti­tuţie menţinea puterile depline ale guvernatorului general en­glez. E destul să spunem­­că „noua“ constituţie dă guverna­torului dreptul de veto în legă­tură cu­­oricare hotărâre a con­siliului legislativ şi, deaseme­­nea, îi dă dreptul de a promul­ga legi­­care n’au fost­­adoptate de consiliu. Conform prevederi­lor acestui proiet de constitu­ţie, membrii [consiliului legisla­tiv trebuesc aleşi printr’un sis­tem de­­votare foarte compli­cat şi câtuşi de puţin democra­tic, neputând fi membri ai a­­cestui consiliu decât cei care au un alenit anu­al de cel p­uţin 100 lire Sterline. Trebue să se ştie că salariul anual al unui muncitor de pe Coasta de Aur este, în medie, de abia de 48 lire sterline; iată, dar că oame­nii muncii nu pot pătrunde în Se ştie că organizarea şi îndrumarea cercurilor pe­dagogice ale cadrelor di­dactice pe specialităţi cade acum in sarcina Ministeru­lui Învăţământului Public prin organele sale locale. Nu de mult am relatat noua organizare a acestor cercuri, pe grupe, după ra­mura de învăţământ (pre­şcolar, elementar, mediu) şi după cicluri. Prin şedinţele ce se ţin regulat în fiecare Vineri, profesorii vin un contact di­rect discutând asupra me­todelor de predare, asupra diferitelor probleme legate de specificul fiecărei cate­­gorii de şcoală, făcând schimb de experienţă, sau studiind Împreună n­o­ui mijloace da lucru, noui sis­teme de conlucrare cu elevii, în vederea atingerii ţeluri­lor urmărite prin reforma învăţământului, acest parlament­­„colonial*. Proectul nouii constituţii a provocat indignarea justificată a maselor largi din ţară. Clasa muncitoare, în urma apelului sindicatelor, a­­protestat împo­triva acestui proees printr’o grevă generală de 3 zile, care s’a desfăşurat ‘între 8 şi­­H Ianuarie. In întreaga ţară a început o­­acţiune de boicotare mărfurilor engleze,­­au fost or­ganizate meetinguri şi demons­traţii de masă. La 11 Ianuarie, Charles Clark, guvernatorul englez, a luat măsuri excepţio­nale, iar la 17 Ianuarie el a de­cretat starea de asediu, Zila­rul „Acta Evening News“, organul Partidului Popular, a fost suprimat, iar Cvar Icru­mar, unul din leaderii Partidu­lui Popular, a fost arestat. , Aceasta este situaţia de fapt în coloniile engleze din Africa Occidentală. Aceste­­evenimente sunt instructive din multe punc­te de vedere. Ele dovedesc î­ncă odată că „era exploatării şi (Continuare în pag. 3«a) După ce s’au studiat ca­pitolele importante privi­­toare la metodica din Pe­­dagogia lui J­akrov, In ul­­tima şedinţă a cercurilor, ce s’a ţinut Vinerea trecută, s’a făcut o succintă analiză a muncii desfăşurată în cursul primului semestru. Cu acest prilej s au pus în evidenţă o serie de me­­tode de lucru aplicate în şcolile Iaşului, şi s’a căutat să se depisteze cauzele di­ficultăţilor ce se mai ob­servă încă. Iată de exemplu, la cercul profesorilor de Limba Ro­mână din şcolile medii, s'a observat că există încă o serie de dificultăţi serioase, in special în ceea ce priveşte predarea materiei prevă­zută în planul de studii pen­tru şcolile tehnice. Aceeaşi materie care la licee şi şcoli pedagogice se predă în 4 ore pe săptă­mână, trebue parcursă in şcolile tehnice unde nu sunt prevăzute decât câte 2 ore săptămânal. In acelaşi timp, se constată că pregă­­tirea anterioară a elevilor acestor şcoli, mai ales în ceea ce priveşte cunoştinţele de gramatică­­ sintaxă, punctuaţie, ca şi vocabula­rul—toate sunt insuficiente, neputându-se sprijini pe ele predarea cunoştinţelor mai dificile în legătura cu teoria literaturii. De aceea profesorii au căutat să folosească toate mijloacele posibile: ore de meditaţii cu elevii slabi, grupe de învăţătură, reca­pitularea gramaticii în cadrul unor lecţii speciale, pentru a remedia aceste lipsuri. Nu totdeauna însă, profe­­sorii de la aceste şcoli pot organiza ore speciale, de­oarece programul elevilor este încărcat. De asemenea, se constată că