Opinia, august 1950 (Anul 42, nr. 1175-1200)

1950-08-01 / nr. 1175

Mişcarea muzicală in R.P.R. Avântul puternic care ca­­racterizează viaţa culturală a ţării noastre a cuprins şi mişcarea muzicală. Compo­­zitorii, interpreţii şi criticii muzicali s’au angajat cu ho­­tărîre In lupta pentru pune­­rea muzicii în slujba popo­rului, înainte de 23 August 1944, în în­reaga ţară exista o sin­gură orchestră simfonică, or­­chestra filarmonică din Bu­cureşti. Astăzi funcţionează orches­­tre simfonice de Stat la Ti­­mişoara, Craiova, Sibiu, Bra­­şov şi Iaşi, iar până la sfârşitul anului vor lua fiinţă încă trei orchestre de Stat la Oradea, Arad şi Tg. Mureş. Numărul concertelor sim­fonice a crescut de la 24 în 1938, la 65 în anul 1945 şi la 124 în anul 1947, pentru­ ca în anul 1949 cele şase or­­chestre filarmonice de Stat să dea 434 concerte simfonice. Paralel cu concertele săp­­tămânale obişnuite, au fost organizate concerte simfonice educative pentru sindicalişti, studenţi şi elevi, precedate de conferinţe explicative. Cele două orchestre simfo­­nice ale Comitetului de Radio au dat, în ultima stagiune, 45 concerte, la care au par-»­ticipat circa 4o.ooo auditori. Prog­amele concertelor sim­fonice au cuprins cele mai valoroase creaţii muzicale ale tuturor timpurilor. Alături de marile, opere clasice ale lui Bach, Beethoven, Mozart, Haydn, Brahms, Chopin etc., au fost prezentate creaţiuni al grupului celor cinci mari compozitori clasici ruşi (Mu­­sorgski, Borodin, Cui, Bala­­k­iev, RimskisKorsakov), pre­­cum şi lucrările compozitori­­lor sovietici, Şostacovici, Ha­ciaturian, Prokofiev, Kaba, Ievschi, Ariutiunian, Glier, etc. O deosebită atenţie a fost acordată creaţiilor compozi­­torilor români. Evenimentele muzicale in­­ternaţionale s-au reflectat şi în viaţa muzicală a ţării noastre. Astfel, centenarul morţii lui Chopin a prilejuit numeroase concerte comemo­­rative în capitala ţării şi în principalele centre muncito­­reşti, iar la împlinirea a două sute de ani de la moartea lui ,Johann Sebastian Bach a fost organizate un ciclu de reci­tări şi concerte extraordinare. Numărul teatrelor de Ope­ră a sporit şi el în cursul ultimilor ani. Au fost create Opera de Stat din Timişoara şi Opera de Stat maghiară din Cluj. Spectacolul de Operă atra­­ge un număr din ce în ce mai mare de auditori din rândul oamenilor muncii. In stagiunea 1949-1950, Opera de Stat din Bucureşti a dat 283 reprezentaţii la care au asistat peste 140.000 specta­­tori. Dacă în 1947, primul ei an de activitate, Opera de Stat din Timişoara a dat 99 spec­­tacole, la care au asistat 39.850 spectatori, într’un sin­gur an numărul spectacolelor a crescut la 216, iar acel al spectatorilor la 89.395. In repertoriile Operelor de Stat din R.P.R. au intrat o­­perele clasicilor ruşi, Glinka (Ivan Susanin), Borodin (Prins­­­ţul Igor), Ceaicovski (Eugen Oneghin), Musorgski . Boris Gudunov), Rimski-Korsakov (Seherezada) şi baletul com­pozitorului sovietic Boris As­safiev, „Fântâna din Bachei­­serai“. Acum, orchestrele simfo­nice şi Operele de Stat se pregătesc pentru stagiunea viitoare care trebuie să re­­prezinte o etapă de nouă rea­­­izări în acţiunea de difuzare a culturii muzicale în massele largi ale poporului. Concurs literar al revistei Popici In ţara noastră