Opinia, aprilie 1950 (Anul 42, nr. 1074-1098)
1950-04-01 / nr. 1074
1 Intre 1 Aprilie 1949 şi 1 Aprilie 1950 Cum au sporit unităţile comerţului de stat la Iaşi 23 12 17 ill 1949 1950 Alimentara 1949 1950 laşul 1949 1950 Ciocanul 1949 Aprozar 1950 COOPERATIVA .IAŞII Preocuparea de capete- Ale a conducerii Cooperativei Iaşul are două obiective: înfiinţarea a cât mai numeroase centre şi desfacerea de produse diferite, la aceste centre. Aşa se explică că la începutul lunii Aprilie 1949 Cooperativa Iaşul a avut în cuprinsul oraşului numai cinci sectoare alimentare. Acum, la începutul lui Aprilie 1950, două dintre aceste sectoare (Inginer Ada Marinescu şi Ciurchi) posedă şi centre de distribuire a petrolului. In Aprilie 1949 au fost 2 măcelării, azi avem 3 în Aprilie 1949 nu exista nici un restaurant al Cooperativei. Acum avem două restaurante. Mai este în proect ca sarcină imediată înfiinţarea încă a unui restaurant precum şi a unui depozit de furaje. In ceea ce priveşte ridicarea nivelului politic şi profesional al salariaţilor noştri, s’a trimis un număr de salariaţi ai Cooperativei la şcoala de vânzători—cooperatori, care se ţine în localitate. Rezoluţia Congresului Cooperaţiei,—congres care s’a ţinut de curând la Bucureşti, trasează o serie de sarcini organizatorice pentru comerţul cooperatist. Conducerea Cooperativei Iaşul înseşindu şi această Rezoluţie va căuta să răspundă cu cinste sarcinilor ce-i revin, pentru a contribui alături de celelalte unităţi cooperatiste din ţară la lupta pentru reazarea Planului de Stat, şi prin aceasta ia victoria luptei pentru socialism, pentru Pace. 1. CAZACIŞ1NI Preşd. Coop.raşul (urmare din jjpag. I-a iol dat lista plantelor medicinale din epoca in care medicina rusă era dominată de cea apuseană, şi au constatat că In Rusia a fost un bun debuşeu pentru produsele Vest-europene Savanţii sovietici au adoptat o mulţime de plante medicinale indigene, pe care le-au trecut în catalogul farmaceutic de Stat. Bineînţeles că ne este imposibil ca în atât de puţine cuvinte să vorbim de întreaga viaţă ştiinţifică a oraşului Tomsk. Nu trebue însă să omitem cilinica profesorului Andrei Grigorovici Savinici. er P 11 N Comerţul de Stat şi cooperatist in slujba poporului muncitor Preocuparea permanentă a Partidului şi Guvernului de a ridica mereu nivelul de trai a masselor largi muncitoare se concretizează pe zi ce trece. Oamenii muncii primesc mereu mărfuri mai multe şi de calitate mai bună, mărfuri care se distribuie in cea mai mare parte prin unităţile comerţului de Stat şi cel cooperatist. Planul de Stat pe 1950 prevede — printre altele — că In raport cu anul 1049, se vor produce in acest an cu 40 la sută mai mult ţesături de bumbac, cu 27 la sută mai multă incălţăminte, cu 25,9 la sută mai mult zahăr, cu 70,5 la sută mai mult ulei, cu 52 la sută mai multe paste făinoase. Inceea ce priveşte modul cum au sporit între 1 Aprilie 1949 şi 1 Aprilie 1950 numărul unităţilor comerţului de Stat şi a celui cooperatist in oraşul nostru, se constată că în acest răstimp s’au creiat la Iaşi 48 unităţi noi (numai «Alimentara“ a deschis încă 19 centre). In genere, noile centre au fost infiinţate în cartierele muncitoreşti. O preocupare de seamă a conducerilor Societăţilor comerciale de Stat şi a cooperativelor a fost sprijinirea salariaţilor pentru ca aceştia să-şi ridice necontenit nivelul politic şi profesional. S’au creiat şcoli speciale în acest scop. Se poate spune că in acest sens s’au obţinut Însemnate succese. In cele mai multe căzuţi, salariaţii comerţului de Stat şi a celui cooperatist au adoptat atitudinea funcţionarului de tip nou, care se strădueşte să servească in bune condiţîuni massa consumatoare. In acest fel înţeleg funcţionarii Comerţului de Stat să«şî îndeplinească sarcinile ce le revin in cadrul Planului de Stat, să contribuie la construirea socialismului în Patria noastră, să întărească marele front al Păcii, condus de Uniunea Sovietică. Responsabilii unora dintre Societăţile Comerciale de Stat şi comerţului cooperatist din Iaşi auanalizat —sub diferite aspecte— mutica ce se duce în cadrul instituţiilor. In aceste articole, pe care le publicăm mai jos, se arată realizările şi