Opinia, aprilie 1950 (Anul 42, nr. 1074-1098)

1950-04-01 / nr. 1074

1 Intre 1 Aprilie 1949 şi 1 Aprilie 1950 Cum au sporit unităţile comerţului de stat la Iaşi 23 12 17 ill 1949 1950 Alimentara 1949 1950 laşul 1949 1950 Ciocanul­­ 1949 Aprozar 1950 COOPERATIVA .IAŞII­ Preocuparea de capete- Ale a conducerii Coopera­tivei Iaşul are două obiec­tive: înfiinţarea a cât mai numeroase centre şi des­facerea de produse diferite, la aceste centre. Aşa se explică că la în­ceputul lunii Aprilie 1949 Cooperativa Iaşul a avut în cuprinsul oraşului numai cinci sectoare alimentare. Acum, la începutul lui A­­prilie 1950, două dintre a­­ceste sectoare (Inginer Ada Marinescu şi Ciurchi) pose­dă şi centre de distribuire a petrolului. In Aprilie 1949 au fost 2 măcelării, azi a­­vem 3­­ în Aprilie 1949 nu exista nici un restaurant al Cooperativei. Acum a­­vem două restaurante. Mai este în proect ca sarcină imediată înfiinţarea încă a unui restaurant precum şi a unui depozit de furaje. In ceea ce priveşte ridica­rea nivelului politic şi pro­fesional al salariaţilor noş­tri, s’a trimis un număr de salariaţi ai Cooperativei la şcoala de vânzători—coope­­ratori, care se ţine în lo­calitate. Rezoluţia Congresului Co­operaţiei,—congres care s’a ţinut de curând la Bucu­reşti, trasează o serie de sarcini organizatorice pen­tru comerţul cooperatist. Conducerea Cooperativei Iaşul înseşindu şi această Re­zoluţie va căuta să răspundă cu cinste sarcinilor ce-i re­vin, pentru a contribui ală­turi de celelalte unităţi coo­peratiste din ţară la lupta pentru rea­­zarea Planului de Stat, şi prin aceasta ia vic­toria luptei pentru socialism, pentru Pace. 1. CAZACIŞ1NI Preş­d. Coop.­raşul (urmare din jjpag. I-a­­ iol dat lista plantelor me­dicinale din epoca in care medicina rusă era domina­tă de cea apuseană, şi au constatat că In Rusia a fost un bun debuşeu pen­­tru produsele Vest-europene Savanţii sovietici au a­­doptat o mulţime de plan­te medicinale indigene, pe care le-au trecut în cata­logul farmaceutic de Stat. Bine­înţeles că ne este imposibil ca în atât de puţine cuvinte să vorbim de întreaga viaţă ştiinţifi­că a oraşului Tomsk. Nu trebue însă să omitem cili­nica profesorului Andrei Grigorovici Savinici. er P 11 N Comerţul de Stat şi cooperatist in slujba poporului muncitor Preocuparea permanentă a Partidului şi Guvernului de a ridica mereu nivelul de trai a masselor largi muncitoare se concreti­zează pe zi ce trece. Oa­menii muncii primesc me­reu mărfuri mai multe şi de calitate mai bună, măr­furi care se distribuie in cea mai mare parte prin unităţile comerţului de Stat şi cel cooperatist. Planul de Stat pe 1950 prevede — printre altele — că In raport cu anul 1049, se vor produce in acest an cu 40 la sută mai mult ţesături de bumbac, cu 27 la sută mai multă incălţă­­minte, cu 25,9 la sută mai mult zahăr, cu 70,5 la sută mai mult ulei, cu 52 la sută mai multe paste făi­noase. In­­ceea ce priveşte mo­dul cum au sporit între 1 Aprilie 1949 şi 1 Aprilie 1950 numărul unităţilor comerţului de Stat şi a celui cooperatist in oraşul nostru, se constată că în acest răstimp s’au creiat la Iaşi 48 unităţi noi (nu­mai «Alimentara“ a des­chis încă 19 centre). In ge­nere, noile centre au fost infiinţate în cartierele mun­citoreşti. O preocupare de seamă a conducerilor Societăţilor comerciale de Stat şi a cooperativelor a fost spri­­jinirea salariaţilor pentru ca aceştia să-şi ridice