Opinia, decembrie 1950 (Anul 42, nr. 1278-1303)

1950-12-01 / nr. 1278

A d­ in întreaga Uniune Sovietică au loc, într’o atmosferă de mare „ entuziasm, adunări" ale* oamenilor muncii, în cadrul cărora sunt desemnaţi candi­daţii pentru Sovietele de ţinut, regionale,­­raionale, orăşeneşti şi săteşti­i de deputaţi ai ca* monitor muncii. Prregatireai pentru alegerile în organele locale ale puterii de stat a­­rată încă odată măreţia şi forţa­­democraţiei socialiste. Poporul desemnează drept candidaţi pe cei mai buni fii şi fiice ale sale. Oamenii so­vietici au desemnat drept prim candidet al între­gului pppoli­­piei Iosif V­issarionovici Stalin, al cărui nume este rostit cui dra­­goste şi nădejde în toate limbile,­­de toţi oamenii sim­pli din lume. De numele lui Stalin este legată înflorirea Statului .Socialist Sovietic.. . Stalin a dat poporului so­vietic Constituţia socialismul­­ui învingător, Constituţie în care sunt înscrise măreţele drepturi şi obligaţiuni ale cCj­­tăţeanului Sovietic, construc^­torul­­ liber şi conştient al lu* .mii noi — al lumii de frăţie (prietenie între popoare, dă ‘egalitate socială şi de feri* cire generală. : ! i -j Cetăţenii S­ovieitici cer mult dela acei care vor purta ti­tlul ide onoare del deputat ît­ Soviet, poporul ce­re ca de­­putaţii Băi ifid activişti poli­­tier­i de tip leninist-stalinisti clari şoi iprecişi, neînfricaţii în luptă şi necruţători faţa d­­ duşmanii poporului, înţelepţi şi chibzuiţi în rezolvarea u­­nor probleme complicate, drepţi şi cinstiţi, iubindu-şil cu înflăcărare poporul.­­ Al fi ca Lenin şi Stalin, a-i urma în toate, a nu-ţjl precupeţi forţele şi, dacă e nevoie, chiar iji viaţa pentru interesle poporului1 — acestea sunt criteriile după care ale­­g­ătorii sovietici îl ptreţuesc pa aleşii lor. i 'T . Uit I: 1 Este firesc deci, că ptrintre candidaţii desemnaţi pentru­ Sovietele locale întâlnim nu­­me ite muncitori şi colhoz* nici fruntaşi, oameni ai ştiin­ţei, literaturii, artâi, — toţi de S. TITARENCO aceia pentru care interesele construirii socialismului şi interesele oamenilor muncii sunt­­mai presus de orice. Ia­­tă-l pe mecanicul A. Gostrai­, Erou al Muncii Socialiste, care lucrează la depoul de locomotivă Djankoi,­­pe cu­noscutul lăcătuş G. Crasnov de la uzina ,,Kilinint’ pentru­­­construcţia de vagoane, pe T. Picudov, Erou al Muncii So­cialiste, idirecto­rul S. Mi. T. Ului idin regiunea Altai, E. Iubert, fost a­gat, şef unei brigăzi ai artelului ,jol „Dinia” din R&S, Le­­­onă, pe F. Kovalev, inginer inovator, în cărui metodă de studiere şi de­­popularizare a înaintatei (experienţe istahano­­viste esie aplică în toate ra­murile industriei sovietice. Printre candidaţii pentru in­tergnerile în Soviete, poporul a desemnat şi pe­­artista popo­rului E. Turcianinova, pe a­­­cademicianul A. O­­arin, pe învăţătoarea I.­­Siurind­rul şi pe mulţi alţii. Fiecare din ei îşi aduce contribuţia lui creatoa­re la cauza construirii comu­nismului, câştigând prin a­­ceasta­­stima fi Încrederea poporului. Toţi aceşti oameni simt e­­ducaţi­­din­­Partidul lui Lenin şi­­Stalin. Ei datorează suce­­sele lor orânduirii socialistă,­­în­­condiţiile­­căreia poziţia so­cială a fiecărui pre nu este­­determinată­ de avere şi pe­­continuare în pag. 2-a)! Candidaţii poporului sovietic «TV 3 Decembrie 1950 chezăşia victoriilor de mâine La 3 Decembrie 1950 tatreg poporul muncitor din ţara noastră este chemat în o viaţă noua, la o viaţă îmbelşugată, plină de soare». Nicicând