Opinia, mai 1950 (Anul 42, nr. 1099-1122)
1950-05-03 / nr. 1099
4. 4 Intr’un Impunător meeting Oamenii muncii din oraşul şi jude|ul nostru au sarbători ziua de 1 Hai manifestand notării pentru PACE încă de cum au mijit zorile, oraşul a început a fremăta. Salariaţii dela diferite între*prinderi mergeau zoriţi la locurile hotărîte pentru adunare. Se întâlneau cu alţii rude, prieteni sau numai cunoştinţe. Se salutau călduros să Trăiască 1 Mai 1 Salut de muncă şi de luptă, rostit din inimă de toţi oamenii muncii, de toţi aceia care, — călăuziţi de Partid— se străduesc neîncetat să-şi Murească un trai mai bun. La răspântii erau întâmpinaţi de tovarăşi care le întingeau în piept insigna mobilizatoare: „1 Mai 1950“ înscris pe steagul roşu al internaţionalismului proletar, — steag care adună sub faldurile sale mereu milioane şi milioane de oameni, dedesupt o a doua inscripţie: La luptă pentru pace, mişcare care cuprinde pe zi ce trece pături tot mai largi de oameni din lumea întreagă, indiferent de credenţă sau vederi politice. De la un capăt la celălt oraşul a întâmpinat măreaţa festivitate de ieri în vestmânt sărbătoresc. Pretutindeni pe edificii fâlfâia steagul biruitor al lui Lenin şi Stalin care a condus şi conduce proletariatul din victorie în victorie, întreprinderile şi instituţiile sau întrecut în pavoazarea c Sădirilor. Cadrul pavoazărilor este predominant de chipul luminos al marelui Stalin. Peste tot se văd deasemeni, la fec de cinste figurile iubiţilor conducători ai P.C. (b), ai Partidului Muncitoresc Român, conducătorilor partidelor umuniste şi muncitoreşti din lumea întreagă. Către ora 8, la toate locturile de adunare oamenii emit încolonaţi.* In acest timp, Piaţa Unirii , umpluse de lume. In tri* feme veneau rând pe rând, — invitaţii: fruntaşi în producţie, nţionalizatori, inovatori, cei care întrec normele, oamenii de ştiinţă şi artă, reprezen* feriţi ai organizaţiilor de masă. Tribuna principală,foarte încăpătoare, îmbrăcată toată în roşu, ornată cu brad, străjuită măreţ de un utaş portret al tov. Stalin, de figurile conducătorilor PMR. La ora 9 soseşte la tribună tov. Ion Niculi, memstru al CC al PMR, vicepreşedinte al Prezidiului Marii Adunări Naţionale, fesolt de tov. deputat B Feldman şi reprezentanţii’ Comitetului Judeţean de Partid Iaşi. Sunt întâmpinaţi cu nesfârşite urale şi ovaţii. Impunătorul meeting este deschis prin intonarea Imnurilor RPR şi Sovietic, după care tov. C. Coboş, secretar adj. al Comitetului Judeţean de Partid Iaşi dă citire telegramei de felicitare primită din partea CC al PMR. La tribună se mai aflau A. Ivanov, consulul sovietic la Iaşi, reprezentanţii Comitetelor Provizorii orăşănesc şi judeţean, al armatei, cultelor, ai organizaţiilor de masa. Iată textul acestei telegrame : Inovaţiile entuziaste ale mulţimii ia apoi cuvântul tov. Ion Niculi. D-sa, după ce a expus un istoric al luptelor duse de clasa muncitoare pentru cucerirea libertăţii, pentru descătuşare de sub jugul exploatatorilor a spus : — 1 Mai 1950 a fost Intâmpinat de popoarele Uniunii Republiclor Socialiste Sovietice prin victorii nenumărate în construirea comunismului pe a şasea parte a globului. Sub conducerea partidelor comuniste şi muncitoreşti sute de milioane de oameni din Europa şi Asia, eliberate de lanţurile imperialismului păsesc pe calea unei vieţi fericite. Clasa muncitoare