lipsurile din instituţiile respective. Este necesar ca realizările să fie din ce în ce mai înfloritoare, iar deficienţele semnalate chiar de către conducători să fie cât mai grabnic înlăturate, pentru ca comerţul de Stat şi cel cooperatist să corespundă în adevăr obiectivului înlesnirea ridicării nivelului de trai al oamenilor muncii. Cum sa duce munca la Societatea Comercială de Stat „Alimentara,,laşi In cadrul economiei noastre, Societatea Comercială de Stat „Alimentara", îndeplineşte un rol de seamă. Colectivul nostru de conducere se strădueşte în mod permanent să îndeplinească cu cinste sarcinile ce-i revin în ridicarea nivelului de trai al oamenilor muncii din oraşul nostru. Dacă in trimestrul I al anului 1949, Societatea noastră de Stat avea numai şase unităţi In tot cuprinsul oraşului, acuma, când se încheie trimestrul I din anul 1950, se găsesc în oraşul Iaşi, 25 unităţi Alimentara, ceea ce înseamnă că numărul acestor magazine a sporit de atunci de peste patru ori. O preocupare principală a noastră a fost să plasăm magazine în special în centrele muncitoreşti. Aşa se face de exemplu că avem un magazin în strada Prof. Parhon în faţa Ţesăturii, în şoseaua Nicolina, în faţa Atelierelor CFR, în Abator (aproape de garajul Rata) în strada 30 Decembrie (lângă ETACS) etc. Sunt în curs de înfiinţare alte câteva centre : unul în strada Vasile Lupu (peste drum de fabrica Victoria), unul în str. Prof. Parhon (în faţa Noii Filaturi), unul în str. Haia Lipschitz, unul în Calea 23 August. O altă strădanie a noastră a fost ca să distribuim întotdeauna şi la centrele periferice sau la cele muncitoreşti mărfurile care se găsesc şi în magazinele centrale, dar am ţinut şi ţinem permanent seama de specificul local. Ceea ce înseamnă că magazinele din anumite cartiere sunt aprovizionate cu mărfurile care se cer în mod obişnuit în aceste cartiere. Din punct de vedere al ridicării nivelului politic şi profesional al salariaţilor de la „Alimentara“, la Iaşi s-au făcut progrese însemnate. De unde la înfiinţarea ei, această Societate Comercială de Stat, avea în serviciu un număr foarte mare de oameni nepregătiţi, astăzi situaţia e simţitor imbunătăţită. S-au organizat cursuri pentru ridicarea nivelului politic şi profesional al salariaţilor. Putem spune, cu drept cuvânt că aproximativ 75 la sută din numărul salariaţilor fac faţă cu cinste sarcinilor lor. La „Alimentara“ se depune o muncă serioasă pentru a educa pe salariaţi să adopte un spirit nou, sănătos faţă de muncă, să adopte atitudinea ce trebue s-o aibă funcţionarul de tip nou faţă de consumatori. Munca aceasta a dat în genere roade frumoase. In acest sens, este menţionat comportarea remarcabilă a colectivului de la centru Calea Galata, de unde cetăţenii ne-au adus mulţumiri privitor la felul cum sunt serviţi. Este de remarcat gestul salariaţilor de la centrulBucşinescu care, găsind în magazin cartele pierdute, au dus acasă aceste cartele la persoana ce le uitase în magazin; deasemeni şi comportarea colectivului de la centrul din strada Ştefan cel Mare (colţ cu Dobrogeanu-Gherea) care, primul a hotărât să rămână seara la serviciu 15-20 minute peste program pentru a aranja mărfurile pentru a doua zi. Desigur că mai sunt deficienţe în unităţile noastre. Mai sunt încă salariaţi care nu şi fac datoria cum trebue şi noi luăm în seamă orice reclamaţie sau sugestie venită pe calea presei. In legătură cu această problemă, am introdus condici de reclamaţii şi propuneri la toate magazinele noastre, condici expuse vizibil lângă cassă, dar se constată că în majoritate aceste condici nu conţin însemnări din partea consumatorilor. Este necesar ca orice client care are de făcut vreo plângere, propunere sau sugestie să arate în scris în cartele speciale. C. APETRUI Directorul Soc. Comercial" de Stat Alimentar * Condicele de reclamaţiuni şi sugestii trebue să se găsească la loc vizibil în fiecare unitate a comerţului de Stat şi a celui cooperatist. Consumatori ? Folosiţi aceste condici ori de câte ori aveţi ceva de reclamat sau de formulat vreo propunere. In acest mod veţi ajuta conducerile Societăţilor comerciale de Stat şi conducerile cooperativelor să înlăture unele deficienţe ce se mai