e desvoi­­tă o nouă literatură pentru copii, cu totul deosebită de cea din trecut. Această li­teratură este izvorâtă din transformările revoluţionar­e din ţara noastră şi are drept scop să educe — cu mijloace artistice — pe co­pii, pentru a-şi iubi neţăr­murit Patria şi Uniunea So­­vietică şi a deveni con­structori conştienţi ai so­­cialismului şi darji apără­tori ai cauzei lui. In dorinţa de a ajuta promovarea acestei noi literaturi pentru copii şi a descoperi talente tinere, re­vista Pogonici prelungeşte Concursul literar de poves­tiri pentru copii până la 31 Decembrie a. c. Până la a°­ceastă dată, cei ce doresc a lua parte la concurs pot trimite lucrări. Premiile pentru cele mai bune lucrări ale genului sunt următoarele : Premiul I: Lei 30.000; Premiul II:­ Lei 20 000; Premiul III: Lei l0.OO0; 5 menţiuni a câte 3.000 lei. Lucrările premiate vor fi publicate în revistă autorii urmând a primi şi dreptu­­rile de autor cuvenite. Manuscrisele bătute la maşină, vor avea ataşat câte un plic închis, cu nu­mele, adresa şi profesiunea autorului şi vor fi trimise pe adresa redacţiei „Pogor­nici“ — Bd. 6 Martie nr. 5 Bucureşti, până la data sus menţionată. Deoarece concursul are un caracter special — a­­dresându-se copiilor mici — cei interesaţi se pot adresa personal redacţiei revistei pentru lămuriri, în fiecare Luni şi Joi între orele 11-14 Revista atrage cu această ocazie atenţia asupra fap­tului că lucrările trebue să fie scrise pe înţelesul co­piilor mici, între 4 şi 8 ani, pentru a nu mai fi săvâr­şită greşala celor care au trimis lucrări pentru copii de o vârstă mai mare. şi mai mult funcţionarea armonioasă a tuturor sec­toarelor transporturilor, de a întări disciplina în muncă, de a lupta fără cruţare îm­potriva lipsurilor în muncă şi de a obţine pe această ba­ză, sporirea continuă a cir­culaţiei mărfurilor în trans­­porturi. Directivele marelui cor­­ducător au devenit progra­mul de acţiune al tuturor muncitorilor feroviari. In timpul care a trecut de la recepţia istorică de la Krem­lin, muncitorii din transpor­turi au repurtat succese u­­riaşe. Anul acesta circula­ţia mărfurilor pe căile fera­te ale URSS a depăşit de 8 ori nivelul anului 1913 di­nainte de Revoluţie. Lun­gimea reţelelor de cale fe­rată din URSS este astăzi aproape dublă faţă de acea din Rusia ţaristă (115.000 km. faţă de 58.500 km.). Statul Sovietic a construit multe linii ferate, care leagă regiunile cele mai îndepărtate de centrele ţării : linia Turkestan—Si­beria, spre Caraganda, spre Fecioara şi altele. In locul multor linii simple au fost construite linii duble, care au sporit cosiderabil­­debitul lor. Transformări tehnice din cele mai mari s-au produs în transportul feroviar. A crescut considerabil capaci­tatea de tracţiune a locomo­tivelor, a căror fabricare a fost pusă­ la punct de :'Au­stria sovietică. Un şir în­treg de linii sunt înzestrate cu locomotive din cele mai moderne. Mai mult de 5000 km. de căi ferate au trecut la tracţiunea electrică. Pe toate căile ferate se intro­duce larg blocarea automa­tă semnalizarea electrică, centralizarea automată a macazelor legătura prin radio. «. . . ’ » . Toate acestea au contri­buit la o sporire fără prece­dent a transporturilor şi la îmbunătăţirea tuturor indi­cilor activităţii