din ţara noastră, condusă de Partid, obţine mereu frumoase succese. Aceasta se datoreşte în mare măsură ajutorului neprecupeţit şi dezinteresat al Uniunii Sovietice. Pe zi ce trece petroliştii, ceferiştii, textiliştii, minierii, avântaţi în întreceri socialiste câştigă noi succese. Tractoarele fabricate în Patria noastră brăzdează câmpiile mănoase de la un capăt la celălalt al ţării. In sectorul socialist al agriculturii, au dobândit de asemeni în ultima vreme însemnate succese. Şi la Iaşi — spune în continuare vorbitorul—muncitorii din fabrici şi uzine, iar în judeţ membrii al Gospodăriilor agricole colective, salariaţi ai Gospodăriilor Agricole de Stat, şi ţărănimea muncitoare au dat dovadă de patriotism şi muncă hotărîtă. Dar această munci trebue din ce In ce mai bine »Dragi tovarăşi, Cu ocazia zilei de 1 Mai, vă felicit şi vă doresc spor la muncă In lupta pentru întărirea Partidului, pentru pace şl pentru socialism'’. In numele Comitetului Central al PMR Gheorghe»Ghiorghiu-Dej, «■ Aceste cuvinte pline de dragoste pentru oamenii muncii din Judeţul nostru — spune tov. Cabaş —constitue un imbold în plus, pentru sporirea eforturilor în vederea realizării şi depăşirii Planului de Stat în lupta pentru pace. In lupta pentru socialism, organizata, din ce în ce mai bine planificată în acest fel salariaţii noştri din toate compartimentele de lucru vor aduce o contribuţie preţioasă la întărirea marelui front al Păcii, condus de U. R. S. S. Să ne înzecim vigilenţa împotriva duşmanilor poporului nostru, să demascăm necontenit pe aţâţătorii la răsboi anglo-americani. Să ne respectăm cu cinste semnătura pusă pe Apelul Păcii, a încheiat vorbitorul. Cuvântarea tov. Niculi a fost deseori Întreruptă de lozinci care îndemnaţi la luptă pentru Îndeplinirea şi depăşirea Planului de Stat, la luptă sporită pentru continuarea succeselor dobândite până acum de către clasa muncitoare, condusă de Partidul ei, la luptă hotărâtă şi unită pentru întărirea marelui front al Păcii condus de U.R.S.* [Telegrama de omagiu către tov. Stalin şi C.C. al P. M. R. Tov. C. Cabaş a dat apoi citire telegramelor expediate tov. Stalin prin care populaţia muncitoare din judeţul şi oraşul Iaşi, venită să demonstreze cu ocazia zilei solidarităţii celor ce muncesc din lumea întreagă îşi exprimă ataşamentul său pentru Pace şi socialism şi îşi îndreaptă cu dragoste neoţărmurită gândul spre eroicul popor sovietic şi spre Marele lui conducător, şi telegramei trimisă C. C. al P. M. R. prin care oamenii muncii manuale şi intelectuale din oraşul şi judeţul nostru îşi iau angajamentul de a munci cu şi mai multă râvnă pentru realizarea şi depăşirea Planului de Stat, conştienţi că astfel contribue în mod activ la lupta pentru apărarea Păcii. [ KContinuare în pagina IV»a)[ Vorbeşte tov. Ion Niculi V. La 5 Mai Ţara Sovietelor cinsteşte ca o mare sărbătoare a întregului popor, iată istorică a apariţiei xvestitului s zlar ieninist-stanilnist „Pravda*. Sub acest n nume glorios, „Pravda* a apărut la 5 Mai 1912, înPetersburgul ţarist primul clar bolşevic cotidian, ifltima gazetă muncitoreassă legală înfiinţată după indicaţiile lui Lenin şi din inniţiativa marelui său tovarăş de luptă, Stalin. InCinstea apariţiei primului iaumăr al ziarului „Pravda“ i s-a hotărât mai târziu sărbătorirea „Zilei presei bolişevice“ la 5 Mai. Apariţia „Pravdei“ a fost