Opinia, august 1950 (Anul 42, nr. 1175-1200)
1950-08-01 / nr. 1175
Mişcarea muzicală in R.P.R. Avântul puternic care caracterizează viaţa culturală a ţării noastre a cuprins şi mişcarea muzicală. Compozitorii, interpreţii şi criticii muzicali s’au angajat cu hotărîre In lupta pentru punerea muzicii în slujba poporului, înainte de 23 August 1944, în înreaga ţară exista o singură orchestră simfonică, orchestra filarmonică din Bucureşti. Astăzi funcţionează orchestre simfonice de Stat la Timişoara, Craiova, Sibiu, Braşov şi Iaşi, iar până la sfârşitul anului vor lua fiinţă încă trei orchestre de Stat la Oradea, Arad şi Tg. Mureş. Numărul concertelor simfonice a crescut de la 24 în 1938, la 65 în anul 1945 şi la 124 în anul 1947, pentru ca în anul 1949 cele şase orchestre filarmonice de Stat să dea 434 concerte simfonice. Paralel cu concertele săptămânale obişnuite, au fost organizate concerte simfonice educative pentru sindicalişti, studenţi şi elevi, precedate de conferinţe explicative. Cele două orchestre simfonice ale Comitetului de Radio au dat, în ultima stagiune, 45 concerte, la care au par-»ticipat circa 4o.ooo auditori. Progamele concertelor simfonice au cuprins cele mai valoroase creaţii muzicale ale tuturor timpurilor. Alături de marile, opere clasice ale lui Bach, Beethoven, Mozart, Haydn, Brahms, Chopin etc., au fost prezentate creaţiuni al grupului celor cinci mari compozitori clasici ruşi (Musorgski, Borodin, Cui, Balakiev, RimskisKorsakov), precum şi lucrările compozitorilor sovietici, Şostacovici, Haciaturian, Prokofiev, Kaba, Ievschi, Ariutiunian, Glier, etc. O deosebită atenţie a fost acordată creaţiilor compozitorilor români. Evenimentele muzicale internaţionale s-au reflectat şi în viaţa muzicală a ţării noastre. Astfel, centenarul morţii lui Chopin a prilejuit numeroase concerte comemorative în capitala ţării şi în principalele centre muncitoreşti, iar la împlinirea a două sute de ani de la moartea lui ,Johann Sebastian Bach a fost organizate un ciclu de recitări şi concerte extraordinare. Numărul teatrelor de Operă a sporit şi el în cursul ultimilor ani. Au fost create Opera de Stat din Timişoara şi Opera de Stat maghiară din Cluj. Spectacolul de Operă atrage un număr din ce în ce mai mare de auditori din rândul oamenilor muncii. In stagiunea 1949-1950, Opera de Stat din Bucureşti a dat 283 reprezentaţii la care au asistat peste 140.000 spectatori. Dacă în 1947, primul ei an de activitate, Opera de Stat din Timişoara a dat 99 spectacole, la care au asistat 39.850 spectatori, într’un singur an numărul spectacolelor a crescut la 216, iar acel al spectatorilor la 89.395. In repertoriile Operelor de Stat din R.P.R. au intrat operele clasicilor ruşi, Glinka (Ivan Susanin), Borodin (Prinsţul Igor), Ceaicovski (Eugen Oneghin), Musorgski . Boris Gudunov), Rimski-Korsakov (Seherezada) şi baletul compozitorului sovietic Boris Assafiev, „Fântâna din Bacheiserai“. Acum, orchestrele simfonice şi Operele de Stat se pregătesc pentru stagiunea viitoare care trebuie să reprezinte o etapă de nouă reaizări în acţiunea de difuzare a culturii muzicale în massele largi ale poporului. Concurs literar al revistei Popici In ţara noastră e desvoită o nouă literatură pentru copii, cu totul deosebită de cea din trecut. Această literatură este izvorâtă din transformările revoluţionare din ţara noastră şi are drept scop să educe — cu mijloace artistice — pe copii, pentru a-şi iubi neţărmurit Patria şi Uniunea Sovietică şi a deveni constructori conştienţi ai socialismului şi darji apărători ai cauzei lui. In dorinţa de a ajuta promovarea acestei noi literaturi pentru copii şi a descoperi talente tinere, revista Pogonici prelungeşte Concursul literar de povestiri pentru copii până la 31 Decembrie a. c. Până la a°ceastă dată, cei ce doresc a lua parte la concurs pot trimite