Opinia, mai 1950 (Anul 42, nr. 1099-1122)

1950-05-03 / nr. 1099

­4. 4 Intr’un Impunător meeting Oamenii muncii din oraşul şi jude|ul nostru au sarbători ziua de 1 Hai manifestand notării pentru PACE încă de cum au mijit zorile, oraşul a început a fremăta. Salariaţii dela diferite între*­prinderi mergeau zoriţi la lo­­curile hotărîte pentru adunare. Se întâlneau cu alţii­­ rude, prieteni sau numai cunoştinţe. Se salutau călduros s­ă Trăiască 1 Mai 1 Salut de muncă şi de luptă, rostit din inimă de toţi oam­­enii muncii, de toţi aceia care, — călăuziţi de Partid— se străduesc neîncetat să-şi Murească un trai mai bun. La răspântii erau întâmpinaţi de tovarăşi care le întingeau în piept insigna mobilizatoare: „1 Mai 1950“ înscris pe stea­gul roşu al internaţionalismu­­lui proletar, — steag care adună sub faldurile sale me­­reu milioane şi milioane de oameni, dedesupt o a doua inscripţie: La luptă pentru pace, mişcare care cuprinde pe zi ce trece pături tot mai largi de oameni din lumea întreagă, indiferent de cred­enţă sau vederi politice. De la un capăt la celăl­t o­­raşul a întâmpinat măreaţa festivitate de ieri în vestmânt sărbătoresc. Pretutindeni pe edificii fâlfâia steagul biruitor al lui Lenin şi Stalin care a condus şi conduce proletaria­­tul din victorie în victorie, întreprinderile şi instituţiile sau întrecut în pavoazarea c Sădirilor. Cadrul pavoazărilor este predominant de chipul luminos al marelui Stalin. Peste tot se văd deasemeni, la fec de cinste figurile iubiţilor conducători ai P.C. (b), ai Partidului Muncitoresc Român, conducătorilor partidelor umuniste şi muncitoreşti din lumea întreagă. Către ora 8, la toate loc­turile de adunare oamenii emit încolonaţi.* In acest timp, Piaţa Unirii , umpluse de lume. In tri* feme veneau rând pe rând, — invitaţii: fruntaşi în producţie, nţionalizatori, inovatori, cei care întrec normele, oameni­i de ştiinţă şi artă, reprezen* feriţi ai organizaţiilor de masă. Tribuna principală,foarte încăpătoare, îmbrăcată toa­tă în roşu, ornată cu brad, străjuită măreţ de un u­­t­aş portret al tov. Stalin, de figurile conducătorilor PMR. La ora 9 soseşte la tri­­bună tov. Ion Niculi, mem­­­stru al CC al PMR, vice­preşedinte al Prezidiului Marii Adunări Naţionale, feso­lt de tov. deputat B Feldman şi reprezentanţii’ Comitetului Judeţean de Partid Iaşi. Sunt întâmpi­naţi cu nesfârşite urale şi ovaţii. Impunătorul meeting este deschis prin intonarea Im­­nurilor RPR şi Sovietic, după care tov. C. Coboş, se­cretar adj. al Comitetului Judeţean de Partid Iaşi dă citire telegramei de felici­tare primită din partea CC al PMR. La tribună se mai aflau A. Ivanov, consulul sovie­tic la Iaşi, reprezentanţii Comitetelor Provizorii o­­răşănesc şi judeţean, al ar­matei, cultelor, ai organi­zaţiilor de masa. Iată textul acestei tele­grame : In­ovaţiile entuziaste ale mulţimii ia apoi cuvântul tov. Ion Niculi. D-sa, după ce a expus un istoric al luptelor duse de clasa muncitoare pentru cucerirea libertăţii, pentru descătuşare de sub jugul exploatatorilor a spus : — 1 Mai 1950 a fost In­­tâmpinat de popoarele U­­niunii Republiclor Socialiste Sovietice prin victorii ne­numărate în construirea co­­munismului pe a şasea par­te a globului. Sub condu­cerea partidelor comuniste şi muncitoreşti sute de mi­lioane de oameni din Eu­ropa şi Asia, eliberate de lanţurile imperialismului pă­­sesc pe calea unei vieţi fe­ricite. Clasa