Opinia, octombrie 1950 (Anul 42, nr. 1227-1252)

1950-10-01 / nr. 1227

Trăiască R. P. Chineză, factor activ în frontul păcii însemnătatea alăturării Chinei Noi la frontul mondial al Păcii Iată câteva date care subliniază însemnătatea alăturării Chinei Noi frontului mondial al păcii. Suprafaţa R. P. Chineze este aproape de 10 milioane km. pătraţi, întrecând cu 6 milioane suprafaţa întregi Europe capitaliste. Este a doua tară din lume ca întindere, după Uniunea Sovietică. Populatia R. P. Chineze este de 475 milioane. R. P. Chineză este tara cu populaţia cea mai numeroasă din lume, întrecând cu 1100 milioane populaţia Europei capitaliste. Teritoriul chinei este extrem de variat: munţi înalţi şi câmpii mănoase, deşerturi şi păduri uriaşe. Câmpiile sunt udate de fluvii mari. 90 la sută din populaţia R. P. Chineze locueşte în partea de Răsărit a ţării. Aici este şi pământul cel mai bogat. Solul şi subsolul Chinei poseda bogăţii imense. In trecut, boga tie ţarii au fost exploatate potrivit intereselor imperialiştilor colonizatori. Către mijlocul anului 1937, investiţiile de Capital străin în sectorul industrial şi al transporturilor reprezentau 74 la sută. Astăzi, imensul teritoriu chinez are toate condiţiie necesare pentru crearea unei economii înaintate, cu o agricultural productivă şi o industrie puternică. In regiunea câmpiilor din Est şi Sud-Est iarna este necunoscuta, putându-se obţine 2 3 recolte pe an. Aci se poate cultva nu numai orez şî grâu, ci şi porumb, mei, cartofi, bumbac, ceai, soia, etc R. P. Chineză este cea mai mare producătoare de orez şi soia din lume. Subsolul Chinei este deasemeni unul dintre cele mai bogate din lume, conţinând din belşug cărbuni, minereu de fier, petrol, aramă, zinc, aluminiu, etc., ca şi metale preţioase şi rare ca aur, argint, antimoniu, tungsten, etc. Numai rezervele de cărbune ale subsolului chinez sunt de peste 250 miliarde tone. Aceasta arată ce perspective strălucite are R. P. Chineză pentru făurirea unei puternice industrii grele, socialiste ! Repurtând victoria asupra Kuomiitangului și a imperialismului, poporul chinez, sub conducerea Partidului Comunist Chinez şi a tovarăşului Mao Tse Dun, a păşit la înfăptuirea unei serii de prefaceri revoluţionare. Poporul chinez s’a angajat cu entuziasm în opera de reconstrucţie. Cea mai mare atenţie s’a dat industriei grele şi industriei producătoare de maşini. Astfel, la regiunile din Nordul şi Nord-Estul Chinei şi-au reluat activitatea 317 fabrici şi mine distruse.• La 28 iunie anul acesta s-a înfăptuit reforma agrară, care va pune capăt exploatării feudale în China. Până acum, reforma agrară a fost îndeplinită în linii gâ n râie pe un teritoriu locuit de 145 milioane de oameni. Sub conducerea Partidului Comunist Chinez, poporul chinez, liber pentru prima dată în istoria lui, îşi construeşte o viaţă nouă şi fericită. Succesele agriculturii chineze Datorită sprijinului măsilor largi populare şi a politiei înţelepte a Partidului Comunist Chinez reforma agrară este împlinită cu succes , dă rezultatele ce e mai bune. Ţăranii muncitori, eliberaţi de sub jugul moşierimi, având pământ cât le trebue şi inventar agricol au pornit cu mare însufleţire la muncă, pentru înlăturarea urmelor numeroşilor ani de război. Insâ în 1919 recota ajunsese la aproape 80 la sută faţă de nivelul antebelic, la ciuda inundaţiilor Înregistrate în 5 provincii şi a faptului că in regiunile de curând eliberate din Sud ea nu ajungea decât la 30 la sută. Ţiranii au transportat cu un entuziasm uriaş cotele în contul impozitului în natură până la depozitele situate dealungul căilor ferate. Aceasta oglindeşte autoritatea şi respectul de care se bucură Partidul Comunist Chinez şi Guvernul Central Popular şi justeţea