ne­contenit nivelul politic şi profesional. S’au creiat şcoli speciale în acest scop. Se poate spune că in acest sens s’au obţinut Însem­nate succese. In cele mai multe căzuţi, salariaţii co­merţului de Stat şi a celui cooperatist au adoptat a­­titudinea funcţionarului de tip nou, care se strădu­­eşte să servească in bune condiţîuni massa consu­matoare. In acest fel în­ţeleg funcţionarii Com­er­­ţului de Stat să«şî îndepli­nească sarcinile ce le re­vin in cadrul Planului de Stat, să contribuie la cons­truirea socialismului în­ Patria noastră, să întă­rească marele front al Păcii, condus de Uniunea Sovietică. Responsabilii unora din­tre Societăţile Comerciale de Stat şi comerţului coo­peratist din Iaşi au­­anali­zat —sub diferite aspecte— mutica ce se duce în ca­drul instituţiilor. In aceste articole, pe care le pu­blicăm mai jos, se arată realizările şi lipsurile din instituţiile respective. Este necesar ca realiză­rile să fie din ce în ce mai înfloritoare, iar defi­­cienţele semnalate chiar de către conducători să fie cât mai grabnic înlătu­rate, pentru ca comerţul de Stat şi cel cooperatist să corespundă în adevăr obiectivului­­ înlesnirea ri­dicării nivelului de trai al oamenilor muncii. Cum sa duce munca la Societatea Comercială de Stat „Alimentara,,­laşi In cadrul economiei noas­tre, Societatea Comercială de Stat „Alimentara", înde­plineşte un rol de seamă. Colectivul nostru de condu­cere se strădueşte în mod permanent să îndeplinească cu cinste sarcinile ce-i re­vin în ridicarea nivelului de trai al oamenilor mun­cii din oraşul nostru. Dacă in trimestrul I al anului 1949, Societatea noas­tră de Stat avea numai şase unităţi In tot cuprinsul o­­raşului, acuma, când se în­cheie trimestrul I din anul 1950, se găsesc în oraşul Iaşi, 25 unităţi Alimentara,­­ ceea ce înseamnă că nu­mărul acestor magazine a sporit de atunci de peste patru ori.­ O preocupare principală a noastră a fost să plasăm magazine în special în cen­trele muncitoreşti. Aşa se face de exemplu că avem un magazin în strada Prof. Parhon în faţa Ţesăturii, în şoseaua Nicolina, în faţa Atelierelor CFR­, în Abator (aproape de garajul Rata) în strada 30 Decembrie (lângă ETACS) etc. Sunt în curs de înfiinţare alte câ­teva centre : unul în strada Vasile Lupu (peste drum de fabrica Victoria), unul în str. Prof. Parhon (în faţa Noii Filaturi), unul în str. Haia Lipschitz, unul în Ca­lea 23 August. O altă strădanie a noas­tră a fost ca să distribuim întotdeauna şi la centrele periferice sau la cele mun­citoreşti mărfurile care se găsesc şi în magazinele cen­trale, dar am ţinut şi ţinem permanent seama de speci­ficul local. Ceea ce înseamnă că magazinele din anu­mite cartiere sunt aprovi­zionate cu mărfurile care se cer în mod obişnuit în aceste cartiere. Din punct de vedere al ridicării nivelului politic şi profesional al salariaţilor de la „Alimentara“, la Iaşi s-au făcut progrese însem­nate. De unde la înfiinţarea ei, această Societate Co­mercială de Stat, avea în serviciu un număr foarte mare de oameni nepregătiţi, astăzi situaţia e simţitor im­­bunătăţită. S-au organizat cursuri pentru ridicarea ni­velului politic şi profesio­nal al salariaţilor. Putem spune, cu drept cuvânt că aproximativ 75 la sută din numărul salariaţilor fac faţă cu cinste sarcinilor lor. La „Alimentara“ se de­pune o muncă serioasă pen­tru a educa pe salariaţi să adopte un spirit nou, sănă­tos faţă de muncă, să a­­dopte