căilor ferate din URSS : viteza trenuri­lor, mărirea capacităţii lor de transport, accelerarea cir­culaţi­ei materialului rulant, şi altele. Dar nu numai, attât. Pro­gresul transportului pe căi­le ferate din URSS este in­disolubil legat de superiori­tatea sistemului economic socialist. Desvoltarea trans­portului se face tot pe bază de plan ,ca şi desvoltarea întregei economii naţionale sovietice . De aceea transpor­turile sovietice nu cunosc niciodată perioade de stag­nare şi crize, ca în ţările ca­pitaliste. Cea mai grea încercare pentru transporturile fero­viare sovietice a fost războ­iul împotriva cotropitorilor hitlerişti. Căile ferate so­vietice au trecut în mod­ strălucit prin această încer­care. In toţi anii războiului, ele au deservit fără greş trebuinţele frontului şi ale spatelui acestuia. Perioada de după război este caracterizată printr’o continuă desvoltare a tran­sporturilor feroviare. Cu toate distrugerile colosale la care acestea au fost su­puse de către cotropitorii germano-fascişti, transpor­turile şi-au refăcut repede e­­conomia lor şi din an în an îşi sporesc capacitatea de transport. De exemplu în 1949, circulaţia ele măr­furi pe căile ferate a crescut cu 17 %, iar în primul tri­mestru al acestui an,­­ cu 13 %. A fost cu succes în­deplinit şi planul transpor­tului de mărfuri de pe cel de al doilea trimestru. In prezent, căile ferate sovietice transportau mult mai multe măr­furi decât înainte de război. In anii de după război în­trec­erea socialistă din tran­sporturi s’a ridicat la o nouă treaptă. Feroviarii nu se mai mulţumesc actualmente cu indici buni în activi­ta­­tea unor stahanovişti izo­laţi, ci luptă pentru organi­zarea unei munci stahano­viste colective. Iată de ce recordurile în producţie ale fruntaşilor din transporturi ajung repede bunul tuturor feroviarilor. Un i­ exmplu în această direcţie îl consti­tue mişcarea emolsutiştilor, adică a mecanicilor care fac curse de ce puţin 500 km .în 24 ore. Actualmente pe căile ferate se pot număra sute de cinci sutişti. Partidul Comunist şi Gu­vernul URSS apreciază mult munca feroviarilor şi le poarta multă grijă. Mai mult de 150000 de feroviari au fost răsplătiţi pentru munca lor plină de abnega­ţie cu ordine şi medalii ale Uniunii Sovietice, 127 de persoane au fost distinse cu­­titlul de erou al Muncii Socialiste, peste 100 de fe­roviari sunt distinşi cu Pre­miul Stalin Static Sovietic alocă fon­duri imense pentru constru­iri de locuinţe destinate fe­roviarilor pentru înfiinţa­rea de şcoli, spitale, clu­buri, biblioteci. Pentru a aniversa­ recep­ţia istorică d­a Kremlin a celor ce muncesc în tran­sporturile feroviare, Guver­nul URSS a stabilit „Ziua unională a feroviarului’ ’, care se serbează cu solemni­tate în fiecare an. Anul acesta, sărbătoarea feroviarului coincide cu îm­plinirea a 15 ani de la acea­stă dată istorică. De aceea, feroviarii vor anunța cu deosebită bucurie succesele realizate de ei lui I., V. Stalin, conducătorul popoa­­relor.