semnalează în activitatea acestor instituţii. in inima Siberiei palpita o puternica viata ştiinţifica Un chirurg îndrăzneţ., şi operaţii uluitoare Profesorul Savinici a elaborat un procedeu pentru una din cele mai grele operaţii şi anume îndepărtarea tumorilor canceroase din partea superioară a stomacului şi în treimea inferioară a esofagului. La sfârşitul anului 1948, profesorul Savinici şi elevii săi au executat peste 185 de operaţii rădicate. Ultimele 25 de operaţii au decurs, fără excepţie, în cele mai bune condiţii. Profesorul Savinici este un chirurg eminent. Odată, într’un spital siberian a fost adus de pe front un soldat cu o schijă de granată în piept. Medicul radiolog privea nedumerit ecranul. Pe inima bolnavului se găsea un fragment de metal, care se mişca odată cu inima. Rănitul fu imediat transportat in clinica profesorului Savinici Asistenţii şi medicii se aplecară peste masa de operație. Cu o tăietură extrem de rapidă, profesorul Savinici deschise cavitatea abdominală, diafragma pericardul. Cu ajutorul unui instrument special descoperit în Tomsk, el găsi imediat fragmentul de metal luă inima între degete, trase metalul afară şi fără a micşora apăsarea degetelor, ca cu inima care se bătea în mâna sa. Aceasta a fost a patra operaţie în toată lumea, când un corp străin a fost îndepărtat din Inimă. Profesorul Savinici a descoperit şi o metodă pin care se îndepărtează complect esofagul şi se înlocuieşte printr’o bucată din intestinul subţire. In toamă Ştiinţa sovietică trăieşte, se desvoltă şi face cele mai măreţe descoperiri, nu numai In capitalele Uniunii Sovetice, dar şi în oraşele îndepărtate ale Uniunii Sovietice,.., ca Tomsk. Realizări şi lipsuri la Cooperativa C. I. R. 1 Noembrie La venirea mea ca director al Cooperativei CFR „7 Noembrie“ o serie întreagă de sarcini stătau în faţa colectivului nostru de conducere, sarcini ce trebuiau aduse imediat la îndeplinire. Dacă este adevărat că în activitatea noastră mai rezidă încă şi acum o serie întreagă de lipsuri nu este mai puţin adevărat că eforturile noastre sunt în permanenţă îndreptate spre o cât mai grabnică lichidare a lor, pentru ca această cooperativă să-şi realizeze cu succes sarcinile trasate. In primul trimestru al acestui an s’au executat urna anului 1943, în clinică a fost adus un bolnav cu esofagul ars. Acesta trebuia să fie înlocuit. Cinci ore a durat operaţia, timp de cinci ore a stat profesorul Savinici deasupra mesei de operaţie. El a îndepărtat esofagul şi l-a înlocuit printr’o bucată din Intestinul subţire. Operaţia a reuşit unele reparaţii la unităţile noastre cooperatiste. O altă preocupare a noastră este îmbunătăţirea calitativă a meni-urilor dela cantina Cooperativei ceeace in mare majoritate s’a realizat. S’a redus timpul de punere în circulaţie a mărfurilor. Am intervenit la forurile în drept şi am reuşit să fim aprovizionaţi cu mărfurile de strictă necesitate necesare asociaţilor. S-a făcut verificarea unui număr de salariaţi ai Cooperativei. Unele elemente necinste au fost îndepărtate din serviciu. Am trimis la şcoala de vânzători un număr de salariaţi cari au căpătat diplome de calificare. S-au confecţionat un număr însemnat de halate şi haie de protecţie pentru salariaţii noştri. In cursul trimestrului II, ne am propus să înfăptuim următoarele: Se va repara şi înzestra clubul salariaţilor cu toate cele necesare desfăşurării unei rodnice activităţi. Numărul volumelor de la bibliotecă va fi sporit. Se va procura câte un aparat de radio pentru cantină şi club. Vor fi executate importante reparaţii şi modificări la imobilul cooperativei din strada „13 Decembrie“. Se vor trimite un alt număr de vânzători la şcoala de calificare. Vom înfiinţa o nouă unitate cooperatistă în cartierul CFR "Aurora". Untăţile noastre cooperatiste vor fi aprovizionate cu tot felul de mărfuri. Va fi micşorat timpul de punere în circulaţie a tuturor mărfurilor. Vor mai fi confecţionate câte un rând de feţe de masă pentru restaurante şi cantină, şi câte un rând de halate de protecţie pentru salariaţi. Vom amenaja o crescătorie de porci pentru o mai bună aprovionare a cantinei salariaţilor. Aceste angajamente pe care ni le-am propus să le