atitudinea ce trebue s-o aibă funcţionarul de tip nou faţă de consumatori. Munca aceasta a dat în genere roade frumoase. In acest sens, este menţionat comportarea remarcabilă a colectivului de la centru Ca­­lea Galata, de unde cetă­ţenii ne-au adus mulţumiri privitor la felul cum sunt serviţi. Este de remarcat gestul salariaţilor de la centrulBuc­­şinescu care, găsind în ma­gazin cartele pierdute, au dus acasă aceste cartele la persoana ce le uitase în ma­gazin; deasemeni şi com­portarea colectivului de la centrul din strada Ştefan cel Mare (colţ cu Dobro­­geanu-Gherea) care, primul a hotărât să rămână seara la serviciu 15-20 minute peste program pentru a a­­ranja mărfurile pentru a doua zi. De­sigur că mai sunt de­ficienţe în unităţile noastre. Mai sunt încă salariaţi care nu şi fac datoria cum tre­bue şi noi luăm în seamă orice reclamaţie sau suges­tie venită pe calea presei. In legătură cu această pro­blemă, am introdus condici de reclamaţii şi propuneri la toate magazinele noastre, condici expuse vizibil lângă cassă, dar se constată că în majoritate aceste condici nu conţin însemnări din par­tea consumatorilor. Este necesar ca orice cli­ent care are de făcut vreo plângere, propunere sau su­gestie să arate în scris în cartele speciale. C. APETRUI Directorul Soc. Comercial" de Sta­t Alimentar * Condicele de reclamaţiuni şi sugestii trebue să se găsească la loc vizibil în fiecare unitate a co­merţului de Stat şi a celui cooperatist. Consumatori ? Folosiţi aceste condici ori de câte ori aveţi ceva de reclamat sau de formulat vreo propunere. In acest mod veţi ajuta conducerile Societăţilor comerciale de Stat şi conducerile cooperativelor să înlăture unele deficienţe ce se mai semnalează în activitatea acestor instituţii. in inima Siberiei palpita o puternica viata ştiinţifica Un chirurg îndrăzneţ­., şi operaţii uluitoare Profesorul Savinici a e­­laborat un procedeu pen­­tru una din cele mai grele operaţii şi anume îndepăr­tarea tumorilor canceroase din partea superioară a stomacului şi în treimea inferioară a esofagului. La sfârşitul anului 1948, pro­fesorul Savinici şi elevii săi au executat peste 185 de o­­peraţii rădicate. Ultimele 25 de operaţii au decurs, fără excepţie, în cele mai bune condiţii. Profesorul Savinici este un chirurg eminent. Odată, într’un spital siberian a fost adus de pe front un soldat cu o schijă de gra­­nată în piept. Medicul ra­diolog privea nedumerit ecranul. Pe inima bolnavu­­lui se găsea un fragment de metal, care se mişca o­­dată cu inima. Rănitul fu imediat transportat in cli­­nica profesorului Savinici Asistenţii şi medicii se a­­plecară peste masa de o­­perație. Cu o tăietură ex­­trem de rapidă, profesorul Savinici deschise cavita­tea abdominală, diafragma pericardul. Cu ajutorul unui instrument special desco­­perit în Tomsk, el găsi ime­diat fragmentul de metal luă inima între degete, trase metalul afară şi fără a micşora apăsarea dege­telor, ca cu inima care se bătea în mâna sa. Aceasta a fost a patra operaţie în toată lumea, când un corp străin a­ fost îndepărtat din Inimă. Profesorul Savinici a de­scoperit şi o metodă pi­n care se îndepărtează com­­plect esofagul şi se înlo­cuieşte printr’o bucată din intestinul subţire. In toamă Ştiinţa sovietică trăieş­te, se desvoltă şi face cele mai măreţe descope­riri, nu numai In capita­lele Uniunii Sov­etice, dar şi în oraşele îndepărtate ale Uniunii Sovietice,.., ca