­ ­J. R. S. S. - mare putere feroviară or, VIII In ţările de democraţie populară oamenii muncii învaţă cu multă râvnă In ţările de­ democraţie populară In fiecare an se înregistrează noi succese considerabile şi în dome­niul învăţământului, care constitue un factor impor­­tant pentru construirea so­cialismului în aceste ţări. In R.P. Albania s’au înfiin­ţat în ultimii ani sute de şcoli noi. Atât numărul ele­vilor, cât şi al membrilor corpului didactic, a crescut în mod simţitor. Pe când în anul şcolar 1938-1939, în întreaga ţară nu funcţionau decât 643 şcoli elementare, actualmente există 2.130 şcoli elementare, frecven­tate de 182.000 elevi, fii ai oamenilor muncii. Pentru copiii de vârsta preşcolară s’au deschis 150 grădiniţe. In bugetul de stat pe anul 1950 s’au alocat pentru în*­văţământ 663.000.000 le­i, adică 34 la sută mai mult ca In 1949. Datorită acestui fapt anul acesta se vor cons­­trui 100 şcoli elementare noi, extinzându-se şi unele din cele vechi; recent s-a inaugurat în R. P. Albania un Institut Politehnic şi o şcoală superioară pentru pregătirea de cadre medi­cale. In toamnă se vor pu­tea înscrie la noul Institut Politehnic 500 studenţi. In R.P. Chineză în şcolile din nord-estul ţării numă­rul copiilor de muncitori şi ţărani care urmează Inşco­­lile superioare, elementare şi medii­ este de 4.752.000. In R. D. Germană cei 382.000 tineri şi tinere, ce au absolvit şcoli de diverse grade — în majoritate teh­nice — în cursul acestui an, vor fi repartizaţi in modul următor : 221.000 în indus­trie şi agricultură, iar cei­lalţi în diverse întreprinderi comerciale şi în adminis­traţie. In R. Polo că mai mult de 19.000 studenţi şi studente vor face practica de vară. In acest an, la întreprinde­rile industriale şi­ în insti­tutele administrative şi co­­mer­ciale ; în noul an şcolar în şcolile de îndrumare pro­fesională vor urma cu 12 la sută mai mulţi elevi decât în anul şcolar 1949*1950. Copiii proveniţi din rân­­durile clasei muncitoare, ai membrilor cooperativelor a­­gricole de producţie şi oro­fanii acelora care au luptat în mişcarea de eliberare, precum şi victimele teroa­­rei fasciste au prioritatea la înscrierea in aceste şcoli Afară de timpul petrecut în şcoală, elevii lucrează 18 ore săptămânal în întreprin­deri­i de producţie; pentru aceste ore ei sunt plătiţi. Oamenii muncii din ţă­rile de democraţie populară au astăzi toate posibilit­« ţile de a munci In mod cins­tit şi creator pentru binele patriei lor. Ei lucrează cu mult avânt deoarece ştiu că muncind şi imbogăţindu-şi cunoştinţele ei devin cons*­I tructori activi ai socialis­­mului !□ ţările lor. lată de ce in ţările de democraţie popu­lară oamenii muncii învaţă cu ardoare. Învăţământul de Partid în R. P. Bulgaria . Şcolile, cursurile şi cercu­rile ce alcătuesc reţeaua învăţământului de Part­d în R. P. Bulgaria, şi-au Înche­iat de curând anul şcolar. După datele incomplecte ale Secţiei de propagandă şi agitaţie al C.C. al P. G. Bulgar, se poate afirma de pe acum că pregătirea mar­­xistă-leninistă a cadrelor de partid s’a desfăşurat anul acesta la un nivel mult su­perior şi mai organizat de­cât in anii precedenţi. In cele 6196 şcoli şi cercuri politice din R. P. Bulgaria învaţă 130.154 de elevi. In cadrul acestora au fost utilizate într-o măsură mare consultaţiile şi lectu­rile suplimentare cu privire la materialele studiate. Pentru 137.208 membri şi candidaţi ai Partidului, care au o mai bună pregă­tire politică, au fost orga­nizate 10.732 de cercuri ai căror auditori studiază in­dividual lucrările marxism- leninismului. In