lucrări. Premiile pentru cele mai bune lucrări ale genului sunt următoarele : Premiul I: Lei 30.000; Premiul II: Lei 20 000; Premiul III: Lei l0.OO0; 5 menţiuni a câte 3.000 lei. Lucrările premiate vor fi publicate în revistă autorii urmând a primi şi drepturile de autor cuvenite. Manuscrisele bătute la maşină, vor avea ataşat câte un plic închis, cu numele, adresa şi profesiunea autorului şi vor fi trimise pe adresa redacţiei „Pogornici“ — Bd. 6 Martie nr. 5 Bucureşti, până la data sus menţionată. Deoarece concursul are un caracter special — adresându-se copiilor mici — cei interesaţi se pot adresa personal redacţiei revistei pentru lămuriri, în fiecare Luni şi Joi între orele 11-14 Revista atrage cu această ocazie atenţia asupra faptului că lucrările trebue să fie scrise pe înţelesul copiilor mici, între 4 şi 8 ani, pentru a nu mai fi săvârşită greşala celor care au trimis lucrări pentru copii de o vârstă mai mare. şi mai mult funcţionarea armonioasă a tuturor sectoarelor transporturilor, de a întări disciplina în muncă, de a lupta fără cruţare împotriva lipsurilor în muncă şi de a obţine pe această bază, sporirea continuă a circulaţiei mărfurilor în transporturi. Directivele marelui corducător au devenit programul de acţiune al tuturor muncitorilor feroviari. In timpul care a trecut de la recepţia istorică de la Kremlin, muncitorii din transporturi au repurtat succese uriaşe. Anul acesta circulaţia mărfurilor pe căile ferate ale URSS a depăşit de 8 ori nivelul anului 1913 dinainte de Revoluţie. Lungimea reţelelor de cale ferată din URSS este astăzi aproape dublă faţă de acea din Rusia ţaristă (115.000 km. faţă de 58.500 km.). Statul Sovietic a construit multe linii ferate, care leagă regiunile cele mai îndepărtate de centrele ţării : linia Turkestan—Siberia, spre Caraganda, spre Fecioara şi altele. In locul multor linii simple au fost construite linii duble, care au sporit cosiderabildebitul lor. Transformări tehnice din cele mai mari s-au produs în transportul feroviar. A crescut considerabil capacitatea de tracţiune a locomotivelor, a căror fabricare a fost pusă la punct de :'Austria sovietică. Un şir întreg de linii sunt înzestrate cu locomotive din cele mai moderne. Mai mult de 5000 km. de căi ferate au trecut la tracţiunea electrică. Pe toate căile ferate se introduce larg blocarea automată semnalizarea electrică, centralizarea automată a macazelor legătura prin radio. «. . . ’ » . Toate acestea au contribuit la o sporire fără precedent a transporturilor şi la îmbunătăţirea tuturor indicilor activităţii căilor ferate din URSS : viteza trenurilor, mărirea capacităţii lor de transport, accelerarea circulaţiei materialului rulant, şi altele. Dar nu numai, attât. Progresul transportului pe căile ferate din URSS este indisolubil legat de superioritatea sistemului economic socialist. Desvoltarea transportului se face tot pe bază de plan ,ca şi desvoltarea întregei economii naţionale sovietice . De aceea transporturile sovietice nu cunosc niciodată perioade de stagnare şi crize, ca în ţările capitaliste. Cea mai grea încercare pentru transporturile feroviare sovietice a fost războiul împotriva cotropitorilor hitlerişti. Căile ferate sovietice au trecut în mod strălucit prin această încercare. In toţi anii războiului, ele au deservit fără greş trebuinţele frontului şi ale spatelui acestuia. Perioada de după război este caracterizată printr’o continuă desvoltare a transporturilor feroviare. Cu toate distrugerile colosale la care acestea au fost supuse de către cotropitorii germano-fascişti, transporturile şi-au refăcut repede economia lor şi din an în an îşi sporesc capacitatea de transport. De exemplu în 1949, circulaţia ele mărfuri pe căile ferate a crescut cu 17 %, iar în primul trimestru al acestui an, cu 13 %. A fost cu succes îndeplinit şi planul