bogăţiile Pa­triei noastre n’au fost puse ca astăzi în slujba celor ce muncesc, celor­ ce luptă pentru o viaţă mai bună, pentru înţelegerea dintre oameni. Rând pe rând, prin mun­­că neobosită, amintirile bâde ale trecutului, a re­gimurilor burghezo-moşie­reşti au fost înlăturate. Pe atunci tot ce produ­cea munca trudnică şi bat­­jocorită a minierului, a muncitorului din fabrici şi uzine, a ţăranului şi a intelectualului cinstit, f te bogăţiile solului şi subso­lului mergeau să satisfacă poftele celor puţini, a trân­torilor, a celor care nu firau altceva să facă decât sa stoarcă mai mult, pen­tru cât mai multe castele, moşii şi conturi la băncile de peste hotare. Clasa muncitoare din ţara noastră, eliberată de titezele Armate Sovietice, şi-a luat soarta în pro­­priile sale mâini, a alun­­gat de la conducerea ţării pe exploatatori, a redat poporului bogăţiile ce-i a­­parţin şi a început a clădi o viaţă nouă, a asigura libertatea şi fericirea tu­turor celor ce muncesc, a construi socialismul. Regimul nostru de de­mocraţie populară a obţi­nut — cu ajutorul şi spri­jinul neprecupeţit al * U­­niunii Sovietice — mari succese, care au schimbat fundamental situaţia eco­­­omică a ţării. Viaţa oamenilor muncii din ţara noastră a căpătat astfel cu totul altă înfăţiş­rare. Succesele de până acum f® tărâm politic, economic, social şi cultural din Re­publica noastră Populară, sunt realităţi vii, sunt rea­lizări care prin numai câ­teva exemple cifrice pe care Ie dăm, arată grija necontenită a Partidului şi Guvernului, pentru în­­bunătăţirea nivelului de trai­ al poporului nostru muncitor. De la 19-21 la sută cât era mortalitatea infantilă în ţara moşierilor, fabri­canţilor şi­­bancherilor, ea a scăzut astăzi treptat până la 6,5 la sută. Acest lucru se datoreşte atenţiei deosebite ce se dă sănătăţii mului. Mii şi zeci de mii de case de naştere, sanatorii, spitale şi creşe, au fost renovate şi clădite pe teritoriul Patriei noastre. Cei peste 226 mii de oa­­meni ai muncii care au fost trimişi in acest an la odihnă în cele mai f­umoase staţi­­uni climaterica de la munte sau mare, arată din plin gri­ja pentru cel mai preţios ca­pital din ţara noastră, o­­mul. Şcolile de alfabetizare care funcţionează pe în­treg cuprinsul ţării, şcolile şi facultăţile noi in­ţiate, cele peste ti mii de bi­blioteci existente, demons­trează acelaşi lucru. Succesele deosebite din producţie, pentru îndepli­nirea şi depăşirea Planului de Stat, constituirea celor peste loco de Gospodării agricole colective sunt pre­­mize puternice pentru tre­cerea la Planul Cincinal, la ducerea la îndeplinire a Planului de electrificare, la construirea socialismu­lui. Pentru păstrarea şi des­­voltarea tuturor acestor victorii, pentru ridicarea continuă a nivelului de trai a celor ce muncesc în ţara noastră, întreg po­porul muncitor este che­mat la 3 Decembrie să voteze pe candidaţii Fron­­tului Democraţiei Popu­­lare, pe deputaţii în Sfa­turile Populare. Conştienţi că această zi de adevărată sărbătoare constitue o puternică ma­­nifestare pentru întărirea democraţiei noastre po­­pulare, pentru apărarea păcii, să păşim cu încre­dere în faţa urnelor, sa votăm pe aleşii noştri­, să votăm pentru viitorul de mâine al Patriei noastre, socialismul. & ILIE Votând candidaţii Frontului Democraţiei Popu­­lare, veţi vota pentru Planul de cinci ani, plan a construirii socialismului şi bunei stări, pentru planul măreţ de electrificare a ţării, pentru puterea econo­­mică, bogăţia şi propăşirea Republicii Populare Române ! (Din Chemarea Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român către top alegătorii). s­i M­ia­re Nr. 1378 4 PAGINI 8 LEI Vintri i DeetmbrU 1950 ZIAR POPULAR COTIDIAN ----- ,.L .. 