un eveniment important în viaţa muncitorilor. In noaptea de 4—5 Mai 1912 cînd primul număr al Pravdei pregătit sub conducerea şi cu participarea directă a tovarăşului Stalin, a fost trimis la tipografiei, muncitorii au început să culeagă cu mare entuziasm. Inainte de aceasta la redacţie au început să se strângă muncitori corespondenţi şi reprezentanţi ai diferitelor organizaţii muncitoreşti. Iar când primul număr al ziarului a fost paginat, steriotipele erau turnate, toţi cei prezenţi la tipărirea ziarului au coborât de pe etajul al patrulea unde se afla redacţia, la secţia rotativelor. In faţă lor se afla un tablou minunat, toată scara, coridorul, secţia rotativelor şi curtea tipografiei erau pline de muncitori, care veniseră acolo încă de cu seară spre a lua exemplare din primul număr al ziarului lor. Muncitorii din uzine așteptau cu nerăbdare pe tovarășiior, care trebuiau să Ie aducă gazeta. Numerele proaspete ale ,,Pravidel" erau smulse din mâini, treceau dela Un muncitor la altul. Muncitorii citind ziarul uitau de muncă spr disperarea meșterilor—slugi ale patronilor. Entuziasmul cu care muncitorii au primit ziarul lor drag arată că „Pravda" va trăi, în ciuda tuturor piedicilor. Şi intr’adevăr puterea ţaristă a recurs la toate mijloacele pentru a prigoni ziarul muncitorilor faşă fără rezultat. De opt ori,,Pravda" a fost interzisă de către guvernul ţarist în primii doi ani şi jumătate de existenţă. Sprijiniţi insă de muncitori, ea ieşea din nou după fiecare interzicere sub noi drumiri de pildă " „Za Pravdu“ „Put Fravdâ",Trudovaîa Pravdâ". Guvernul ţarist încercă să zdrobească „Pravda“ prin amenzi uriaşe, însă muncitorii cu banii strânşi de ei ajutau ziarului să plătească aceste amenzi. Autorităţile ţariste confiscau n contenit tirajele „Pravdei" dar de cele mai multe ori o parte însemnată din numerele confiscate ajungeau totuşi în mâinile muncitorilor, fiindcă muncitorii înaintaţi veneau de cu noapte la tipografie şi luau cu el teancuri întregi de ziare pe care Ie împrăştiau în rândurile oamenilor muncii. /«•nnHniinrf* în 2-flV I Lai 5 Meii Ziua presei sovietice de G. BORISOVI AniL 48 Nr. 1m ABONAMENTE Lei 300................................ 3 luni Lei 5000 întreprinderi, Autorități pe un an Atelierele tipografice IAȘI Str. STEFAN CEL MARE 50-52 ZIAR POPULAR COTIDIAN 4 PAGINA 4 LEI Miercuri 3 Mai 1950 Redacția IAȘI, Str. Cuza Vodă, 1 (etaj) Administrația IAȘI, Str. Cuza Vodă. 1 TELEFOANE REDACȚIA Nr. 1205 ADMINISTRAŢIA Nr. 2042 TIPOGRAFIA Nr- 1210 Numeroase comune din judeţul Iaşi au realizat însămânţările înainte de termen Ţărănimea muncitoare din judeţul nostru, luând exemplu de la muncitorii din fabricile şi întreprinderile ieşene s-au străduit să întâmpine cu cinste ziua de 1 Mai, ziua solidarităţii internaţionale a celor ce muncesc. Comuna Fântânele din plasa Şipote a izbutit ca organizându-şi munca planificat să termine insămânţările încă în ziua de 26 Aprilie. Ţăranii muncitori din comuna Costuleni plasa Bucium, au reuşit să însămânţeze până la data de 27 Aprilie suprafaţa de 1510 ha., indeplinindu-şi astfel în întregime planul pe care l-au avut de realizat. In ziua de 28 Aprilie au mai terminat insămânţările ţăranii muncitori din comuna Glăvăneşti iar în 29 Aprilie cei din comunele Plugari, Probota şi Şipote toate din plasa Şipote. Şi majoritatea Gospodăriilor Agricole de