anul şcolar 1949-1950 a fost organizată o reţea de diferite cursuri pentru ridicarea nivelului politic a activiştilor de partd. In districtele, judeţele şi oraşele din R. P. Bulgaria funcţionează o largă reţea de cursuri de trei luni şi alte cursuri de scurtă du­rată, la care învaţă aproape 37 la sută din cadrele Par­­tidului Comunist Bulgar. Intr’o serie de organizaţii de Partid au fost înfiinţate seminare speciale pentru diferite probleme politice şi econmnvne. In prezent, în­­treaga ţară sunt peste 204 seminare de acest fel, pe care le urmează aproape 7000 de auditori. Studiul limbii ruse în ţările de demo­craţie populară Relaţiile­ culturale intre ţările de democraţie popu­lară şi U.R.S.S. se intensi­fică tot mai mult. In a­­ceastă privinţă este conclu­­dent şi marele aflux al ce­­lor care urmează cursurile de limba rusă în aceste ţări. La Praga, de pildă, in af­ară de şcolile unde se predă limba rusă, 250.000 de muncitori cehoslovaci nvaţă limba rusă In cadrul celor 2000 de cursuri care au fost organizate in acest scop în întreprinderi. începând din anul trecut, învăţâmântul limbii ruse s’a răspândit foarte repede şi in R.P. Ungară. Şcoli spe­ciale au format profesori de limba rusă, iar numărul el­evilor este acum de peste 200.000. In Institutul de limbă şi literatură rusă de pe lângă Universitatea „Pazman Pe­ter“, viitorii profesori vor studia în original din anul al doilea de învăţământ, o­­perele lui Lenin şi Stalin şi lucrările reprezentative ale literaturii sovietice, precum şi istoria şi geografia U. R. S. S. In dată de faptul că în­gădue să se cunoască, în mod nemijlocit realităţile din Uniunea Sovietică — a­­vantgarda omenirii progre­siste — cunoaşterea limbii ruse devine o manifestare preţioasă a strânsei prie­tenii între popoarele care construesc socialismul şi luptă pentru pace în frunte cu marea Uniune Sovietică. Mij EDITURA PARTIDULUI MUNCITORESC Metode agrotehnice sovietice aplicate cu mare succes­­ in ţara noastră Institutul de Cercetări A­­s­tronomice al RPR (ICAR),­­ experimentează In toată ţar­a la metodele agrotehnice so»­d viet­ie în vederea aplicării­­ lor la condiţiunile de sol şi­­ I climă dela noi.­­ Astfel, desmiriştirea cu­­ discuitorul la numai 5 cm. I adâncime, se poate aplica­­ peste tot, întocmai ca şi în­­ agricultura sovietică, adică­­ aşa cum a stabilit experi­mental marele savant sovi­etic V. R. Wiliams. Ea dă un spor la recoltă de 10—15 la sută. Desmiriştirea la 12 cm. adâncime, pe terenul cu mult pir, şi trecerea cu discuitorul în lungul şi latul terenului demiriştit, pentru a tăia pirul în bucăţi, este o altă metodă sovietică ca­re se aplică cu mare succes la noi. Arătura după lucernă şi trifoi sau după amestec de ierburi perene, cu plugul cu antetrupită, se aplică în­­tomnai ca în URSS. Această lucrare se mai numeşte şi arătură perfecţionată sau arătură dublă şi are rostul să ţină pământul structurat (măzărat sau mărgelat). A­­ceastă metodă a fost expe­rimentată la noi chiar la grâul de primăvară, obţi­­nându-se recolte de 2200 kgr. la hectar după ierburi perene şi arătură perfec­­ţionată, faţă de 500 kg. la hectar după alte plante şi arătură obişnuită (rezultate obţinute la Staţiunea Măr­­culeşti Ialomiţa). O perfecţionare sovietică recentă a metodei de apli­care a îngrăşămintelor în rând, este aplicarea îngră­şămintelor granulate (in bog­aiţe), pe rândul plantelor, ceea ce duce la o econom­ie­ie 90—95 la sută a canti­­tăţii de îngrăşământ folos­i­t de exemplu, numai 8 kgr. la hectar superbosîat în iie de 120 kgr.