politici lor. Deasmeni, lucrările de îndiguire şi irigare au luat un mare avânt. In total, în R? Chineza anul acesta au fost excavate la acest scop mai mult de 350 milioane metri cubi cifră fără precedent în http.’l Chine* Aceasta a fost posibil datorită entuziasmului plin de abnegaţie al maselor populare. Astfel, in provincia Tsiansu milioane de locuitori au nacipat la aceste lucări cursul acestui ‘on vor fi irigata jumătate de mnion de acri de pământ în regiunile secetoase ale Chinei. Toate aceste măsuri oglinese consecvenţa politică a Partidului Comunist Chinez de strângere a alianţei dintre Masa muncitoare şi rănimea muncitoare, de creare a premizelor transformări socialee a agriculturii. Astfel, în pimăvara anului curent au fost organizate mai mult de 150 de Gospodării agricole de stat, după exemplul sovhozurilor din Uniunea Sovietică. Ele sunt menite să arate in mod convingător superiorităţi a maror gospodării agricole, a modelor agrotehnce încrintate şi a mecanizeii agriculturii. Au apărut deasemeni primele staţiuni de închiriere a maşinilor şi tractoarelor. Ele vin în ajutorul ţăranilor, punându-le la dispoziţie un utilaj agricol perfecţionat. Tot mai conştienţi de avantagiile agriculturii colective, ţăranii muncitori de RP Chineză se întovărăşesc în cadrul uniunilor de ajureciproc în muncă, care iau o răspândire tot rea» mare. In cadrumm astfel de uniuni pământul şi unei stele agricole rămân proprie de privată, fiind numai împrumutate fără plată în timpul muncii în comun pe Secare lot de pământ. Uniunile de ajutor reciproc în muncă uşurează munca ţăranior şi învaţă treptat pe ţărani cu formele muncii a Sficoîo colective. Având în fă măreţul exemplu al Uniunii Sovietice, prima ţară socialistă din lume, ţărănimea muncitoare chineză pe şese alauri de ţăranii din ţările de democraţia populară, pe caisa păcii şi a socialismului. înflorirea rafii culturale In China Nouă „Noi trebue, deasemenea, să tindem să transformăm China, care sub dominaţia vechii culturi a fost înapoiată şi ignorantă, într’o naţiune care sub domnia noii culturi să fie luminată şi înaintată * * *1 După măreaţa victorie a revoluţiei chineze, încununată prin proclamarea la 1 octombrie 1949 a Republicii Populare Chineze, poporul chinez a dobândit, pentru prima oară în istoria sa, posibilitatea de a-şi făuri o viaţă liberă şi a devenit stăpânul statului democratic creat de el. Sub conducerea Partidului Comunist Chinez, poporul chinez îşi creazâ în prezent , având exemplul Uniunii Sovietice o cultură proprie, antiimperialistă şi antifeudală, „naţională In formă, ştiinţifică şi populară prin conţinutul ei“ (Mao Tse Dun). Literatura chineza pe drumul realismului socialist Ţinându-se seama de îndrumările date de Mao-Tse- Dun în cadrul discuţiei în jurul problemelor literaturii şi artei —care a avut loc la Yenan în 1942—conferinţa a adoptat următoarele principii călăuzitoare: literatura şi arta trebue să servească politicii care apără Interesele muncitorilor, ţăranilor şi soldaţilor ; litera,tura şi arta trebue să fi indsolubil legată de mase, iar principla ei sarcină este de a găsi un larg acces în rândurile maselor de muncitori, ţărani şi solda i, exprimând viaţa şi năzuinţele lor. Tocmai datorită acestor principii călăuzitoare, literatura şi arta a început să capete o largă răspândire la rândurile maselor muncitoreşti şi ţărăneşti. Literatura şi arta a căpătat un conţinut mai bogat, devenind un mijloc de a oglindi concepţia şi viaţa oamenilor muncii şi totodată, un mijloc eficace pentru a-i educa. Aceasta a fost posibil datorită faptului că în timpul războiului, scriitorii chinezi progresişti s-au aflat în mijlocul maselor populare, muncind şi luptând alături de cei care au devenit eroii operelor