Opinia, septembrie 1950 (Anul 42, nr. 1201-1226)
1950-09-01 / nr. 1201
Aspecte din viaţa tineretului în ţările de democraţie populară Acces nestăvilit la cultură Grija pentru tinerele generaţi: Asigurarea unei fericite şi depline desvoltâri pentru copii şi tineret, constitue una dintre grijile cele mai mari ale regimurilor de democraţie populară. Păşind pe urmele marii edări a Socialismului victorios, ţările de democraţie populară luptă pentru a crea cele mai favorabile condiţii de desvoltare tinerelor generaţii, condiţii pe care acestea nu le-au avut sub orânduirile burgheze din trecut. Constituţiile ţărilor de democraţie populară cuprind articole speciale care garantează pe deplin protecţia mamei a copilului şi care asigură învăţământul general şi de specializare pentru copiii oamenilor muncii. Desvoltarea economică şi culturală a acestor ţâri traduce în fapt cu fiecare zi prevederile constituţiilor. Astfel, înainte de eliberare, în Albania exista o singură maternitate iar creta sau grădiniţa erau noţiuni necunoscute. Astăzi, în Republica Populară Albania funcţionează 11 maternităţi, numeroase secţii de naştere pe lângă spitale iar pentru copii au fost create 70 cămine de zi, 40 centre pentru ocrotirea copilului şi 9 clinici infantile. Republica Polonă, de asemenea, cunoaşte o mare desvoltare a reţelei centrelor de consultaţii pentru copii şi mame, a centrelor de lapte, a sanatoriilor, taberelor de vară şi terenurilor sportive pentru copii. La sfârşitul anului 1949, în ţară existau 106 maternităţi ; La sfârşitul anului acesta, pot exista 331 maternităţi. Anul trecut, în R. Polonă existau 121 grădiniţe; în cursul anului acesta, numărul lor va creşte până la 200. Anul acesta, Republica Polonă va avea 559 creşe, adică cu 18 la sută mai multe decât în 1949. Numai în industria bumbacului din Republica Polonă se va cheltui anul acesta penru îngrijrea muncitoarelor mame şi a copiilor lor 1.547.000.000 zloţi. In anii viitori cheltuielile în acest scop pot creşte conţinu. In cadrul planului pe şase ani, industria bumbacului va clădi pentru mai mult de 14.000 coepii ai muncitorilor săi 18 dintre cele mai moderne şi mai bine utilate creşe, pentru cămine de zi şi 13 centre de odihnă. Inţările de democraţie populară Învăţământul a suferit prefaceri revoluţionare In urma cărora el a devenit cu adevărat un bun al întregului popor muncitor. An cu an învăţământul general şi de specializare se desvoltă tot mai mult, formând neîncetat cadre de Intelectuali şi tehnicieni ridicaţi din mijlocul oamenilor muncii din ţările de democraţie populară. In Republica Cehoslovacă, în fiecare sat în care există cel puţin 20 de copii de vârstă şcolală, se înfiinţează şcoli. In cursul anului trecut, statul cehoslovac a alocat pentru nevoile învăţământului pubic, mai mult de 8 miliarde coroane, pe când în anul 1937 statul burghez cheltuise în acelaşi scop numai997 milioane coroane.De deosebire de situaţia din trecut înainte, sub ocârmuirile burgheze, copiilor oamenilor muncii din aceste ţări le era pur şi simplu interzis accesul la cultură. Cei mai mulţi dintre aceşti copii nici nu puteau pătrunde în şcolile elementare iar puţinii care isbuteau totuşi, nu-şi putau continua studiile dincolo de învăţământul primar. Regimurile burgheze ale căror triste moşteniri sunt lichidate tot mai mult în ţările din Sud-Estul Europei şi în unele ţări din Asia —tin şi acum popoarele din statele pe care ie stăpânesc In bezna ignorantei. In Brazilia, de poldă, număr ul copilor în vârstă intre 7 şi 14 ani este de aproximativ 9 milioane, dar numai 3500000 — adică o treime — pot urma şcoala primară. In Malaezia, Indonezia şi Filipine, jugul colonial împiedică pe 75 la sută dintre copiii