muncitoare din ţara noastră, condusă de Partid, obţine mereu fru­moase succese. Aceasta se datoreşte în mare măsură ajutorului neprecupeţit şi dezinteresat al Uniunii So­vietice. Pe zi ce trece petroliştii, ceferiştii, textiliştii, minie­rii, avântaţi în întreceri socialiste câştigă noi suc­cese. Tractoarele fabricate în Patria noastră brăzdea­ză câmpiile mănoase de la un capăt la celălalt al ţă­rii. In sectorul socialist al agriculturii, au dobândit de asemeni în ultima vreme însemnate succese. Şi la Iaşi — spune în continuare vorbitorul—mun­citorii din fabrici şi uzine, iar în judeţ membrii al Gos­podăriilor agricole colecti­ve, salariaţi ai Gospodării­­lor Agricole de Stat, şi ţă­rănimea muncitoare au dat dovadă de patriotism şi muncă hotărîtă. Dar această munci tre­­bue din ce In ce mai bine »Dragi tovarăşi, Cu ocazia zilei de 1 Mai, vă felicit şi vă doresc spor la muncă In lupta pentru întărirea Partidului, pentru pace şl pentru socialism'’. In numele Comitetului Central al PMR Gheorghe»Ghiorghiu-Dej, «■ Aceste cuvinte pline de dragoste pentru oamenii muncii din Judeţul nostru — spune tov. Cabaş —con­­stitue un imbold în plus, pentru sporirea eforturilor în vederea realizării şi de­păşirii Planului de Stat în lupta pentru pace. In lupta pentru socialism, organizata, din ce în ce mai bine planificată în acest fel salariaţii noştri din toate compartimentele de lucru vor aduce o contribuţie preţi­­oasă la întărirea marelui front al Păcii, condus de U. R. S. S. Să ne înzecim vigilenţa împotriva duşmanilor popo­rului nostru, să demascăm necontenit pe aţâţătorii la răsboi anglo-americani. Să ne respectăm cu ci­nste sem­­nătura pusă pe Apelul Păcii, a încheiat vorbitorul. Cuvântarea tov. Niculi a fost deseori Întreruptă de lozinci care îndemnaţi la luptă pentru Îndeplinirea şi depăşirea Planului de Stat, la luptă sporită pentru con­tinuarea succeselor dobân­­dite până acum de către clasa muncitoare, condusă de Partidul ei, la luptă ho­tărâtă şi unită pentru întă­­rirea marelui front al Păcii condus de U.R.S.* [Telegrama de omagiu către tov. Stalin şi C.C. al P. M. R. Tov. C. Cabaş a dat apoi citire telegramelor expediate tov. Stalin prin care popu­laţia muncitoare din judeţul şi oraşul Iaşi, venită să de­­monstreze cu ocazia zilei solidarităţii celor ce mun­­cesc din lumea întreagă îşi exprimă ataşamentul său pentru Pace şi socialism şi îşi îndreaptă cu dragoste neo­ţărmurită gândul spre eroi­cul popor sovietic şi spre Marele lui conducător, şi te­legramei trimisă C. C. al P. M. R. prin care oamenii muncii manuale şi intelec­tuale din oraşul şi judeţul nostru îşi iau angajamentul de a munci cu şi mai multă râvnă pentru realizarea şi depăşirea Planului de Stat, conştienţi că astfel contribue în mod activ la lupta pentru apărarea Păcii. [ KCo­ntinuar­e în pagina IV»a)[ Vorbeşte tov. Ion Niculi V. La 5 Mai Ţara Sovietelor cinsteşte ca o mare sărbă­toare a întregului popor, iată istorică a apariţiei xvestitului s zlar ieninist-stan­ilnist „Pravda*. Sub acest n nume glorios, „Pravda* a apărut la 5 Mai 1912, în­­Petersburgul ţarist primul clar bolşevic cotidian, ifltima gazetă muncitoreas­­să legală înfiinţată după indicaţiile lui Lenin şi din inniţiativa marelui său to­varăş de luptă, Stalin. In­­Cinstea apariţiei primului iaumăr al ziarului „Pravda“ i s-a hotărât mai târziu săr­bătorirea „Zilei presei bol­­işevice“ la 5 Mai. Apariţia „Pravdei“ a fost