Tomsk. Realizări şi lipsuri la Cooperativa C. I. R. 1 Noembrie La venirea mea ca direc­tor al Cooperativei CFR „7 Noembrie“ o serie întreagă de sarcini stătau în faţa co­lectivului nostru de con­ducere, sarcini ce trebuiau aduse imediat la îndepli­­nire. Dacă este adevărat că în activitatea noastră mai rezidă încă şi acum o se­rie întreagă de lipsuri nu este mai puţin adevărat că eforturile noastre sunt în permanenţă îndreptate spre o cât mai grabnică lichi­dare a lor, pentru ca aceas­tă cooperativă să-şi reali­zeze cu succes sarcinile trasate. In primul trimestru al a­­cestui an s’au executat ur­na anului 1943, în clinică a fost adus un bolnav cu esofagul ars. Acesta tre­buia să fie înlocuit. Cinci ore a durat operaţia, timp de cinci ore a stat profe­sorul Savinici deasupra mesei de operaţie. El a îndepărtat esofagul şi l-a înlocuit printr’o bucată din Intestinul subţire. Operaţia a reuşit u­nele reparaţii la unităţile noastre cooperatiste. O altă preocupare a noastră este îmbunătăţirea calitativă a meni-urilor dela canti­na Cooperativei ceeace in mare majoritate s’a reali­zat. S’a redus timpul de pu­nere în circulaţie a mărfu­rilor. Am intervenit la fo­rurile în drept şi am reuşit să fim aprovizionaţi cu mărfurile de strictă nece­sitate necesare asociaţilor. S-a făcut verificarea unui număr de salariaţi ai Coo­perativei. Unele elemente necinst­­e au fost îndepăr­tate din serviciu. Am trimis la şcoala de vânzători un număr de salariaţi cari au căpătat diplome de cali­ficare. S-au confecţionat un nu­­măr însemnat de halate şi hai­e de protecţie pentru salariaţii noştri. In cursul trimestrului II, ne am propus să înfăptuim următoarele: Se va repara şi înzestra clubul salariaţilor cu toate cele necesare desfăşurării unei rodnice activităţi. Numărul volumelor de la bibliotecă va fi sporit. Se va procura câte un aparat de radio pentru cantină şi club. Vor fi executate impor­tante reparaţii şi modificări la imobilul cooperativei din strada „13 Decembrie“. Se vor trimite un alt nu­măr de vânzători la şcoala de calificare. Vom înfiinţa o nouă uni­tate cooperatistă în cartie­rul CFR "Aurora". Un­tăţile noastre coope­ratiste vor fi aprovizionate cu tot felul de mărfuri. Va fi micşorat timpul de punere în circulaţie a tu­turor mărfurilor. Vor mai fi confecţionate câte un rând de feţe de masă pentru restaurante şi cantină, şi câte un rând de halate de protecţie pentru salariaţi. Vom amenaja o crescă­torie de porci pentru o mai bună aprov­­ionare a cantinei salariaţilor. Aceste angajamente pe care ni le-am propus să le în­deplinim şi chiar să le de­păşim vor contribui la ri­dicarea nivelului de trai al salariaţilor şi asociaţilor noştri, salariaţii unităţilor noastre cooperatiste vor contribui astfel la realiza­rea şi depăşirea planului de Stat pe la 50,la făurirea socialismului în R.P.R., la întărirea frontului Păcii. Sarcina noastră va fi mult uşurată dacă massele largi consumatoare vor în­ţelege, să ne arate lipsu­rile existente pe alocuri, lipsuri pe care vom căuta să le lichidăm. V. COPCEA Directorul Cooperative* CFR „7. la Toemfeh­e“ -V! creşte tinerii fi trei ii oamenilor muncii — In graficele de mai sus, se poate vedea că, faţă de anul 1949, se vor produce în cursul anului 1950, cu 40 Ia sută mai multe ţesături de bumbac, cu 27 Ia sută mai multă încălţăminte, cu 23,9 la sută mai mult zahăr, cu 70,5 Ia sută mai mult ulei, cu 52 Ia sută mai multe paste făinoase. 