de vârsta şcolii să înveţe carte. Iar în Cuba, peste 40 la sută dintre cei care învaţă la şcoală nu pot să-şi continue studie dincolo de clasa a IV-a a cursului primar. In timp ce în ţările capitaliste, mizeria culturală a maselor populare se accentuiază tot mai mult popoarele eliberate de sub jugul burghez îşi făuresc o viaţă mai bună şi în acest domeniu. Paznicul popor coreean — atât de greu încercat — îşi apără cu eroism cucerire sale democratice ameninţate da agresorii americani. In Republica Populară Democrată Coreeană au fost construite în câţiva ani de şase ori mai multe şcoli decât ex stau în 1945 ; în aceste şcoli învaţă acum de cinci ori mai mulţi elevi fiii şi fiicele eroicului popor coreean. In Republica Populară Chineza exista actualmente 212 890 şcoli elementare în care învaţă 16.000.000 copii, 3.690 şcoli medii urmate de 1.090.000 elevi iar cele 227 instituţii de învăţământ superior sunt frecventate de 131.000 studenţi. După eliberarea Poloniei, numai în regiunea apuseană a ţării au luat fiinţă 4.000 de şcoli noi. In ultimul trimestru al anului trecut, în Republica Polonă au fost tipărite mai mult de 5 miioane exemplare de manuale şcolare. In ţările de democraţie populară, copiii oamenilor muncii sunt aceia care beneficiază de învăţământ—ca niciodată până acum. Iată de pildă, dintre cei 7.000 de studenţi ai Universităţii din capitala Republicii Polone, mai mult de 5.000 sunt fii şi fiice de muncitori şi ţărani muncitori. In şcole din regiunile de Nord şi Nord-Est ale Republicii Populare Chineze, copiii ţăranilor săraci şi mijlocaşi, precum şi ai muncitorilor reprezintă majoritatea elevilor acestor şcoli. In toate aceste ţări, statul acordă un larg sprijn tineretului studios, în cursul anilor de învăţătură. In Republică Polonă, peste 40 la sută dintre studenţi capătă burse de stat. Dintr’o declaraţie recenta a lui Adam Raparkî, ministrul învăţământului superior al Republicii Polone, rezulţi că 75 la sută dintre studenţii care urmează şcolile tehnice superioare, primesc burse. Tot pentru studenţime, guvernul polonez ridică noi şi noi cămine în toate centrele universitare ale ţării. Vacanţele petrecute în cele mai bune condiţiuni in ţările de democraţie populară un număr tot mai mare de copii şi tineri îşi petrec vaanţele in tabere de odihnă create special pentru ei în cele mai frumoase regiuni şi locălită i balneo-climaterice din ţările respective. In vara aceasta, prin grija statului albanez, mii de pionieri şi elevi ai Republicii Populare Albana îşi petrec vacanţa în taberele de pionieri şi coloniile de odihnă din ţară. In Republica Democrată Germană se poate aprecia la peste 800.000 numărul copiilor care şi petrec vacanţa anul acesta în tabere de odihnă. In Republica Polonă, sindicatul salariaţilor din construcţii a organizat anul aesta numeroase tabere de odihnă pentru copiii faunăcitor lor şi funcţionarilor făcând prte din acest sindicat. In aceste tabere de vară îşi petrec vacanţa peste 16.000 de copii. Anul acesta, Republica Poonă a primit vizita a numeroase grupuri de copii venit din alte ţări de democraţie populara pentru a vizita Polonia şi a se odihni pe meleagurile ei. (Urmare din pag. 1-a) ce sporesc. Aventura coreeană a aţâţătorilor la război a desvăluit întregei omeniri, în mod deosebit de evident, chipul bestial al stăpânilor de astăzi ai lumii capitalise, ipocrizia pălăvrăgelilor lor despre pace, libertate, democrate. De îndată ce imperialiştii americanii au declanşat a Ventura lor militară din Coreea, în Europa Occidentală s’a şi produs un nou acces de isterie războinică. Cei ce fac trafic cu sângele poporului, au început să ceara ca asupra poporului coreean să fie aruncată bomba atomică. Acestui cor