Stat din judeţ au terminat însămânţările Înainte de data fixată, încă din 27 Aprilie planul de cultură a fost îndeplinit la G.A.S. Podul Iloaie şi Broşteni, iar în seara zilei de 28 Aprilie a îndeplinit planul de însămiinţări şi G. A. S. Războeni. Cât priveşte Gospodăriile Agricole colective, acestea s-au arătat deasemeni la înălţimea sarcinilor lor. Toate trei G. A. C. din judeţul nostru au îndeplinit însămânţările până la data de 29 Aprilie. Prima care a realizat planul a fost G. A. C. Ilie Pintilie din comuna Bălţaţi (în 26 Aprilie) iar la 27 şi 28 Aprilie s’au terminat însămânţările şi la G.A.C. Popeşti şi Româneşti. Milioane de oameni cinstiţi din R. P. R. semnează Apelul pentru pace, pentru viaţă Cetăţenii cinstiţi ai ţării noastre continuă să semneze cu înflăcărare Apelul care cere interzicerea necondiţionată a armeiatomice ca armă de agresiune şi tratarea drept criminal de război a guvernului care ar folosi cel dintâi arma atomică împotriva vreunei ţări. Acest apel a fost semnat până* Sâmbătă 29 Aprilie de 4.3oo.ooo de cetăţeni, dintre care peste 2.825.ooo la sate. LA IAŞI s’au totalizat pâţgTrenar şi judeţ) Aprilie a. c. (or. 80-119 Semnături. Echipele ufederiste, care strâng semnături pentru Pace în toate cartierele orașului, adună zilnic între 1000—1500 semnături pe apelul Sesiunii de la Stockholm a Comitetului Permanent al Congresului Mondial al Partizanii Păcii. Membrii filialei Iaşi a Societăţii Ştiinţelor Medicale semnează Apelul pentru pace Moldova a resimţit cu o deosebită asprire distrugerile războiului. Nu putem uita aceste pustiiri, nu putem uita faptul că războiul aduce cu sine, pe lângă distrugerea de vieţi omeneşti şi de forţe productive, o nemaivăzută răspândire a plăgilor sociale de tot felul. Oamenii de ştiinţă din Republica Populară Română, alături de toţi oamenii de ştiinţă care îşi înţeleg adevăratelor menite—spre deosebire de salariaţii pseudo- ştiinţifici ai trusturilor monopoliste—lucrează pentru îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă. Trăim o epocă în care năzuinţele de pace ale omenirii muncitoare şi-au găsit cel mai consecvent apărător în ţara socialismului, Marea Uniune Sovietică. Medicii, corpul didactic al Institutului Medico-Farmaceutic, personalul sanitar ajutator, studenţii, se străduiesc să facă din Filiala ieşană a Societăţii Ştiinţelor Medicale un post avansat de luptă în procesul de construire a socialismului în Republica noastră, un factor activ în lupta pentru pace. Comitetul Societăţii Ştiinţelor Medicale-Filiala Iaşi, îşi afirmă în numele tuturor membrilor filialei, hotărlrea fermă de a lupta pentru o ştiinţă pusă în slujba poporului, pentru introducerea spiritului partinic în ştiinţă, pentru însuşirea uriaşei experienţe medicale sovietice, pentru combaterea [cosmopolitismului şi a ploconirii în faţa ştiinţei burgheze decadente, pentru pace, pentru viaţă. Comitetul Societăţii se alătură prin iscălitura sa milioanelor de iscălituri care pun zăgaz aţâţătorilor la un nou războiu. Preşedinte, Prof. Dr. I. ENESCU Secretar, Dr. PETRESCU Restructurarea Învăţământului a dus la modificarea programei analitice universitare, la introducerea a noi materii şi la privirea pe linia marxismleninismului a vechilor materii. După absolvirea facultăţilor, înainte vreme, numai cei care erau doritori de titluri sau care vroiau să „se lanseze* se