lor. Creaţiile lor povestesc despre oamenii noi ai Chinei, despre felul în care aceştia — conducerea Partidului Comunist şi având exemplul măreţ al Uniunii Sovietice — păşesc pe drumul sealismului. Romanele şi volumele de nuvele: „Uraganul“ de Ciu,Li-Bo, „In zori“ de Mao-Dun“, „Răsare soarele peste râul Sangan" de cunoscuta scriitoare Du- Lin, „Transformări in Li‘zcacijan“ de Dijao-Shulin, „Cântecele lui Li-Iu-Tsai“ de Su.Hi, „Forţa motrică“ de Tsao-Min, precum şi alte numeroase romane, povestiri nuvele, reportagii şi poeme care au apărut în ultimii 23 ani în China Nouă, og îndesc lupta vitorioasă a oamenior muncii în frumoasa ţară a Asiei , ele sunt serve în spirit realist sub influenţa lui Gorki, a marelui clasic realist chinez Luo Sin, precum şi a maeştrilor scrisului sovietic, Simonov, Cornecuc, Fadeev, Leonov şi alţii. înflorirea artelor Revoluţia populară din China a avut adânci repercursiuni înoitoare şi în arta teatrală. Teatrul chinez, care are acum un înalt continut ideologc, caută să reflecteze viaţa maselor largi populare. Importante opere dramatice — cu subiecte din viaţa nouă a poporului chinez — au creat scriitorii Cuo-Mo-jo, Ting- Ling, Chao-Cou,Li şi alţii, bine cunoscuţi şi iubiţi de masei largi populare. Teatrul popular „Yangkosi“—care cuprinde dansuri şi cântece într’un spectacol unic—se desvoltă deasemenea intens. Reprezentaţiile acestuia reflectă aspecte din viaţa ţăranilor chinezi. înflorirea artei populare se manifestă evident şi în avântul activităţii certurior de artişti amatori. In unităţile militare, soldaţii organizează propriile lor cercuri dramatice şi pun în scenă piese din viaţa lor ; la fel muncitorii, care au numeroase cercuri dramatice şi coruri. E un lucru obişnuit acum ca, în publicaţii să apară opere literare şi piese scrise de muncitori. Anul trecut, de pldă, la 1 Ma , 48 piese scrise de ramne.Etori au fost reprezentate simultan la toate fabricie din Peking. Desvoltarea noii culturi muzicale chineze este deasemenea strâns legată de mişcarea revoluţionară naţională de eiberare a poporului chinez. Muzica nouă a devenit o armă puternică şi eficace — îndemnând la lupta contra imperialiştilor americani, contra clicii reacţionare a Kuomintangului. Compozitorii Niu-Er, cu al său .Marş al voluntarilor", SymLai, autorul cântecului atât de popular „Să ne îndreptăm armele împotriva duşmanului", Cian-Shu cu melodia „Prietei pe front“, Liu-Tsu cu „Să desţelenim pământul“ şi atâţia alţii, sunt exponenţii acestei muzici noi, realiste, ei înşişi fiind combatanţi democraţi, luptori dârzi pentru construirea unei vieţi noi în Chna. Realismul pătrunde şi în artele plastice. Pictura, gravura şi desenul au fost rodnic influenţate de arta sovietica. Cei mai buni pictori din generaţia mai în vârstă ca Ju-Feong (Su-Peihoung), Tsiang - Tchao-ho , Toung-Si-pun şi alţii,precum şi toţi cei din general a tânări, îşi consacră operele lor vieţii noi din China, înlăturând influenţele formaliste. (Urmare din pag. lare a Kuomintangului şi magnaţilor burgheziei chineze. Toate bogăţiile subsolului, pădurile, bogăţiileapelor din China au trecut de asemenea în proprietatea statului. La începutul anului 1950 sectorul de stat cuprindea 70 la sută din producţia de cărbune, 90 la sută din producţia de oţel şi 50 la sută din producţia de fontă. Băncile şi căile ferate au fost complect naţionalzate. Plenara a 3 a a C.C. al Partidului Comunist Chinez şi sesiunea a doua a Comitetului Naţional al Consiliului Politic Consultativ al poporului chinez au subliniat primele succese serioase pe tărâmul organizării vieţii comerciale şi industriale a Chinei. Inflaţia, care se prelungise timp îndelungat a fost oprită. Valuta şi preţurile devin stabile. Veniturile şi cheltuielile