Opinia, noiembrie 1950 (Anul 42, nr. 1253-1277)

1950-11-01 / nr. 1253

ANUL 18 Nr. 1253 A PAGINII 4­10 ABONAMENTE Lei 360 ........................... 3 luni Lei 5000 întreprinderi. Autorități pe un an Atelierele tipografice IAȘI Str. ŞTEFAN CEL MARE 50-52 ZIAR POPULAR COTIDIAN Miercuri 1 Noembrie 1950 Redacţia IAŞI, Str. Cuza Vodi 1 (etaj) Administraţia IAŞI, Str. Cuza Vodă.. 1 TELEFOANE REDACȚIA Nr. 1201 ADMINISTRAŢIA Nr. 20*2 , TIPOGRAFIA Nr. 1210 Un plan măreţ pentru o viaţă fericită de Dr. ing. N. V. BOŢAN Profesor la Institutul Palatehnic­ Iaşi Hotârîrea şedinţei ple­nare a CC al PMR, din 26 octombrie a.c„ asupra planului de electrificare al ţării, pune în faţa tuturor oamenilor muncii din ţara noastră sarcina de a con­tribui cu toate forţele la înfăptuirea acestui plan, care va ajuta în mare mă­sură la construirea socia­lismului in RPR. In raportul făcut în şe­dinţa plenară, Tov. Gh. Gheorghiu Dej spune: E­­lctrificarea în concepţia leninist-stalinistă, este li­nul din principalele mij­loace pentru transforma­rea micii producţii şi în­globarea ei, pe baza teh­­nicii noi, în marea pro­ducţie modernă, este u­­nul din principalele mij­loace pentru crearea fun­damentului tehnic al so­cialismului şi comunismu­lui''. Acest adevăr ne este confirmat, din plin, de mă­reţele realizări din Uniu­nea Sovietică, făcute în a­­cest dom­niu, care au dus la înflorirea economică a ţării şi a făcut posibilă trecerea de la socialism spre comunism. Intr’ade­­văr realizarea şi depăşirea planului de stat al electri­ficării Uniunii Sovietice — planul GOELRO — a pus bazele desvoltării rapide a industriei sovietice, a a­­griculturii, a transporturi­­lor şi a schimbat felul de viaţă al omului sovietic. Având în faţa noastră minunatul exemplu şi pre­ţioasa experienţă a Ţării Social­smului, este incon­testabil că pentru a putea contribui cu mai mult suc­ces la construirea socialis­mului în RPR, trebue să trecem de îndată la elec­trificarea întregii ţări. Tov. Gh. Gheorghiu-Dej a spus cu ocazia prezentării Planului de Stat pe anul 1950 că : „Electrificarea trebue să preceadă indus­trializarea", această nece­sitate reeşind clar şi din raportul prezentat la şe­dinţa plenară din 26 oc­tombrie a. c., în care a a­­rătat că datorită stării pe care am moştenit-o de la regimurile trecute, astăzi producţia industrială a ţă­rii noastre este strangula­tă în anumite domenii, toc­mai datorită lipsei de e­­nergie electrică. Oamenii muncii din ţara noastră se găsesc în plin avânt pentru construirea socialismului şi pentru consolidarea frontului pă­cii. Dar:­­ Socialism, înseamnă in­dustrializare, înseamnă m­e­canizarea mijloacelor de producţie, înseamnă mări­rea productivităţii muncii. Toate acestea nu sunt po­sibile fără de electrificare. Energia electrică este a­­­ceia care permite desvol­­tarea industriei într-un ritm rapid, care permite mecanizarea mijloacelor de producţie, scutind pe om de o muncă brută şi obositoare şi oferindu-i po­sibilităţi de muncă mai plăcute şi mai eficace. E­­negia electrică permite deasemeni folosirea mo­toarelor electrice, care pe lângă faptul că aduc o importantă economie în ceia ce priveşte braţele de muncă, dar fac ca produc­tivitatea muncii să creas­că înzecit. Socialism, mai Înseamnă mecanizarea şi trecerea a­­gricuturii pe baze cu to­tul noi de muncă. Şi aici introducerea electricităţii pentru diverse munci a­­gricole, ca: aratul cu plu­gul electric, treetatul dec­trie, irigaţiile, etc. vor permite ca aceste munci să se execute mult mai u­­şor, cu braţe mai puţine şi o productivitate la hec­tar de două ori mai mare. De asemeni energia elec­­trică va permite executa­rea mult mai rapidă şi cu