­ S’a aplicat la ICAR, deocamdată pe su­prafeţe mici, cu rezultate foarte bune (49 la sută spor de producţie). Ingrăşarea plantelor în timpul vegetaţiei (supra­­nutriţia) la înfrăţirea şi în­­spicarea paioaselor sau la praşila 11 —IV la prăşitoare, aduce un spor de producţie de 8—20 la sută. Întrebuinţând mai multe metode concomitent, ICAR-ul a realizat producţii care au întrecut cu sută la sută pro­ducţia obonită cu vech­ie metode şi îngrăşăminte. Ast­­fel, la staţiunea Mărculeşti­­Ialomiţa dură vechile me­­tode s’au obţinut în vara aceasta 1300 kgr. grâu la hectar (în regiune de numai 500 kgr. grâu la hectar) iar după noile metode 2700 kgr. grâu la hectar. La sta­­ţiunea Studina»Romanati, după vechile metode s’au obţinut 2.075 kgr. orz la­­ hectar, iar după noile me-­­ tode s’au obţinut 2.756 kgr. . orz la hectar.­­ Institutul de Cercetări A­­­­gronomice este la început­ul­­ experimentării noilor me­­­ tode sovietice.­­ Cercetând continuu și a. B profunzând aceste metode,­­ I. C. A. R. va putea da în­drumări definitive și procise . In legătură cu lucrările a­­i­­grotehnice care trebuiesc n executate în diferite regiuni­­­ ale țării. I­I Un mare festival al filmului soviete va avea loc în Capitelă, intre 1 şi 23 August Comitetul Cinematografiei de pe lângă Consiliul de Mi­­niştri, împreună cu Societa­tea „Sovromfilm“, organi­­sează intre 1 şi 22 August a. c., la Cinematografele Maxim Gorki şi grădina Pro­­gresul un mare festival al filmului sovietic cu tema : „Filmul sovietic educă po­­poarele In spiritul vigilen­ţei împotriva Imperialiştilor trădătorilor şi spionilor pro*­vocatori la război **. Programul festivalului va cuprinde următoarele filme : Marele Cetăţean — seria I«a (premieră) 1, 2, 3, Au­gust ; Marele Cetățean — se­ria ll-a (premieră) 4, 5, 6 August; Carnetul de Partid 7, 8 August; Chestiunea Rusa, 9, 10 August; Cifrul Secret, 11, 12 August; Ju­decata Onoarei, 13, 14 Au­gust; Documentul Misterios 15, 16 August ; Undeva în Bizonia, 17, 18 August ; A­­gentul Secret, 19, 20 August; Complotul Condamnaţilor (pre­mieră) 21, 22, 23 August a. c. IPÎReprezentaţiile vor fi pre­­cedate de conferinţe ţinute de tovarăşii: Eduard Mezin­­cescu, preşedintele Comite­­tului de Artă; Eugen Rodan vicepreşedinte al Conmitetu­­lui de Artă ; Niculae Bellu, preşedintele Comitetului Ci­­nematografiei ; Dinu Ne­­greanu, regizor, vicepreşe­dinte al Comitetului Cinema­tografiei ; Victor Iliu, regi­zor, vicepreşedinte al Comi­tetului Cinematografiei; N. Voicul­escu, preşedintele Co­­mitetului Provizoriu Bucu­reşti; Elisabeta Luca, scri­­itoare, membră în Comitetul Cinematografiei; Silvia Ar­­maşu, membră în Comitetul Cinematografiei; V. Ungu­­reanu, membru în Comitetul Cinematografiei; E. Ellau membru în Comitetul Cine­matografiei; Maria Baute, scriitoare ; Matei Socor, pre­­ședintele Comitetului de Radio; Paul Cornea, cont. univ.; M. T. Vlad, vicepre­­şedinte al Comitetului de­ Artă ; Geo Bogza, scriitor Irina Răchiţeanu, artistă, ----------------4

Next