un eveniment important în viaţa muncitorilor. In noap­­tea de 4—5 Mai 1912 cînd primul număr­­ al Pravdei pregătit sub conducerea şi cu participarea directă a tovarăşului Stalin, a fost trimis la tipografiei, munci­torii au început să culeagă cu mare entuziasm. Inainte de aceasta la redacţie au început să se strângă mun­citori corespondenţi şi re­prezentanţi ai diferitelor organizaţii muncitoreşti. Iar când primul număr al ziarului a fost paginat, steriotipele erau turnate, toţi cei prezenţi la tipări­rea ziarului au coborât de pe etajul al patrulea unde se afla redacţia, la secţia ro­tativelor. In faţă lor se a­­fla un tablou minunat, toa­tă scara, coridorul, secţia rotativelor şi curtea tipo­grafiei erau pline de mun­citori, care veniseră acolo încă de cu seară spre a lua exemplare din primul număr al ziarului lor. Muncitorii din uzine aș­teptau cu nerăbdare pe to­­varășii­­or, care trebuiau să Ie aducă gazeta. Nume­rele proaspete ale ,,Pravi­del" erau smulse din mâini, trece­au dela Un m­uncitor la altul. Muncitorii citind ziarul uitau de muncă spr disperarea meșterilor—slugi ale patronilor. Entuziasmul cu care mun­citorii au primit ziarul lor drag arată că „Pravda" va trăi, în ciuda tuturor pie­dicilor. Şi intr’adevăr pu­terea ţaristă a recurs la toate mijloacele pentru a prigoni ziarul muncitorilor faşă fără rezultat. De opt ori,,Pravda" a fost inter­zisă de către guvernul ţa­rist în primii doi ani şi ju­­mă­tate de existenţă. Sprijiniţi insă de munci­tori, ea ieşea din nou după fiecare interzicere sub noi drumiri de pildă " „Za Pravdu“ „Put Fravdâ",Tru­­dovaîa Pravdâ". Guvernul ţarist încercă să zdro­­bească „Pravda“ prin a­­menzi uriaşe, însă munci­torii cu banii strânşi de ei ajutau ziarului să plăteas­că aceste amenzi. Autorităţile ţariste con­­fiscau n contenit tirajele „Pravdei" dar de cele mai multe ori o parte însemna­tă din numerele confiscate ajungeau totuşi în mâinile muncitorilor, fiindcă mun­­citorii înaintaţi veneau de cu noapte la tipografie şi luau cu el teancuri întregi de ziare pe care Ie împrăş­tiau în rândurile oamenilor muncii. /«•nnHniinrf* în 2-flV I Lai 5 Meii Ziua presei sovietice de G. BORISOVI A­niL 48 Nr. 1m ABONAMENTE Lei 300................................ 3 luni Lei 5000 întreprinderi, Autorități pe un an Atelierele tipografice IAȘI Str. STEFAN CEL MARE 50-52 ZIAR POPULAR COTIDIAN 4 PAGINA 4 LEI Miercuri 3 Mai 1950 Redacția IAȘI, Str. Cuza Vodă, 1 (etaj) Administrația­­ IAȘI, Str. Cuza Vodă. 1 TELEFOANE REDACȚIA Nr. 1205 ADMINISTRAŢIA Nr. 2042 TIPOGRAFIA Nr- 1210 Numeroase comune din judeţul Iaşi au realizat însămânţările înainte de termen Ţărănimea muncitoare din judeţul nostru, luând exemplu de la muncitorii din fabricile şi întreprin­­derile ieşene s-au străduit să întâmpine cu cinste ziua de 1 Mai, ziua solidarităţii internaţionale a celor ce muncesc. Comuna Fântânele din plasa Şipote a izbutit ca organizându-şi munca pla­nificat să termine insămân­­ţările încă în ziua de 26 Aprilie. Ţăranii muncitori din comuna Costuleni plasa Bucium, au reuşit să însă­mânţeze până la data de 27 Aprilie suprafaţa de 1510 ha., indeplinindu-şi astfel în întregime planul pe care l-au avut de rea­lizat. In ziua de 28 Aprilie au mai terminat insămânţările ţăranii muncitori din co­muna Glăvăneşti iar în 29 Aprilie cei din comunele Plugari, Probota şi Şipote toate din plasa Şipote. Şi majoritatea Gospodă­riilor Agricole