de canibali i s’au alăturat şi vocile zănaticilor membri ai Congresului american şi vocile scribilor războinici vânduţi şi vocea lui Winston Churchill, acest feroce purtător al forţei războiului. Insă pe toate continenteleglobului pământesc, la orice longitudine şi latitudine, milioane şi milioane de oameni, aparţinând tuturor popoarelor, tuturor raselor, tuturor profesiunilor, credinţelor şi convingerilor, îşi pun semnătura pe cel mai uman document al timpurilor noastre , pe Apelul sesiunii de la Stockholm a Comitetului Permanent al Congresului Mondial al Partizanilor Păcii. Nu există bară în lume în care luptătorii pentru pace, curajoşi şi plini de abnegaţie, să nu se adreseze oamenilor muncii cu îndemnul de a întări prin scuiturile lor, voinţa popoarelor de a se interzice întrebuinţarea bombei lor atomice, de a se declara criminali de război acei care vor întrebuinţa primii această armă ucigătoare de nimicire în masă. In Franţa şi Italia, în Argentina şi Brazilia, pe Insulele japoneze şi în junglele Africei, în deşerturile Orientului Apropiat, în uzinele şi minele Angliei şi Statelor Unite ale Americii, în fiecare zi, alte şi alte milioane de oamenii îşi înscriu numele lor pe paginile marelui legământ de credinţă pentru pace. . ....... Simţind cum cresc şi se întăresc zi de zi rândurile luptătorilor pentru pace, aţâţătorii la război se năpustesc asupra lor cu o grindină de represiuni. Partizanii păciii sunt atacaţi în paginile presei burgheze vândute. La New-York, la Paris, în Berlinul Occidental copoii poliţiei arestează pe Cei ce strâng semnături. împotriva luptătorilor cinstiţi pentru pace se mobilizează bandele huliganice de derbedei fascişti, împotriva apăratorilor păcii se năpustesc cu spume la gură toţi „stâlpii” lagărului aţâţătorilor la război — de la iniţiatorii prea puţini glorioasei aventuri coreene, — Truman, Acheson, Dulles, — până la Papa de la Roma şi lacheii „socialişti ” ai Wall Street-ului. Dar niciun fel de piedici ,niciun fel de represiuni, niciun fel de minciunii otrăvite nu pot opri marea campanie a popoarelor pentru apărarea păcii. N’au decât să arunce anatema asupra luptătorilor mentani pace înalţii prelaţi ai Bisericii catolice şi ai altor Bisericii din ţările capitaliste, slujitorii de rând ai Bisericii şi chiar unii episcopi şi arhiepiscopi, necutezând sâ se opună voinţei credin cioşilor, semnează Apelul de la Stockholm. El a fost semnat de mulţi oameni politici de vază din ţările burgheze. In Germania Occidentală, —■ moşia de baştină a satrapului american Mac Cloy, —■ două milioane de oameni ai muncii germani au întărit până acum, prin semnăturile lor, protestul împotriva uneltirilor criminale ale aţâţătorilor la război. Semnează Apelul până şi soldaţii armatelor americane de ocupaţie. Ca o avalanşă puternică sporeşte numărul celor care semnează marele document al păcii. Despre acum, trei sute de milioane de persoane au confirmat, prin semnătura lor proprie, voinţa lor de pace, de ai înfrâna pe aţâţătorii la război. Numărul semnăturilor pe Apelul de la Stockholm a sporit brusc tocmai după ce Truman a dat publicităţii ordinul său de intervenţie militară în ţările Asiei Răsăritene. In decurs de câteva Zile după ce s’a dat acest ordin, în Statele Unite s’au strâns câteva sute de mii de semnături. Şi în primele rânduri ale Medină a partiziniior răi OP INS’” Educaţia extraşcolară şi sportivă a copiilor oamenilor muncii In societatea burgheză, învăţământul se restrânge la şcoală iar educaţia — când nu este militar et* — nu depăşeşte sfera învăţământului. In ţările de democraţie populară, care urmează strălucita pildă a Uniunii Sovetice, acţiunea de instruire şi de educare a tineretului continuă şi dincolo