la unele şcoli tehnice, cum este şcoala de exploa­tare c. f. r. lipseşte colabo­rarea consiliului pedagogic al şcolii şi chiar al direcţiei. Întrucât majoritatea corpu­lui didactic este recrutat dintre specialiştii ce-şi au preocuparea principală în alte ramuri de activitate. In asemenea condiţii, şi colaborarea cu UTM-ul a fost slabă în această şcoală. Rezultatul este că la anul II, de exemplu, din 46 e­­levi, 42 au note medii sub 5 la Română, dintre care 20 au media 2. Nu-i vorbă, există aici şi o greşală din partea profesorului, care a căutat să rezolve prin notă atitudini de indisciplină în masă, ce in mod firesc nu puteau fi soluţionate decât prin legătura cu UTM-ui, şi — în lipsa unui ajutor din partea Consiliului peda­gogic şi al direcţiunii —■ prin intervenţia la timp a Secţiunii de învăţământ a oraşului. Pentru a se studia mai cu temei problemele spe­ciale ale şcolilor tehnice, delegatul secţiunii de învă­ţământ a propus ca în ca­drul cercului de Limba Ro­mână pentru învăţământul mediu, să se creeze o sub­­secţie specială care să se ocupe de chestiunile ce privesc aceste școli. In general, din rapoarte­­le date, în urma examină­rii lipsurilor se poate con­chide că profesorii trebue să se preocupe în mod spe­cial în cursul semestrului II cu stimularea și contro­­lul lecturii particulare, pen«» tru ca elevii să aibă mate­­rial suficient la care să a­­plice noţiunile de teorie li­terară predate până în pre­­zent. In acelaşi timp, prin lectura particulară se îm­bogăţeşte simţitor vocabul RADU NAUMESCU (Continuare in pag. 3­ a) Probleme şcolare Din activitatea cercurilor pedagogice ale cadrelor didactice Mărirea capacităţii de spitalizare a Spitalului Central Pentru ca Serviciul de Triaj să funcţioneze mai bine Spitalul Central, cea mai mare Instituţie spitalicească din Iaşi, trebue să facă faţă unor sarcini multiple în domeniul asistenţei me­dicale. Aici vin să-şi caute de sănătate atât oamenii muncii din localitate, cât şi ţărănimea muncitoare din regiunile învecinate. Pentru satisfacerea aces­­tor nevoi crescânde, capa­citatea de spitalizare­ a fost mărită în permanenţă. Lucrările de mărire şi a­­menajare a unor aripi noi efectuate de curând precum şi lucrările mai recente în­treprinse în această direc­ţie au permis primirea unui număr tot mai mare de bolnavi în serviciul spitali­cesc de la Spitalul Central. Mărirea capacităţii spitalului O statistică arată că faţă de anii trecuţi, mult mai mare este numărul celor care conştienţi de pericolul bolilor, vin la timp să se îngrijească. Acţiunea de lămurire sanitară în sânul masselor muncitoare, con­­tribue într’o măsură hotă­râtoare la aceasta. Toto­­dată la sate, campania de combatere a superstiţiilor iniţiată de Partid şi-a do­vedit eficienţa ei, în locul babelor şi a leacurilor bă­beşti, a crescut şi este în permanentă creştere presti­­giul ştiinţei. Ultimele lucrări de re­­paraţii întreprinse la Spita­lul Central, au permis ame­najarea Clinicei de Tera­­peutică cu 100 de paturi şi a Clinicei Medicale Semio­logice cu alte 100 de pa­turi. In afară de aceasta prin terminarea lucrărilor de la Spitalul Dr. C. I. Par­­hon, din dealul Copoului, o nouă instituţie spitali­cească va fi dată spre fo­losinţă. Odată mărită capacitatea, de adăpostire al instituţiilor spitaliceşti din oraş, nu­mărul celor care vor venit spre consultaţii la Spitalul Central va deveni mai mic. Cei suferinzi vor avea po­sibilitatea să fie împărţiţi pentru consultaţii şi interpe­nări în mai multe servicii. Pentru ca Triajul să funcţioneze mai bine Căci trebue să recunoaş­tem că aşa cum funcţio­nează Serviciul de Triaj de la Spitalul Central, el mai prezintă unele deficien­ţe. Şi aceasta nu atât din cauza salariaţilor din ser­viciul respectiv care-şi fac datoria cât din cauza tape­tului că un număr prea mare de oameni vin aici la consultaţii. Se luase, de exemplu (Continuare în pag. 3

Next