un randament mai mare a unor munci în gospodăriile săteşti, cum ar fi: pregă­tirea nutreţului pentru vite, tunsul oilor, mulsul vacilor, tăiatul lemnelor, prepararea untului, etc. Socialism, înseamnă de asemeni îmbunătăţirea mij­loacelor de transport, care (continuare în pag. 2-a) Un grup de oameni de ştiinţă bulgari, în drum spre Uniunea Sovietică, au vizitat oraşul nostru Plovdiv, au vizitat Biblioteca Centrală, labo­ra­tarele Insti­tutului de Agronomie pre­cum şi laboratoarele şi Bibli­oteca Institutului de Mate­­mateci de la Universitatea „Al. Cuza“. Oamenii de ştiinţă bulg gari au părăsit în aceiaşi zi oraşul nostru- eri, Luni 30 Oct. a. c, un grup de profesori universi­tari şi tehnicieni bulgari, în drum spre Uniunea Sovietică iau oprit câteva ore în o­­rusul nostru. Cu această ocazie, o de­legaţie condusă de Prof. univ. Dascalov, rectorul Insti­­tutului de Agronomie din In articolul ,,Cu ce înce­i­pem?­’ Vladimír Ilici­­Lenini a dat definiţia kclasică a rol­­ului ziarului de jp­artid: „Zia­rul nu este numai un propa­gandist colectiv şi un agitatori colectiv, ci şi un organizator colectiv*’, , I I i V 1 Cu ajutorul Ziarului, jParti­i­dul Bolşevic vorbeşte cu oa-i menii muncii în ’fiecare Zi, în fiecare ceas, în Jlimba lui, îri limba care-i este necesară.’ In uriașul număr­­de ziarei care apar în Uniunea Sovie-­­tică, Ziarele raionalei ocupăj un loc important.­­ L ! Aflându-se în contact did rect cu ffiatsul muncitorilor]­eob­roZnicilor! §i intelectualii lor sovietici, In centrul acti-i­vităţii lor de di cu Zi, jziareki raionale etrugă masele jpie jbM Za unor exemple apropiate Ion şi uşor de înţeles­, organizea-i­ză pe oamenii muncii în ve­derea îndeplinirii Sarcinilor economice concrete. (­­ In rezoluţia din ,13 iulie­ 1940 a Comitetului Central al Partidului Comunist (b1) al PRSS. „Despre ziarele raio-ţ nale’’, se spune: ( , j-j ţ „Să se considere drepţii sarcini­ fundamentală a presei­ raionale educarea ideologică şi politică­ a ipareenilor muncii, pe baza unei­­propagande zia-j nice a politicii currente şi a măsurilor Partidului ,şi artei Guvernului, propagandă caret să se sprijine pe fapte con-* diete, apropiate şi ,uşor die de A. BERȘADSKI înţeles, luate din practicai locală, Idin viaţa raionului! colhoziuriidrf, întreprinderilor! res­pective’'’. i ■ [ I. MUNCA DE AGITA­TIE — SARCINA IMPORTANTA A ZIARULUI RAIO­NAL Uriaşa jmuncă politică (fsji educativă face piarta inteH grant® din activitatea de iză cu izi aiiziarului, fiindcă după cum subliniază tovarășul f Stalin în repetate r­ându­ri, succesul tuturor măsurilor e­­conomice is|i­i organizatorice­­depinde direct de Ţelul iîrt care organizaţiile de partid fac educaţia politică a oame­nilor muncii. De aceea ,ziarul caută să ajute organizaţiile de partid din colhozuri în munca de agitaţie şi cea organiza-» torică, în educarea politică a oamenilor muncii din satele socialiste. Ziarul acordă o­­deosebi® atenţie prezentării pe larg a celei mai bune ex­perienţe în muncă a organiza­ţiilor de bază ale partidului,­­­precum şi Criticii severe a lipsurilor în munca acestora. Ziarul raional îndeplineşte aceste sarcini complexe­ şi de răspundere cu ajutorul ne-­ mijlocit al comitetului,raional de partid. U­­ Atât în momentul înființării '(continuare în pag. 2-a)] ~ ZIARUL RAIONAL Luna Prieteniei Româno-Sovietice insuşinddu-si metasfe­le sovietice, şoferul Hristu­­­lie de la Regionala IV R-A.T.A- Iaşi, a parcurs cu autocamionul „Ziss“ de trei tone ,107.000 km. fără reparaţii Zilnic, pe tot cuprinsul ţării, zeci de mii de oameni ai muncii doboară normele, prezintă inovaţii, îşi însuşesc mereu noi metode de muncă sovietice, cinstind astfel cum se