170,5 140 127 123,9 100 152 B 1949 1950 Țesături-bumbac 1949 1950 Incăltămini® 1949 1950 Zahăr 1949 1950 Ulei 1949 1950 Paste făinoase ■'/ * Din activitatea Cooperativei „6 martie “din Iaşi In ultimul timp procen­tajul asociaţilor Coope­ra­­tivei „6 Martie“ a crescut cu încă 5 la sută, astfel că in prezent cooperativa noastră are 12000 asociaţi * în aceeaşi proporţie a crescut şi capitalul social. Cifrele de mai sus dove­­desc că salariaţii din în­­treprinderile şi instituţiile oraşului Iaşi îşi dau sea­ma de avantagiile care decurg din înscrierea lor ca asociaţi în cooperati­­vele de consum. Salariaţii Cooperativei fac eforturi susţinute pen­tru îmbunătăţirea siste­mului de aprovizionare cu mărfuri de tot soiul­, la cele cinci sectoare care vând produse alimentare, cele două de manufactură, la cel de încălţăminte, la restaurantul Cooperativei ca şi la cofetăr­i­ei, se de­păşeşte în permanenţă graficul la vânzare a măr­furilor ceea ce dovedeşte că volumul produselor puse în distribuţie este în permanentă creştere. Creş­terea producţiei în fabrici şi uzine datorită efortu­rilor depuse de oamenii muncii au repercursiuni asupra îmbunătăţirii a­­provizionării populaţiei muncitoare n tot soiul de produse. Numai la secţia menaj au fost distribuite intr’un timp extrem de scurt articole de stielărie, vase emailiate, servicii de masă în valoare totală de peste un milion și jumă­tate lei. Magazinele alimentare au pus în vânzare tot fe­lul de produse di­n cota li­beră (marmeladă, arpacaş, orez, halva etc...) și mereu, datorită sprijinului acor­dat de Uniunea coopera­tivelor de consum noi vom reuşi să aprovizionăm tot mai bine întreprinderea noastră. In cinstea zilei de 6 Martie, s’a înființat încă un magazin alimentar in Şoseaua Naţională 4,­n cartierul muncitoresc CA­M. Populaţia munci­toare a cartierului ca şi muncitorii fabricii au ast­­fel la dispoziţia lor un mijloc de aprovizionare. Salariaţii întreprinderii noastre depun eforturi pentru a şi îmbunăt­ţi munca. La rechizite, la mate­riale de ambalaj s-au în­registrat economii care se cifrează la aproximativ 10.000 lei, in cursul iur­ei Februarie. Sarcina principală a sa­lariaţilor trebuie insă să fie în permanentă adop­tarea unei atitudini tot mai tovărăşeşti faţă de massa consumatoare. La sectorul II Socola, trans­format n sector-brigadă, se urmăreşte în perma­nentă atingerea aces­ui o­­biectiv. Şi într’adevăr aici nu s’au mai înregistra nici-un fel de n înţelegeri între personalul magazi­nului şi asociaţi. Deasemeni, secto­ul I, centru a reuşit să prezin­te un aranjament mai plăcut în prezentarea măr­furilor. Celelalte sectoare ar tre­bui de aceea să urmeze e­­xemplele citate mai sus, la special ar trebui să-şi îm­bunătăţească activitatea salariaţii de la sucursala din Piaţa Halei ca şi cei de la restaurantul Coope­rativei. Aceştia din urmă au şi înregistrat unele îmbunătăţiri in muncă şi vor trebui să perseve­reze mai departe pe acest drum pentru a putea fi cu adevărat salariaţi puşi în slujba mar­i masse consumatoare. Noi ne-am mai propus ca sa luăm în considera­ţie sugestiile consumato­rilor prin înfiinţarea con­­dicelor de ob­ervaţii. Orice însemnare făcu­tă de către cetăţeni în aceste condici ne-ar putea fi de folos în munca noastră de fiecare zi.­­Astfel noi înţelegem ca punem în practică lozinca: cooperaţia In slujba por­fi­rului, GH. MACOVAŢ preşedinte e Coope­­rativei ,6 Martie*

Next