de Stat din judeţ au terminat însămân­­ţările Înainte de data fi­xată, încă din 27 Aprilie planul de cultură a fost îndeplinit la G.A.S. Podul Iloaie şi Broşteni, iar în seara zilei de 28 Aprilie a îndeplinit planul de însă­­miinţări şi G. A. S. Răz­­boeni. Cât priveşte Gospodăriile Agricole colective, acestea s-au arătat deasemeni la înălţimea sarcinilor lor. Toate trei G. A. C. din judeţul nostru au îndeplinit însămânţările până la data de 29 Aprilie. Prima care a realizat planul a fost G. A. C. Ilie Pintilie din comuna Bălţaţi (în 26 Aprilie) iar la 27 şi 28 Aprilie s’au terminat în­­sămânţările şi la G.A.C. Popeşti şi Româneşti. Milioane de oameni cinstiţi din R. P. R. semnează Apelul pentru pace, pentru viaţă Cetăţenii cinstiţi ai ţării noastre continuă să semneze cu înflăcărare Apelul care cere inter­zicerea necondiţionată a armei­­atomice ca armă de agresiune şi tratarea drept criminal de război a guvernului care ar folosi cel dintâi arma a­­tomică împotriva vreunei ţări. Acest apel a fost semnat până* Sâmbătă 29 Aprilie de 4.3oo.ooo de cetăţeni, dintre care peste 2.825.ooo la sate. LA IAŞI s’au totalizat pâţgTre­n­ar şi judeţ) Aprilie a. c. (or. 80-119 Semnături. Echipele ufederiste, care strâng semnături pentru Pace în toate cartierele orașului, adună zilnic între 1000—1500 semnături pe apelul Sesiunii de la Stockholm a Comitetu­lui Permanent al Congresu­lui Mondial al Partizanii Păcii. Membrii filialei Iaşi a Societăţii Ştiinţelor­ Medicale semnează Apelul pentru pace Moldova a resimţit cu o deosebită asprire distruge­­rile războiului. Nu putem uita aceste pustiiri, nu putem uita faptul că războiul aduce cu sine, pe lângă distruge­rea de vieţi omeneşti şi de forţe productive, o nemai­văzută răspândire a plăgi­­lor sociale de tot felul. Oamenii de ştiinţă din Re­publica Populară Română, alături de toţi oamenii de ştiinţă care îşi înţeleg ade­văratelor menite—spre deo­sebire de salariaţii pseudo- ştiinţifici ai trusturilor mono­poliste—lucrează pentru îm­bunătăţirea condiţiilor de viaţă. Trăim o epocă în care nă­zuinţele de pace ale ome­nirii muncitoare şi-au găsit cel mai consecvent apără­tor în ţara socialismului, Marea Uniune Sovietică. Medicii, corpul didactic al Institutului Medico-Farma­­ceutic, personalul sanitar a­­jutator, studenţii, se strădu­iesc să facă din Filiala ie­­şană a Societăţii Ştiinţelor Medicale un post avansat de luptă în procesul de con­struire a socialismului în Republica noastră, un factor activ în lupta pentru pace. Comitetul Societăţii Ştiin­ţelor Medicale-Filiala Iaşi, îşi afirmă în numele tuturor membrilor filialei, hotărlrea fermă de a lupta pentru o ştiinţă pusă în slujba po­­­porului, pentru introducerea spiritului partinic în ştiinţă, pentru însuşirea uriaşei ex­perienţe medicale sovietice, pentru combaterea [cosmo­politismului şi a ploconirii în faţa ştiinţei burgheze de­cadente, pentru pace, pen­tru viaţă. Comitetul Societăţii se alătură prin iscălitura sa milioanelor de iscălituri care pun zăgaz aţâţătorilor la un nou războiu. Preşedinte, Prof. Dr. I. ENESCU Secretar, Dr. PETRESCU Restructurarea Învăţă­­mântului a dus la modifi­­carea programei analitice universitare, la introduce­rea a noi materii şi la privirea pe linia marxism­­leninismului a vechilor materii. După absolvirea facultă­ţilor, înainte vreme, numai cei care erau doritori de titluri sau care vroiau să „se lanseze* se prezentau să-şi