transportului de mărfuri de pe cel de al doilea trimestru. In prezent, căile ferate sovietice transportau mult mai multe mărfuri decât înainte de război. In anii de după război întrecerea socialistă din transporturi s’a ridicat la o nouă treaptă. Feroviarii nu se mai mulţumesc actualmente cu indici buni în activitatea unor stahanovişti izolaţi, ci luptă pentru organizarea unei munci stahanoviste colective. Iată de ce recordurile în producţie ale fruntaşilor din transporturi ajung repede bunul tuturor feroviarilor. Un i exmplu în această direcţie îl constitue mişcarea emolsutiştilor, adică a mecanicilor care fac curse de ce puţin 500 km .în 24 ore. Actualmente pe căile ferate se pot număra sute de cinci sutişti. Partidul Comunist şi Guvernul URSS apreciază mult munca feroviarilor şi le poarta multă grijă. Mai mult de 150000 de feroviari au fost răsplătiţi pentru munca lor plină de abnegaţie cu ordine şi medalii ale Uniunii Sovietice, 127 de persoane au fost distinse cutitlul de erou al Muncii Socialiste, peste 100 de feroviari sunt distinşi cu Premiul Stalin Static Sovietic alocă fonduri imense pentru construiri de locuinţe destinate feroviarilor pentru înfiinţarea de şcoli, spitale, cluburi, biblioteci. Pentru a aniversa recepţia istorică da Kremlin a celor ce muncesc în transporturile feroviare, Guvernul URSS a stabilit „Ziua unională a feroviarului’ ’, care se serbează cu solemnitate în fiecare an. Anul acesta, sărbătoarea feroviarului coincide cu împlinirea a 15 ani de la această dată istorică. De aceea, feroviarii vor anunța cu deosebită bucurie succesele realizate de ei lui I., V. Stalin, conducătorul popoarelor. J. R. S. S. - mare putere feroviară or, VIII In ţările de democraţie populară oamenii muncii învaţă cu multă râvnă In ţările de democraţie populară In fiecare an se înregistrează noi succese considerabile şi în domeniul învăţământului, care constitue un factor important pentru construirea socialismului în aceste ţări. In R.P. Albania s’au înfiinţat în ultimii ani sute de şcoli noi. Atât numărul elevilor, cât şi al membrilor corpului didactic, a crescut în mod simţitor. Pe când în anul şcolar 1938-1939, în întreaga ţară nu funcţionau decât 643 şcoli elementare, actualmente există 2.130 şcoli elementare, frecventate de 182.000 elevi, fii ai oamenilor muncii. Pentru copiii de vârsta preşcolară s’au deschis 150 grădiniţe. In bugetul de stat pe anul 1950 s’au alocat pentru în*văţământ 663.000.000 lei, adică 34 la sută mai mult ca In 1949. Datorită acestui fapt anul acesta se vor construi 100 şcoli elementare noi, extinzându-se şi unele din cele vechi; recent s-a inaugurat în R. P. Albania un Institut Politehnic şi o şcoală superioară pentru pregătirea de cadre medicale. In toamnă se vor putea înscrie la noul Institut Politehnic 500 studenţi. In R.P. Chineză în şcolile din nord-estul ţării numărul copiilor de muncitori şi ţărani care urmează Inşcolile superioare, elementare şi medii este de 4.752.000. In R. D. Germană cei 382.000 tineri şi tinere, ce au absolvit şcoli de diverse grade — în majoritate tehnice — în cursul acestui an, vor fi repartizaţi in modul următor : 221.000 în industrie şi agricultură, iar ceilalţi în diverse întreprinderi comerciale şi în administraţie. In R. Polo că mai mult de 19.000 studenţi şi studente vor face practica de vară. In acest an, la întreprinderile industriale şi în institutele administrative şi comerciale ; în noul an şcolar în şcolile de îndrumare profesională vor urma cu 12 la sută mai mulţi elevi decât în anul şcolar 1949*1950. Copiii proveniţi din rândurile clasei muncitoare, ai membrilor cooperativelor agricole de producţie şi orofanii acelora care au luptat în mişcarea de eliberare, precum şi victimele teroarei fasciste au prioritatea la înscrierea in aceste şcoli Afară de timpul petrecut în şcoală, elevii lucrează 18 ore săptămânal în întreprinderii de producţie; pentru aceste ore ei sunt plătiţi. Oamenii muncii din ţările de democraţie populară au astăzi toate posibilit« ţile de a munci In mod cinstit şi creator pentru binele patriei lor. Ei lucrează cu mult avânt deoarece ştiu că muncind şi imbogăţindu-şi cunoştinţele ei devin cons*I tructori activi ai socialismului !