îndeplinim şi chiar să le depăşim vor contribui la ridicarea nivelului de trai al salariaţilor şi asociaţilor noştri, salariaţii unităţilor noastre cooperatiste vor contribui astfel la realizarea şi depăşirea planului de Stat pe la 50,la făurirea socialismului în R.P.R., la întărirea frontului Păcii. Sarcina noastră va fi mult uşurată dacă massele largi consumatoare vor înţelege, să ne arate lipsurile existente pe alocuri, lipsuri pe care vom căuta să le lichidăm. V. COPCEA Directorul Cooperative* CFR „7. la Toemfehe“ -V! creşte tinerii fi trei ii oamenilor muncii — In graficele de mai sus, se poate vedea că, faţă de anul 1949, se vor produce în cursul anului 1950, cu 40 Ia sută mai multe ţesături de bumbac, cu 27 Ia sută mai multă încălţăminte, cu 23,9 la sută mai mult zahăr, cu 70,5 Ia sută mai mult ulei, cu 52 Ia sută mai multe paste făinoase. 170,5 140 127 123,9 100 152 B 1949 1950 Țesături-bumbac 1949 1950 Incăltămini® 1949 1950 Zahăr 1949 1950 Ulei 1949 1950 Paste făinoase ■'/ * Din activitatea Cooperativei „6 martie “din Iaşi In ultimul timp procentajul asociaţilor Cooperativei „6 Martie“ a crescut cu încă 5 la sută, astfel că in prezent cooperativa noastră are 12000 asociaţi * în aceeaşi proporţie a crescut şi capitalul social. Cifrele de mai sus dovedesc că salariaţii din întreprinderile şi instituţiile oraşului Iaşi îşi dau seama de avantagiile care decurg din înscrierea lor ca asociaţi în cooperativele de consum. Salariaţii Cooperativei fac eforturi susţinute pentru îmbunătăţirea sistemului de aprovizionare cu mărfuri de tot soiul, la cele cinci sectoare care vând produse alimentare, cele două de manufactură, la cel de încălţăminte, la restaurantul Cooperativei ca şi la cofetăriei, se depăşeşte în permanenţă graficul la vânzare a mărfurilor ceea ce dovedeşte că volumul produselor puse în distribuţie este în permanentă creştere. Creşterea producţiei în fabrici şi uzine datorită eforturilor depuse de oamenii muncii au repercursiuni asupra îmbunătăţirii aprovizionării populaţiei muncitoare n tot soiul de produse. Numai la secţia menaj au fost distribuite intr’un timp extrem de scurt articole de stielărie, vase emailiate, servicii de masă în valoare totală de peste un milion și jumătate lei. Magazinele alimentare au pus în vânzare tot felul de produse din cota liberă (marmeladă, arpacaş, orez, halva etc...) și mereu, datorită sprijinului acordat de Uniunea cooperativelor de consum noi vom reuşi să aprovizionăm tot mai bine întreprinderea noastră. In cinstea zilei de 6 Martie, s’a înființat încă un magazin alimentar in Şoseaua Naţională 4,n cartierul muncitoresc CAM. Populaţia muncitoare a cartierului ca şi muncitorii fabricii au astfel la dispoziţia lor un mijloc de aprovizionare. Salariaţii întreprinderii noastre depun eforturi pentru a şi îmbunătţi munca. La rechizite, la materiale de ambalaj s-au înregistrat economii care se cifrează la aproximativ 10.000 lei, in cursul iurei Februarie. Sarcina principală a salariaţilor trebuie insă să fie în permanentă adoptarea unei atitudini tot mai tovărăşeşti faţă de massa consumatoare. La sectorul II Socola, transformat n sector-brigadă, se urmăreşte în permanentă atingerea acesui obiectiv. Şi într’adevăr aici nu s’au mai înregistra nici-un fel de n înţelegeri între personalul magazinului şi asociaţi. Deasemeni, sectoul I, centru a reuşit să prezinte un aranjament mai plăcut în prezentarea mărfurilor. Celelalte sectoare ar trebui de aceea să urmeze exemplele citate mai sus, la special ar trebui să-şi îmbunătăţească activitatea salariaţii de la sucursala din Piaţa Halei ca şi cei de la restaurantul Cooperativei. Aceştia din urmă au şi înregistrat unele îmbunătăţiri in muncă şi vor trebui să persevereze mai departe pe acest drum pentru a putea fi cu adevărat salariaţi puşi în slujba mari masse consumatoare. Noi ne-am mai propus ca sa luăm în consideraţie sugestiile consumatorilor prin înfiinţarea condicelor de obervaţii. Orice însemnare făcută de către cetăţeni în aceste condici ne-ar putea fi de folos în munca noastră de fiecare zi.Astfel noi înţelegem ca punem în practică lozinca: cooperaţia In slujba porfirului, GH. MACOVAŢ preşedinte e Cooperativei ,6 Martie*