dea „licenţa*. Exame­nul era în majoritatea ca­zurilor ţinut în­tr’un mod neserios, din comisia exa­minatoare făcând parte de cele mai multe ori r­eale sau „sfinţii“ candidatului la titlul de profesor, me­­dic sau inginer, tonul so­lemn şi atmosfera de mare ţinută — cel examinat se îmbrăca în negru şi răs­pundea cu vorbe căutate să fie cât mai sobre —ne­­reuşind să mascheze co­media examenului. Dealtfel spre a căpăta titlul de licenţiat era abso­ lut suficient să ai legături „istorice“. Dacă aveai pe cineva «sus* deveneai în foarte scurt timp, după plictisitoarea comedie a e­­xamenului, „domnul pro­fesor“, etc. Astăzi, noua societate care se făureşte, nu a mai admis asemenea nedrep­tăţi. Noi luptăm împotriva oricăror formatisme, indi­ferent că se manifestă în artă sau în societate. Examenul de Stat nu este numai o înlocuire a vechii denumiri, dar la a­­celaş timp este complet diferit semantic de exame­nul de licenţă. «» întrucât cei care candi­dează la Examenul de Stat sunt elemente care vor in­­tra în rândul specialiştilor care luptă pentru făurirea orânduirii socialiste, acest examen a căpătat o deo­sebit de mare importanţă, el constituind verificarea felului în care este pregă­tit candidatul pentru În­deplinirea rolului impor­tant ce-i revine în munca viitoare. Astăzi, examenul de pro­­movare a absolvenţilor în rândul profesorilor, medi­cilor şi inginerilor, nu are numai formal un caracter de profundă seriozitate, dar examenul este deose­bit de serios şi prin conti­nui, prin materiile la care este chestionat candida­­tul. . . Pentru a intra în rândul specialiştilor, factori de bază în mersul înainte al societăţii» candidaţii sunt in primul rând chestionaţi T. ^Continuare în pag. 3-a) Însemnări Probleme universitare Examenul de Stat Artişti din popor Cu ocazia ultimului con­cert simfonic al Filarmo­nicei de Stat Moldova s’au produs ca sol şti (canto) două elemente deosebit de valoroase, re­crutate direct din câmpul muncii productive. Este vorba de [tânărul Traian Uliecan—tenor— minier de pe Valea Jiu­lui şi Niculae Rafael— bas, muncitor într’o fa­brică din Bucureşti. Compoziţiile muzicale executate de tenorul Tr. Uilecan precum şi de basul N. Rafael au do­vedit, nu numai o preo­cupare serioasă manifes­tată de conducerea Fi­larmonicei în alegerea repertoriului dar şi posi­­bilităţile excepţionale de desvoltare de care dispun aceşti solişti. Vocile lor clare, dotate cu un per­fect simţ muzical, însu­şire îmbinată cu o temeinică cunoaştere a textului au smuls aplau­zele îndelung repetate ale spectatorilor,entuziasmaţi de modul în care soliştii executaseră bucăţile mu­­zicale respective. Din toate colţurile săli, au fost aruncate florii mărturie vie a simpatie­­publicului spectator mai­nifestată faţă de aceste două elemente muncito­reşti. Pregătirea de care au dat dovadă aceşti artişti ai poporului, constitue o dovadă în plus că in rân­durile maselor­ munci­toare există nenumărata talente cărora regimurile de exploatare burghezo- moşiereşti nu le acordau nici o atenţie. Dar iată că astăzi in regimul nostru de demo­craţie populară, prin grija Partidului, aceste elemen­­te valoroase sunt promo­vate şi trimise la studii­ Continuîndu-se şi mai departe pe linia acestei acţiuni arta va deveni din ce în ce mai mult un bun al întregului po­por muncitor, artă de­servită de Însăşi expo­nenţii .unselor munci­toare din ţară Boasîn­lw* I. HANGANU

Next