□ ţările lor. lată de ce in ţările de democraţie populară oamenii muncii învaţă cu ardoare. Învăţământul de Partid în R. P. Bulgaria . Şcolile, cursurile şi cercurile ce alcătuesc reţeaua învăţământului de Partd în R. P. Bulgaria, şi-au Încheiat de curând anul şcolar. După datele incomplecte ale Secţiei de propagandă şi agitaţie al C.C. al P. G. Bulgar, se poate afirma de pe acum că pregătirea marxistă-leninistă a cadrelor de partid s’a desfăşurat anul acesta la un nivel mult superior şi mai organizat decât in anii precedenţi. In cele 6196 şcoli şi cercuri politice din R. P. Bulgaria învaţă 130.154 de elevi. In cadrul acestora au fost utilizate într-o măsură mare consultaţiile şi lecturile suplimentare cu privire la materialele studiate. Pentru 137.208 membri şi candidaţi ai Partidului, care au o mai bună pregătire politică, au fost organizate 10.732 de cercuri ai căror auditori studiază individual lucrările marxism- leninismului. In anul şcolar 1949-1950 a fost organizată o reţea de diferite cursuri pentru ridicarea nivelului politic a activiştilor de partd. In districtele, judeţele şi oraşele din R. P. Bulgaria funcţionează o largă reţea de cursuri de trei luni şi alte cursuri de scurtă durată, la care învaţă aproape 37 la sută din cadrele Partidului Comunist Bulgar. Intr’o serie de organizaţii de Partid au fost înfiinţate seminare speciale pentru diferite probleme politice şi econmnvne. In prezent, întreaga ţară sunt peste 204 seminare de acest fel, pe care le urmează aproape 7000 de auditori. Studiul limbii ruse în ţările de democraţie populară Relaţiile culturale intre ţările de democraţie populară şi U.R.S.S. se intensifică tot mai mult. In această privinţă este concludent şi marele aflux al celor care urmează cursurile de limba rusă în aceste ţări. La Praga, de pildă, in afară de şcolile unde se predă limba rusă, 250.000 de muncitori cehoslovaci nvaţă limba rusă In cadrul celor 2000 de cursuri care au fost organizate in acest scop în întreprinderi. începând din anul trecut, învăţâmântul limbii ruse s’a răspândit foarte repede şi in R.P. Ungară. Şcoli speciale au format profesori de limba rusă, iar numărul elevilor este acum de peste 200.000. In Institutul de limbă şi literatură rusă de pe lângă Universitatea „Pazman Peter“, viitorii profesori vor studia în original din anul al doilea de învăţământ, operele lui Lenin şi Stalin şi lucrările reprezentative ale literaturii sovietice, precum şi istoria şi geografia U. R. S. S. In dată de faptul că îngădue să se cunoască, în mod nemijlocit realităţile din Uniunea Sovietică — avantgarda omenirii progresiste — cunoaşterea limbii ruse devine o manifestare preţioasă a strânsei prietenii între popoarele care construesc socialismul şi luptă pentru pace în frunte cu marea Uniune Sovietică. Mij EDITURA PARTIDULUI MUNCITORESC Metode agrotehnice sovietice aplicate cu mare succes in ţara noastră Institutul de Cercetări Astronomice al RPR (ICAR), experimentează In toată ţara la metodele agrotehnice so»d vietie în vederea aplicării lor la condiţiunile de sol şi I climă dela noi. Astfel, desmiriştirea cu discuitorul la numai 5 cm. I adâncime, se poate aplica peste tot, întocmai ca şi în agricultura sovietică, adică aşa cum a stabilit experimental marele savant sovietic V. R. Wiliams. Ea dă un spor la recoltă de 10—15 la sută. Desmiriştirea la 12 cm. adâncime, pe terenul cu mult pir, şi trecerea cu discuitorul în lungul şi latul terenului demiriştit, pentru a