cuvine Luna Prieteniei Româno-Sovietice. La Regionala IV RATA Iaşi, şoferul Hristu Ilie, a parcurs cu autocamionul „Ziss“ de trei tone, 107.000 km. fără reparaţii. Ca Întotdeauna seara, (după ce termina lucrul, şo­ferul Hristu Iile de la Regio­nala IV RATA Iaşi îşi du­cea autocamionul la garaj. De data aceasta întârziase. Era trecut de ora 21. Cât mai sbârnâise motorul i se părea cil­i singur iu ga­raj dar de îndată ce-1­00"', auzi un sgomot in spatele lui. își verifică mai intâiu motorul şi apoi merse să vadă cine mai lucrează încă în garaj la această oră târzie. —Ce nu ai terminat încă ziua de lucru? întreabă el pe cel ce făcea să răsune garajul de-ţi dădea impre­sia că lucrează o secţie în­treagă „am terminat cu ziua de lucru“ —spuse mecanicul Iova Condantină, dar cum să plec... Când voi îmi daţi atâtea de făcut ?..., trebue oricum să fac toate reparaţiile la camioane şi autobuze căci ■ s fel suferă transportul de cereale, lemne şi tot ce mai transportaţi voi“. Multă vreme aceşti doi tovarăşi au rămas împreună discutând despre munca lor. „Iată, eu, până acum am făcut reparaţii la 10 motoa­­re peste programul meu de lucru — spuse mecanicul — şi pe moiţe am căutat să le repar aşa cum trebuie, ca să funcţioneze cât mai mult timp, dar fiindcă maşinile sunt expuse la eforturi mari ele se defectează mereu. »Eu unul, nu am să ţi-l aduc la reparaţii decât, în­colo... după un timp înde­lungat“ ii spuse şoferul Hristu Ilie. Am citit mai înainte prin zi re, că şo­ferii dela Regional*­Ki! RA­TA Cluj, tu parcurs după metode sovietice zeci de mii de km­ fără reparaţii... ,Şi de ta cunoşti acela metode ? Ni s'a explicat re­şedinţa de grupă sindicală şi am priceput eu, aşa pu­ţin“ afirmă şoferul Hristu Ilie. .Nu m­ai­ lăsat până nu am găsit materialul extras din re­vis­ta sovietică „Avto­­mobil“, în cue S8 arată clar metoda şoferului sovie­tic Iacob Ivanovici Titov, de la parcul de autovehi­cule Nr. 1 din Moscova Cara a parcurs cu autoca­mionul „Ziss“ loo.ooo km. fără reparaţii. Influenţat de acest succes Iacob Ivano­­vici Titov mai târziu a par­curs cu noul său autobuz „Zis“ 306 mii km. fără re­paraţii.. Numai loo.ooo km. fără reparaţii dacă aşi reuşi sa fac şi eu, câte economii aşi aduce garajului nostru... Am să parcurg loo­ooo km. fără reparaţii la auto­camion pentru a aduce ga­rajului nostru economii de peste 450 mld lei, sumă ce ar reprezenta costul celor trei reparaţii înlăturate. „Aceasta, voi reuşi să o fac, fiindcă cunosc bine, metoda de care am nevoie“. Şi-a luat cu el scule cât pentru un întreg atelier, ca să poată verifica şi înlătura vreun defect prematur. Cuvinele: „Îngrijirea cu atenţie a avutului obştesc este o particularitate comu­nistă in URSS, unde grija de puterea şi gloria patriei este permanentă“ ...rotit de M. I. Calinin, care l-au însufleţit pe Iacob Ivano­­vici Titov, la munca sa, a constituit pentru şoferul Hristu Ilie, drumul dela care nu s-a abătut nicio­dată. După un timp de muncă kilometrajul autocamionului arată 25.ooo km., distanţa care după e a fost parcursă în mod obişnuit „Zis“-turile intră în reparaţie. „Cum îţi merge maşina“? este în­trebat şoferul Hristu Ilie de către ceilalţi tovarăşi de muncă. „Peste câteva luni să mă întreb­aţi“ — le răs­punde el mândru şi plecă mai departe spre loo.ooo km ..Kilometrajul indică 50. mii.. 75 mii.. loo mii.. k­m parcurşi, în cinstea zilei de 7 No­­e n­o­i î şi a alegerilor de deputaţi in Sfaturile Popu­lare social Hristu Hie care a parcurs cu autocamionul său 107 mii km. fără re­paraţii şi-a luat angajamen­tul de a parcurge un nu­măr ji mai mare de km., fără reparaţii. BOLOHAN ŞTEFAN Corespondent Manifestări ale forieieroiei sie