de porţile şcoli. In ţărle de democraţie populara iau mereu naştere oraşe ale copiilor, căi ferate, palate de cultură, teatre şi terenuri de sport pentru copii şi tneret. Aceste aşaminte procură copiilor din aceste ţări, nu numai momente de recreere ei continuă activitate şcolilor, dându-le prilejul de a se instrui şi mai mult de a cunoaşte şi desfăşura în mic diferite activităţi sociale, de a-şi desvoltă talenetele şi aptitudinele, de a-şi întări corpul. In domeniul educaţii şi instruirii exta şculare, organizaţiile de pionieri şi de tineret joacă un rol deosebit de important. înscrierile pentru examenele de admitere în Şcoala Superioara Pedagogică de Iaşi Ministerul învăţământului Public comunică: Înscrierile candidaţilor pentru examenul de admitere ce se ţine la Şcoala Superioară Pedagogică din Iaşi, se pot face până în seara zilei de 3 Septembrie 1950, examenele începând la 5 Septembrie. La această şcoală se pot prezenta absolvenţii şcolor medi de orice categorie. Şcoala Superioara Pedagogică din Iaşi funcţionează cu câte două secţi : 1. Matematică-Fizică şi 2. Şt. Naturale-Chimie-Geografie. După doi ani de şcolaritate, absolvenţii acestei şcoli devin profesori pentru clasele V—VII, curs elementar, iar cei Cine doresc să studeze mai departe au postitatea să-şi continue studiile la faulitaţi asemănătoare din Universităţi. Vitrina librăriilorPregătirea medicilor în URSS Institutele de Medicină din U.R.S.S dau anual de 4 ori mai mulţi medici decât institutele de învăţământ superior din U.S.A. Numărul institutelor de învăţământ din U.R.S.S, care pregătesc cadre medicale, continuă să crească cu fiecare an. După război, de pildă, au fost înfiinţate noi institute de medicină la Celiabinsc, Chişinău, Cernăuţi şi Cicalov, iar la Piatigorsc (Caucazul de Nord) a fost înfiinţat un institut de farmacie. O caracteristică a Invăţământului medical superior sovietic este îmbinarea predării obiectelor de clinică cu activitatea practică a medienei. Şcoala medicală superioară sovietică nu înţelege să se acorde o atenţie unilaterală pregătirii teoretce în paguba celei practice, totodată ea combate practicismul exagerat, nu predarea obiectelor de studiu caidic se acordă o mare atenţie tratării bolnavilor de către studenţi. In afară de faptul că studenţii frecventează cu regularitate cursurile ei particpă activ în clinică la îngrijirea bolnavilor, ceea ce îmbogăţeşte şi mai mult pregătirea lor teoretică şi practică. Potrivit programului de învăţământ, durata studiilor în institutela de medic,nu este de 6 ani, în care timp studenţii îşi fac practica de două ori, după unul al patrulea—într’un spital raional sătesc, şi după anul al cincile—într’un spital orăşenesc. In Uniunea Sovietică, pe lângă facultăţile de medicină de baza mai există şi facilităţi de higienă şi de pediatrie*. Până în anul 1930, şoala medicală superioară constitua o farie organică a universiteţior. Disvoltarea continuă a reţelei de institute medicale din ţară, precum şi sporirea mammui studenţilor, au determinat trasformarea facultăţilor medcină în institute nele indepednte, conduse nemijlocit de Ministerul sănătăţii publice. Studenţii institutelor de medicină, ca şi studenţii tuturor institutelor de învăţământ superior din U.R.S.S. primesc burse din partea Statului, iar celor din alte localităţi li se pune la dispoziţie cămine pe lângă care funcţionează cantine, unde se servesc mese cu preţuri reduse. Viitorii medici au la îndemână l 6 materialul didactic necesar. Bibliotecile Institutelor de medicina posedă, peângă literatura şi manualele medicale speciale, un mare număr de cărţi literare. Pe lângă toate institutele de medicină există societăţi ştiinţifice studeţeşti, cu ajutorul