bugetului de stat sunt pe caie de a fi echilibrate. Bugetul R. P. Chineze pe anul 1956 este primul buget în istorie Chinesin care se prevede finanţarea economiei naţionale. Sursele aocate în acest scop constitue aproape 24 la sută din buget. Pe când în China Kuomintangului cheltuelile militare constituiau chiar la timp de pace aproape 80 la sută din buget, în China Populară ele constitite In 1950 doar 38,8 la sută din buget. In vederea îmbunătăţirii situaţiei economice a ţării s’a proectat şi realizatîmprumutul victoriei populare". Refacerea industriei chineze a inregistrat succese importante. In Manciuria — principala regiune industriala a Chinei — 96 la sută din totalul întreprinde riior şi»au reluat activitatea, iar într prinderile de stat au îndepliit şi depăşit planurile de producţie. In primul trimestru al anului curent întreaga industrie de stat a Manciuriei a depăşit planul de producţie cu 9,2 la suta. In 1956, valoarea totală a producţiei industriale a Manciuriei trebue să depăşească nivelul anului 1949 cu 93 la sută. In 1956, extracţia de cărbune va creşte cu 20,36 la sută iar producţia de energie electrică — cu 43 la sută. Până la începutul anului 1956 au fost puse in funcţiune circa 8o la sută din toate căile ferate ale Chinei. Sprijinindu-se pe succesele economice repurtate, Guvernul Popular al* Chinei ia măsuri în vederea îmbunătăţirii bunei stări a oamenlor muncii. In întreprinderi şi instituţii s’a introdus ziua de lucru de 80 la ore, sistemul contractelor colective şi al disgurărilor sociale, se majorează salariile, se asigură ocrotirea muncii femeilor şi a adolescenţilor. Statul a pornit la organizarea ocrotirii sănătăţii publice, au fost construite mii de spitale, dispensare, sanatorii şi case de odihnă pentru oamenii muncii. Ajutorul financiar, economic şi tehnic aordat de Uniunea Sovietică joacă un rol important în desvoltarea economiei chineze. Noul tratat chino-sovietic, spune Mao Tse Dun „a consolidareaţiile de prietenie dintre cele două ţări ale noastre. Acest tratat ne permite pe de o parte să realizăm în mod liber şi mai repede munca noastră de reconstrucţie, iar pe de altă parte el constitue un stimulent pentru intensificarea luptei popoarelor din întreaga lume pentru pace şi democraţie, împotriva războiului şi oprimării“. URSS livrează Chinei materiale importante. Pentru achitarea acestor livrări URSS a acordat Chinei un cedit mare. Refăcând şi desvoltând economia sa, R.P. Cheză foloseşte bogata experiență a Uniunii Sovietice. Clasa muncitoare a Chinei învaţă de la clasa muncitoare a URSS metodele Înaintate de muncă. In fabricile şi uzinele Chinei întrecerea în muncă ia o amploare tot mai mare. La sfârşitul lunii Decembrie 1919 peste 5o.ooo muncitori din diferite uzine şi mine ale Chinei Nord-Estice au obţinut noi recorduri în producţie. Succesele poporului chinez pe frontul economic, purte în special în vechile regiuni eliberate (în Manciuria şi în China de Nord), constitue doar primii paşi pe drumul reacerii economie. După cum arată Man Tse Dun, „pentru asigurarea unei cotituri fundamentale către mai buna sunt necesare trei condiţii in domeniul finanţelor şi al economiei : 1. desvârşirea reformei agrare ; 2. reglementarea justă a chestiunilor privind industria şi comerţul ; 3. realizarea de mari economii şi reducerea cheltuielilor organelor de Puterea populară din China îşi întăreşte prin toate mijloacele influenţa asupra pentru a vieţii econ.