nesdruncinat dintre ţările de democrat­e populară şi Marea Uniune­­Sovietică Popoarele ţărilor de de­mocraţie populară nu uită niciun moment că garanţia cea mai de seamă a muncii lor libere, paşnice şi cons­­tructive este întărirea con­tinuă a prieteniei de nes­­druncinat, de strângere a legăturilor frăeşti cu marea Ţară a Socialismului, — U­­niunea Sovietică. Zi de zi, oamenii muncii din Ţările de democraţie populară, bucurându-se de ajutorul neprecupeţit, în toa­­te domeniile, al Uniunii So­vietice, îşi înmulţesc succe­sele lor pe frontul constru­­irii bazelor socialismului, obţin noi victorii ,pe calea tndep icirii şi depăşirii pla­nurilor economice de stat In mna i» nneltirilm*­rinsma­nilor păcii şi democraţiei, care încearcă să aprindă in»­cendiul unui nou război mondial, oamenii muncii din ţările de democraţie populară întăresc tot mai mult puternica armată a luptătorilor pentru pace din îtr­eaga lume, în fruntea căreia se află Uniunea So­vietică şi marele Stalin. Oa­­menii muncii din ţările de democraţie populară ştiu că numai Uniunea Sovietică, prin politica sa iubitoare de pace le asigură libertatea, independenţii, precum şi re­­alizarea celei mai scumpe dorinţi : construirea baze­lor socialismului în ţara lor. Neţărmurită este de aceea dragostea oamenilor muncii din ţările de democraţie populară faţă de Uniunea Sovietică, faţă de Partidul Comunist (bolşevic) al Uni­unii Sovietice şi marele Stalin Aşa se explică amploarea nemaiîntâlnită a manifestă­rilor de prietenie ale po­poarelor din ţările de demo­craţie populară faţă de pu­ternica Uniune Sovietică, bastionul păcii, democraţiei şi socialismului.» „îSeesifilare« pentru raepanfirca #»:-{•; f; «.ius» ,n Cpnonul campaniei electorale Milioanele de oameni ai muncii din ţara noastră, au fost chemaţi să-şi propună candidaţii în alegerile pen­tru Sfaturile Populare, care vor conduce treburile obş­teşti reprezentând organele locale ale puterii de stat. Cu această­­ ocazie ei isi aleg și vor alege pe cei mai buni dintre ei, vor traduce astfel în fapt hotârîrea de nesdruncinat a întregului nostru popor muncitor, de­ a feri ca urnele care vor cu­­prinde milioanele de voturi pentru muncă, fericire și pace, sa fie infectate de a­­ceia care caută să semene mizeria, exploatarea şi răz­boiul. Iată de ce, la această mă­reaţă sab­ină, participă toa­te organizaţiile de masă din Republica noastră Populară, pentru a se putea desemna astfel în colectiv pe cei mai vrednici şi mai devotaţi fii ai clasei muncitoare. Afară de organizaţiile de Partid, de cele Sindicale, U.F.D.R.,­­J.T.M., Arlus, etc. in sprijinul campaniei elec­torale sunt şi Societăţile şti­inţifice, culturale şi artisti­ce, din ţara noastră, printre care putem enumera şi So­cietăţile pentru răspândirea Ştiinţei şi Culturii. In acest sens Filiala loca­­­lă a acestei Societăţi depu­ne o activitate susţinută în vederea lămuririi muncito­rilor din întreprinderile şi Instituţiile ieşene, precum şi a ţărănimii muncitoare din regiunea noastră, despre im­portanţa alegerilor de de­putaţi în Sfaturile Populare, despre contribuţia pe care o vor aduce aceste organe locale ale puterii de Stat, în lupta pentru construirea socialismului, pentru apă­rarea păcii. Pentru o mai bună orga­nizare a muncii în această direcţie, de curând în ra­ioanele Codăeşti, Piscani şi Tg. Frumos au fost înfiinţa­te” grupe de lectori, a căror membrii sau împuterniciţi, se ocupă în instituţiile, în­treprinderile şi unităţile S.M T., G.A.C. şi G.A.S. de toate manifestările organi­zate de Societate în cadrul c­apaniei electorale. Prin această descentrali­zare, munca este dusă în condiţii mult mai bune, atât din punct de vedere