1 ■■■■ —...—---------------.frJ-^arr~ * *' ** “ “ — Ä Trăiască victoria in alegeri a frontulu­i Democratiei Populare 1 -iftii-jf. Win «Regimul de democrație populară a dat lovitura de moarte a sur­purii naționale şi vrajbei între poporul român şi naţi­onalităţile conlo­cuitoare. Azi relaţiile între poporul român şi naţionalităţile conlocui­toare sunt relaţii de prietenie frăţească şi de muncă dusă cot la cot în vederea clădirii socialismului în Republica Populară Română. Patria tuturor celor ce muncesc dela oraşe şi sate». (Din Chemarea Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român) însufleţite meetinguri electorale în numeroase oraşe ale ţării La Timişoara, în mijlocul unui nestăvilit entuziasm, a vorbit tov. TEOHARI GEORGESCU, candidat pentru Sfa­t! Popular al Regiunii Timişoara In întreaga ţara au avut loc zilele acestea entuziaste meetinguri în care po­­porul nostru muncitor şi-a arătat nestăvilit dragostea pe care o poartă candidaţilor vieţii noi, candidaţilor păcii­ . La aceste meetinguri au luat cuvântul membrii ai C.C. al P.M.R., membru ai Guvernului, deputaţi ai Marii Adunări Naţionale, conducători ai Organizaţiilor de Partid şi de massă, fruntaşi în producţie şi intelectuali de frunte. Ei candidează din partea Frontului Democraţiei Populare în alegerile de deputaţi în Sfaturile Populare. Cuvântarea tov. Teohari Georgescu La Timişoara, în preze­nţa a peste 50 de mii de cetă­ţeni, a vorbit tov. Teohari Georgescu secretar al C.C. al P.M.R., vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, Ministrul Afacerilor In­­terne. Luând cuvântul în aplau­zele entuziaste ale mulţimii, tov. Teohari Georgescu a în­ceput j prin a arăta că în ur­ma­­alegerilor* de la 3 Decem­brie zeci şi sute de soii din­tre cei maii buni fii aii po­porului muncitor vor fi atraşi la gospodărirea treburilo­r ob­şteşti, vor învăţa să conducă Statul şi aceasta va duce la întării­­ea celei mai însemna­te dintre cuceririle oamenilor fa muicii din ţara noastră: Omul Tov. Teohari Georgescu gerea puterii din mâna clicii ticăloase a extapataturilo­r şi făurirea unei noi puteri de stat aflate în mâinile clasei muncitoare în alianţă cu ţă­rănimea muncitoare. Cu­­drept cuvânt ne putem mândri cu înfăptuirile regi­mului nostru de democraţie populară, realizări ce ar fi fost cu neputinţă sub stăpâ­nirea capitaliştilor. Sub conducerea Partidului clasei­­muncitoare, oamenii muncii din ţara noastră au răsturnat­­regimul burghezo­­rooşieresc j şi au instaurat re­gimul­­de democraţie popu­lară. 1 . ’ . I . Graţie ajutorului Uniunii Sovietice şi eroismului clasei (continuare în pag. 4-a) . Votul nostru, —--------'•Ji'«"TM' -..­,»1'- -----­votul pocii Candidaţii F. D. P. Mihai Frunză Tovarăşul Mihai Frunză este cunoscut ca un vajnic luptător pentru binele clasei muncitoare. Pentru faptul de a fi dus cuvântul Partidului în rân­­dul studenţimii, tov. Mihai Frunză a fost de nenumărate ori arestat şi trimis în faţa Tribunalului Militar. Te­minându-şi studiile uni­­versitare, a plecat la Bucu­­­reşti, împrăştiind cu aceiaş ardoare ideile revoluţionare care chemau poporul la luptă pentru a dărâma şubreda o­­rânduire capitalistă pentru e­­liberarea ţârii de sub jugul fascist In timpul criminalului răz­­boi