tăia pirul în bucăţi, este o altă metodă sovietică care se aplică cu mare succes la noi. Arătura după lucernă şi trifoi sau după amestec de ierburi perene, cu plugul cu antetrupită, se aplică întomnai ca în URSS. Această lucrare se mai numeşte şi arătură perfecţionată sau arătură dublă şi are rostul să ţină pământul structurat (măzărat sau mărgelat). Această metodă a fost experimentată la noi chiar la grâul de primăvară, obţinându-se recolte de 2200 kgr. la hectar după ierburi perene şi arătură perfecţionată, faţă de 500 kg. la hectar după alte plante şi arătură obişnuită (rezultate obţinute la Staţiunea Mărculeşti Ialomiţa). O perfecţionare sovietică recentă a metodei de aplicare a îngrăşămintelor în rând, este aplicarea îngrăşămintelor granulate (in bogaiţe), pe rândul plantelor, ceea ce duce la o economieie 90—95 la sută a cantităţii de îngrăşământ folosit de exemplu, numai 8 kgr. la hectar superbosîat în iie de 120 kgr. S’a aplicat la ICAR, deocamdată pe suprafeţe mici, cu rezultate foarte bune (49 la sută spor de producţie). Ingrăşarea plantelor în timpul vegetaţiei (supranutriţia) la înfrăţirea şi înspicarea paioaselor sau la praşila 11 —IV la prăşitoare, aduce un spor de producţie de 8—20 la sută. Întrebuinţând mai multe metode concomitent, ICAR-ul a realizat producţii care au întrecut cu sută la sută producţia obonită cu vechie metode şi îngrăşăminte. Astfel, la staţiunea MărculeştiIalomiţa dură vechile metode s’au obţinut în vara aceasta 1300 kgr. grâu la hectar (în regiune de numai 500 kgr. grâu la hectar) iar după noile metode 2700 kgr. grâu la hectar. La staţiunea Studina»Romanati, după vechile metode s’au obţinut 2.075 kgr. orz la hectar, iar după noile me- tode s’au obţinut 2.756 kgr. . orz la hectar. Institutul de Cercetări Agronomice este la începutul experimentării noilor me tode sovietice. Cercetând continuu și a. B profunzând aceste metode, I. C. A. R. va putea da îndrumări definitive și procise . In legătură cu lucrările aigrotehnice care trebuiesc n executate în diferite regiuni ale țării. II Un mare festival al filmului soviete va avea loc în Capitelă, intre 1 şi 23 August Comitetul Cinematografiei de pe lângă Consiliul de Miniştri, împreună cu Societatea „Sovromfilm“, organisează intre 1 şi 22 August a. c., la Cinematografele Maxim Gorki şi grădina Progresul un mare festival al filmului sovietic cu tema : „Filmul sovietic educă popoarele In spiritul vigilenţei împotriva Imperialiştilor trădătorilor şi spionilor pro*vocatori la război **. Programul festivalului va cuprinde următoarele filme : Marele Cetăţean — seria I«a (premieră) 1, 2, 3, August ; Marele Cetățean — seria ll-a (premieră) 4, 5, 6 August; Carnetul de Partid 7, 8 August; Chestiunea Rusa, 9, 10 August; Cifrul Secret, 11, 12 August; Judecata Onoarei, 13, 14 August; Documentul Misterios 15, 16 August ; Undeva în Bizonia, 17, 18 August ; Agentul Secret, 19, 20 August; Complotul Condamnaţilor (premieră) 21, 22, 23 August a. c. IPÎReprezentaţiile vor fi precedate de conferinţe ţinute de tovarăşii: Eduard Mezincescu, preşedintele Comitetului de Artă; Eugen Rodan vicepreşedinte al Conmitetului de Artă ; Niculae Bellu, preşedintele Comitetului Cinematografiei ; Dinu Negreanu, regizor, vicepreşedinte al Comitetului Cinematografiei ; Victor Iliu, regizor, vicepreşedinte al Comitetului Cinematografiei; N. Voiculescu, preşedintele Comitetului Provizoriu Bucureşti; Elisabeta Luca, scriitoare, membră în Comitetul Cinematografiei; Silvia Armaşu, membră în Comitetul Cinematografiei; V. Ungureanu, membru în Comitetul Cinematografiei; E. Ellau membru în Comitetul Cinematografiei; Maria Baute, scriitoare ; Matei Socor, președintele Comitetului de Radio; Paul Cornea, cont. univ.; M. T. Vlad, vicepreşedinte al Comitetului de Artă ; Geo Bogza, scriitor Irina Răchiţeanu, artistă, ----------------4