orga­nizatoric cât şi din punctul de vedere agitatoric, dato­rită cunoaşterei tuturor pro­blemelor pe care le ridică unităţile locale respective. Cele 117 conferinţe orga­nizate în cursul lunei oc­tombrie In cadrul Lunii Pri­eteniei Româno-Sovietice şi în cadrul campaniei alege­rilor de deputaţi pentru Sfa­turile Populare, au avut un mare ecou în rândurile oa­menilor muncii din oraşul şi regiunea noastră. Subiectele tratate, cum ar fi: „Prin ce se deosebesc, Sfaturile Populare de ad­ministraţia de stat bur­gheză“, ,Noua lege electo­rală asigură partie­parea activă a poporului munci­tor la conducer­ea treburi­lor obşteşti", „Rolul Sfatu­rilor Populare în întărirea alianţei dintre clasa mun­citoare şi ţărănimea mun­citoare“­ etc, etc. au fost as­cultate cu multă atenţie de către miile de auditori. Mai mult decât atât, după con­­ferinţe, au urmat ample dis­cuţii pe marginea subiecte­lor tratate, cu această oca­zie reuşindu-se a sa cât mai multe lămuriri des­pre caracterul larg demo­cratic al alegerilor, despre importanţa negerior pentru întărirea Patriei noastre. Aportul „Societăţii pentr­u răspândirea Ştiinţei şi Cul­turii". Filiala Iaşi in camp­a­­nia electorala este dat şi în cadrul „Colţurilor pent­u răspândirea Ştiinţei şi Cu­l­turii“ iniţiat în cluburile in­stituţiilor şi întreprinderilor, unde săptămânal sunt orga­nizate manifestări în acest sens. Filiala din Iaşi,prin toată activitatea sa, contribue ast­­fel la măreaţa acţiune a în­regului nostru popor mun­citor, de-a desemna du rândurile sale pe cei mai buni şi mai demni de-a con­duCe treburile obşteşti c­are le vor fi încredinţate. C. ILIE Cetăţeni! Inscrieţi-vă în listele electorale In cinstea zalei de î Mcembrie si a alegerilor jaenicaa Sfataarale I^opaiI®r%.­.. Muncitorii din întreprinderile ieșene obţin însemnate succese Pentru a întâmpina cu cinste cea de a 33 aniver­sare a Marii Revoluţii din Octombrie precum şi ziua alegerilor pentru Sfaturile Populare, muncitorii din in­­treprinderile ieşene şi-au luat însemnate angajamente în vederea îndeplinirii sar­cinilor din Planul de Stat. Angajamentele luate de către muncitori, dovedesc dragostea cu care ei în­tâmpină ziua de 7 Noembrie, care a însemnat deschide­rea drumului pentru victoria socialismului, precum și in­­teresul deosebit pe care îl dau masele muncitoare ale­gerilor Sfaturilor Populare. Muncitorii de la Ţesă­tură îşi îndeplinesc angajamentele luate Atât in cinstea zilei de 7 Noembrie cât şi în cinstea zilei alegerilor pentru Sfa­turile Populare, muncitorii de la fabrica „Ţesătura“ şi-au luat angajamentul de a în­deplini planul pe anul 1950 cu 10 zile înainte de ter­men. In afară de aceasta ei vor mări productivitatea muncii cu 2 la sută faţă de luna August, când a fost cea mai mare producţie din cursul acestui an. Deasemeni muncitorii de la Ţesătura şi-au mai luat angajamentul să reducă pre­ţul de cost la pânză cu 3,58 la sută, prin reducerea pro­­centului de deşeuri şi o justă întrebuinţare a mate­riei prime. O bună organizare a muncii şi a întrecerilor so­cialiste, a creat perspective, care vor ajuta la îndeplini­rea şi chiar depăşirea an­gajamentelor luate. Astfel muncitoarele frun­­taşe, Rusu Ioans, Nistor Rozalia şi Schwartz Pina, au depăşit norma lucrând la câte 10 războaie cu un pro­­cent intre 10 şi 28 la sută. Pe lângă muncitoarele fruntaşe, au fost ridicate alte evidenţiate, care au reuşit să realizeze însemnate de­păşiri pe primele două de­cade ale lunii Octombrie. Cojocaru Maria lucrând la 4 răsboaie a depășit norma cu 35 la sută, Pădureanu Elena cu 23 la sută, Abra­­movici S. cu 25 la sută, Za­­haria Ioan cu 26 la suta. AL. RADU (continuare în pag. 2­ a).

Next