°®r^că economi» orei o putem» a Comit«, naţională ?n’n^70nomic de mi financiar*© iul Adminis„ pe lange Gonsul Chinei ^ »pa tiv de Sta» primului laboreaza (1951-1955) plan °ind^*a si desvoipentru refact i Dați.Una!» tarea econom* lanul pe și întocmește aceste d®.nul 1951. To*yfitarea bazelor vedesc consol* economia planificării 1 Cilinel Noi construirea Chinei No , democratice '• SantfBâ PE AW.Vflsivcâ sui R P P. * AUNiUNU OPINIA Avântul vieţii sportive în R. P. Chineză Odată cu instaurarea puterii populare în China, tineretul chinez a căpătat posibilitatea de a practica cultura fizică şi sportul. La început, sarcina cea mai importanta a fost lichidarea profesionismului în sport. La Shangai şi Nanking, Industriaşii, negustorii şi ofiţerii din clica Kuomintangului au organizat pentru distracţiile şi interese lor echipe profesioniste, în special de baschet şi football, echipe care au răspândit mult spiritul mercantil şi mentalitatea profesionistă în sport. Sub îndrumarea Partidului Comunist Chinez, în anul 1949 a luat fiinţă organizaţia de Educaţie Fizică şi Sport, ca organ central al mişcării sportive în RP Chineză. In acţiunea de desvoltare a mişcării sportive de mase sportivii Chinei Noi au întâmpinat multe greutăţi. In ţară sunt puţine terenuri şi instalaţii sportive, iar cadrele calificate de antrenori şi instructori sunt insuficiente. In perioada dominaţiei imperialiştilor japonezi în China, precum sub regimul Kuomintangu'u, multe stadioane au fosst distrusa iar putnele rămasa au fost folosite ca terenuri de instrucţie pentru soldaţi. Cum asociaţiile sportive din RP Chineză, cu participarea activă a tineretului, au luat toate măsurile pentru restabilirea rapidă a bazeter sportive exitente şi pentru construirea de noi terenuri. In vederea pregătri cadrelr sportive calificate sau deschs pe lângă toate Universităţile, Institute de cultură fizică, deasemenea funeţionează şcoli de antrenori şi cursuri pentru instructori. Guvernul Popular, sindicatele şi organizaţiile de masă acordă zi de zi tot spijinul desvoltării sportului de mase, sportului de calitate. In activitate lor, sportivii chinezi se sprijină pe bogata experienţă a mişcării sportive din Uniunea Sovietică, ajutorul acordat de URSS dând posibilitatea sportului chinez si devină un loc a celor ce muncesc Cu prilejul primei olimpiade popular, care a avut loc la Peking, s’au arătat primele roade ale muncii depuse de sportivii chinezi pentru crearea unei mişcari sportive populare. Acolo s'au întâlnit tineri şi tinere din numeroase oraşe şi provincii ale Chinei, făcând ca olimpiada popular să se transforme, într'o măreaţă sărbătoare a tineretului liber chinez, care şi-a manifestat dragostea pentru marea Uniune Sovietică, ataşamentul faţă de guvernul popular şi voinţa dârză de a-şi apăra cuceririle şi de a lupta pentru pace. Astăzi, aproape că nu există fabrică, uzna, universitate sau şcoală, fără teren de basket. Admirabila comportare a echipei studenţeşti de basket a RP Chineze, care a participat la competiţiile de la Praga, desfăşurate l a cestea celui de al doilea Congres al Uniunii Internaţionale a Studenţilor a confirmat pe deplin desvoltarea pe care a luat-o acest sport în China Noua. Deasemenea din ce ^ ,de mai muld oam^ % acti.e S W"gimnastica, voik-yul, natâția si tenisul. in prezent, ÎQ întreaga RP Chineză se fac pregătri pentru organizarea i rimelor campion«** naționale care vor avea i ^ anul viitor la Peking. Alise va construi un a stadion de loo.ooo locuri, în locul vechiu ui teren care nu are decât o capacitate de 25.ooo locuri. Primul campionat naţional după eliberrea Republicii Populare Chueze va constitui un lant eveniment, care. *. prinde pe cei .ir,al sportivi ai RP Chueze, meni care în trecu, trăit în cea mai neagră m* zerie, sub cel cuai cru t reg m de exploatare, neavâ vd nici o posibilitate sa se ridice, sau să practice vrt-ua SPmn ^ Republica Provenî Chineză, sportul a deveni un bun al maselor de ameni ai munci distante de educaiv a t neretului Sjupta pace si^rtetene intre puposte.