antisovietic, tov. Frunză se găseşte în rândurile luptă­­torilor antifascişti, ducând peste tot credinţa în victoria Armatelor Sovietice Tov. Mihai Frunză acti­­vează în aparatul C. C. al P. M. R. pe tărâmul ideolo­­gic şi totodată este titularul catedrei de Marxism-Leninism a Universităţii „C. I. Parhon« din Bucureşti. Tov. Mihai Frunză candi­­dează în circumscripţia 12 la Regională Iaşi. mm N. Manolache Fiul unui ţăran sărac din regiunea noastră, a intrat după absolvirea celor patru clase primare la Atelierele CFR Nicolina pentru a în­­văţa o meserie. Fierarul de la Atelierele CFR. Nicolina Manolache Neculae se alătură celorlalţi luptători pentru cauza dreap­­tă a clasei muncitoare. Activând atât pe linia de Partid, cât şi în cadrul sindi­­catul CFR­, tovarăşul Mano­­lache îşi dărueşte tot timpul luptei pentru ridicarea oame­nilor muncii la un mai înalt nivel de trai, la un mai înalt nivel politic şi cultural. In anul 1948, în luna Noi­embrie a fost ales de massele de sindicalişti ca preşedinte al consiliului Sindical Regi­­onal, funcţie ce o deţine şi astăzi datorită capacităţii sale de muncă. Deasemeni, tovarăşul Ma­­nolache duce o intensă acti­vitate în cadrul Comitetului Regional de luptă pentru Pace. El este iubit de către oa­­menii muncii pentru caracte­­rul lui drept şi cinstit, pen­­tru dragostea lui faţă de muncă. Pentru meritele sale, tov. N. Manolache a fost propus candidat în circumscripţia 9 l a Regională. Pădî! Barou Feldman Cine dintre oamenii mun­­cii din oraşul nostru nu«l cu»­noaşte pe deputatul Bereu Feldman. întreaga viaţă a tovarăşu» lui Bereu Feldman este pre­­sărată de nenumărate lupta duse împotriva celor ce ex­­ploatau fără milă pe munci­­tori. Intrând ucenic la un ate­lier de croitorie, el a cunos» cut din cea mai fragedă tine­­reţe jugul asupririi burghezo» moşiereşti. încă din anii tinereţii s’a alăturat luptei duse de cei mai buni fii ai clasei munci­ toare încadrându-se în anul 1931, în Uniunea Tineretului Comunist, unde a dus o act­i­vi­tate intensă. In anul 1940, a fost ares­­tat de Siguranţa antonesciană şi internat în lagărul din Tg. Jiu, iar în 1941 a fost depor­­tat la Vapniarca. Pentru trecutul lui de luptă pentru munca neprecupeţită­ pusă în slujba făuririi unui trai mai bun poporului mun­­citor, cetăţenii din circum­­scripţia 20 leau propus car.n­didat în Sfatul Popular al Regiunii Iaşi. IU ESS? Benditer Ichil Pe tovarăşul Benditer Ihil cetăţenii oraşului nostru îl cu­­nosc bine, din activitatea rod­­nică desfăşurată în calitate de secretar al Comitetului Pro­­vizoriu orăşeni de Iaşi. Fiul unor oameni nevoiaşi, tovarăşul Benditer şi-a dat seama încă cu­ mult înainte de 23 August 1944, de cau­­zele mizeriei şi exploatării la care era supus poporul mun­­citor de către burghezo«mo» şierime. Pentru atitudinea sa cura­­joasă împotriva regimului burghezo-moşieresc, reacţiu*­nea îl aruncă in lagăr, şi îl Închide la Doftana. Pentru devotamentul faţă de cauza clasei muncitoare, a fost decorat cu medalia »Pen­­tru eliberarea Patriei de sub jugul fascist“. După 23 August 1944, in­deplineşte diferite munci în­­cre­dinţate de Partid, pe care se s­­rădueşte să le ducă cu succes la îndeplinire. Tov. Benditer Ihil este mem­­bru al Comitetului de Partid al oraşului Iaşi, unde mun­­ceşte cu dragoste pentru tras­ducerea în viaţă a sarcinilor date de Partid. Oamenii muncii din oraşu Iaşi, au propus pe tov. Ben di­er Ihil drept candidat î­n circ lect. orăşenească Nr. 63-

Next