prezentau să-şi dea „licenţa*. Examenul era în majoritatea cazurilor ţinut într’un mod neserios, din comisia examinatoare făcând parte de cele mai multe ori reale sau „sfinţii“ candidatului la titlul de profesor, medic sau inginer, tonul solemn şi atmosfera de mare ţinută — cel examinat se îmbrăca în negru şi răspundea cu vorbe căutate să fie cât mai sobre —nereuşind să mascheze comedia examenului. Dealtfel spre a căpăta titlul de licenţiat era abso lut suficient să ai legături „istorice“. Dacă aveai pe cineva «sus* deveneai în foarte scurt timp, după plictisitoarea comedie a examenului, „domnul profesor“, etc. Astăzi, noua societate care se făureşte, nu a mai admis asemenea nedreptăţi. Noi luptăm împotriva oricăror formatisme, indiferent că se manifestă în artă sau în societate. Examenul de Stat nu este numai o înlocuire a vechii denumiri, dar la acelaş timp este complet diferit semantic de examenul de licenţă. «» întrucât cei care candidează la Examenul de Stat sunt elemente care vor intra în rândul specialiştilor care luptă pentru făurirea orânduirii socialiste, acest examen a căpătat o deosebit de mare importanţă, el constituind verificarea felului în care este pregătit candidatul pentru Îndeplinirea rolului important ce-i revine în munca viitoare. Astăzi, examenul de promovare a absolvenţilor în rândul profesorilor, medicilor şi inginerilor, nu are numai formal un caracter de profundă seriozitate, dar examenul este deosebit de serios şi prin continui, prin materiile la care este chestionat candidatul. . . Pentru a intra în rândul specialiştilor, factori de bază în mersul înainte al societăţii» candidaţii sunt in primul rând chestionaţi T. ^Continuare în pag. 3-a) Însemnări Probleme universitare Examenul de Stat Artişti din popor Cu ocazia ultimului concert simfonic al Filarmonicei de Stat Moldova s’au produs ca sol şti (canto) două elemente deosebit de valoroase, recrutate direct din câmpul muncii productive. Este vorba de [tânărul Traian Uliecan—tenor— minier de pe Valea Jiului şi Niculae Rafael— bas, muncitor într’o fabrică din Bucureşti. Compoziţiile muzicale executate de tenorul Tr. Uilecan precum şi de basul N. Rafael au dovedit, nu numai o preocupare serioasă manifestată de conducerea Filarmonicei în alegerea repertoriului dar şi posibilităţile excepţionale de desvoltare de care dispun aceşti solişti. Vocile lor clare, dotate cu un perfect simţ muzical, însuşire îmbinată cu o temeinică cunoaştere a textului au smuls aplauzele îndelung repetate ale spectatorilor,entuziasmaţi de modul în care soliştii executaseră bucăţile muzicale respective. Din toate colţurile săli, au fost aruncate florii mărturie vie a simpatiepublicului spectator mainifestată faţă de aceste două elemente muncitoreşti. Pregătirea de care au dat dovadă aceşti artişti ai poporului, constitue o dovadă în plus că in rândurile maselor muncitoare există nenumărata talente cărora regimurile de exploatare burghezo- moşiereşti nu le acordau nici o atenţie. Dar iată că astăzi in regimul nostru de democraţie populară, prin grija Partidului, aceste elemente valoroase sunt promovate şi trimise la studii Continuîndu-se şi mai departe pe linia acestei acţiuni arta va deveni din ce în ce mai mult un bun al întregului popor muncitor, artă deservită de Însăşi exponenţii .unselor muncitoare din ţară Boasînlw* I. HANGANU