cărora tineretul studios îşi îmbogăţeşte curoşiinţele în domeniul specialităţii alese. In Februarie 1950, a avut loc la Moscova conferinţa studenţilor în medicină din întreaga Uniune Sovietică, la care au făcut comunicări, —în difeite domenii cu caracter teoredit şi clinic,—peste 300 de studenţi şi studente. Institutele de medicină din Uniunea Sovietică nu sunt numai institute de învăţă mânt superior, ci şi mari centre ştiinţifice. In aceste institute se desfăşoară o largă activitate de cercetări ştiinţifice, soluţionându-se probeme foarte importante de teorie şi prac »■ tică medicală. La aceşti activita e participă în largă misură tineri savanţi, aspiranţi, asistenţi, medici teraperţi, etc. In U. R. S. S. există institute de învăţământ medical superior, care n’au echivalent în nici o ţara de lume. Acestea sunt insttutele de perfecţionare şi specializare a medicilor, unde tinerii profesionişti îşi medită necontenit califica şi işi adâncesc cunoştinte. Aceste institute au o importanţă deosebit de nmic pentru personalul spitaler săteşti. Potrivit regulamentului în vigoare, după cinci ani de activitate tot un spital raional, mediii de ţara sunt trimişi pe terme de 5-6 luni sa urmze cursurile de ridicare a calificării. In tot acest timp, medicii primesc o bursă, o lângă salariul l°r s carft l* sq plăteşte integral. In U. R. S. S. a fost creată o reţea largă de institute de Invăţământ medical mediu, unde se pregătesc infirmiere, agenţi sanitari, moaşe şi dentişti. Elevii acestor soli medii primsc şi ei burse din partea Statului şi au la dispoziţie materialul didactic necear. Ei capita, de asemenea, a caz de nevoe şi locuinţă. A. Pantielev: Prima săptămână Editura „Cartea Rusă* Subiectul acestei povestiri este luat din viaţa de azi a muncitorilor industriali sovietici. Eroul principal, Pavel Altubov, preia conducerea secţiei de cronometrare a unei uzine. El inlocueste pe maestrul Melicov, bun muncitor, dar care are unele lipsuri serioase. Astfel, el este indiferent, ba chiar potrivnic oricărei inovaţii în muncă, se arată neîncrezător şi exagerat de sever faţă de cei tineri, care se vor îndrumaţi şi ridicaţi. Sosirea lui Aliubov nu întârzie să aducă schimbări în mersul uzinei. Faptul este explicabil: Altuhov judecă şi rezolvă în spirit partinic toate problemele pe care activitatea secţiei i le pune în faţă. Astfel, el ştie să îndrumeze pe Sorochia, un muncitor cu o inaltă calificare, dar care nu vrea să împărtăşească şi celorlalţi cunoştinţele şi experienţa sa. Până la urmă, Sorochin va lua drumul drept şi se va îngriji de ridicarea tineretului, de care se vor ocupa şi inginerii. In acest chip, Altuhov a introdus un spirit sănătos, de colaborare, de schimb de experienţă în secţia sa, fapt care va duce la succese (ln ce în ce mai mari in muncă. Fruntaşii noştri in producţie, tehacienii, inginerii, vor găsi în nuvela lui Pantielev, apărută ia Editura „Cartea Rusă“, rezolvarea multor probleme de actualitate, legate de procesul de producţie, de trecerea cadrelor, de noua atitudine faţă de raucă, etc., şi care ii vor ajuta să ducă la bun sfârşit sarerile ce le revin în lupa pentru îndeplinirea Planului de Stat. Invadatorii profesori . In Editura „Cartea Rusă“ au a. îi.-ut. Metdica educaţiei fizice în instituţiile preşcolare Metodica activităţii obligatorii în instituţiile preşcolare Elementele de geografie în cl II şi III, şcoala elementară Metodica predării pritmeticii în cl. V-VII Metodica predării literaturii române, cl. V-XI Metodica predării fizicii, cl. VI-VII (vol. I) Metodica desenului Jocuri de mişcare cu reguli şi fără reguli pentru copiii de vârstă preşcolară Instrucţiuni pentru predarea scrisului şi a cititului în clasa L elementară