Opinia, iunie 1951 (Anul 43, nr. 1431-1456)

1951-06-01 / nr. 1431

1­ 1 Sa acceleram viteza de circulaţie a fondului de rulment! Mijloacele materiale ale unei în­treprinderi se compun din fondul de bază şi fondul de rulment. Fondurile de bază sunt mijloacele investite în clădirile întreprinderii, în instalaţii, maşini, utilaj şi în mijloace de transport interne. Fondurile de rulment însă sunt mijloacele învestite în rezervele de materiale, în combustibil, semifabri­cate, piese şi maşini necesare între­prinderii, precum şi în produse finite nelivrate încă. Cu cât rezervele vor fi transfor­mate mai repede în produse fabri­cate,, în produse finite,­ apoi în mi­jloace băneşti, adică livrate şi din nou transformate în materii prime, adică cu cât se va consuma mai puţin timp cu fabricarea produselor finite şi cu expedierea lor la consu­mator, cu atât mai repede va circu­la fondul de rulment. Accelerarea circulaţiei fondului d­e rulment indică gradul de des­­voltare a producţiei, nivelul ei tehnic. Viteza de circulaţie a fondulu­i de rulment ne arată în ce măsură, s’a introdus şi s’a folosit tehnica nouă, în ce măsură s’a perfecţionat procesul tehnologic, s’a îmbunătă­ţit organizarea muncii şi conduce­rea producţiei. Pentru a putea obţine o accele­rare a vitezei de circulaţie a fon­dului de rulment este nevoie de a­­plicarea unei tehnici înaintate în procesul de producţie. Dacă circulaţia fondului de rul­ment ar fi accelerată numai cu singură zi, economia noastră naţio­nală ar dispune de însemnate sume ce ar putea fi învestite în alte di­recţii. Numai datorită accelerării vite­zei de circulaţie a fondurilor exis­tente, fără de mijloace în plus, vom putea construi noi fabrici, noi uzine, locuinţe pentru muncitori, vom pu­tea da în plus milioane de metri de ţesături, precum şi alte produse industriale. Pentru a putea realiza acest lu­cru, fiecare întreprindere trebue să fie direct interesată în accelerarea vitezei de circulaţie a fondului de rulment, deoarece în felul acesta se asigură sporirea continuă a bunei stări materiale a oamenilor muncii. Pentru a asigura accelerarea vi­telei de circulaţie a fondului de rul­­n­ini, este nevoie de gospodărirea chibzuită a întreprinderilor. Trebue înlăturată depozitarea de mari cantităţi de materiale care ar du­ge la blocarea fondului de rul­ment, în diferite produse semifabri­­cate, piese de schimb şi alte mate­riale auxiliare. Acest lucru se poate realiza prin entrenarea câtor mai mulţi munci­­tri în întrecerea socialistă, prin in­tensificarea ei, precum şi prin an­trenarea întregii mase de muncitori din fabrică sau uzină în lupta pert­­r­u rentabilitate, in lupta pentru creştrea continuă a producţiei şi productivităţii muncii. Drept exemplu de contribuţia ce se p­oate realiza prin ridicarea pro­ductivităţii la un înalt nivel tehnic şi deci accelerarea circulaţiei fon­dul­ui de rulment, vom lua Uzinele „Stema Roşie" din Bucureşti care au instituit statului din fondul de rulment suma de 14 milioane, sumă ce s’a putut folosi astfel în alte învestiţii. Daca o singură întreprindere, da-' torită gospodăriei chibzuite a pus la dispoziţia statului într’un alt o sumă atât de importanta, ne pu­tem ușor da seama ce ar putea rea­liza în această pricin',,,1 miile da fabrici de pe întreg cuprinsul țării. Pentru aceasta însă esîs *c\oîă să se. continue cu sugr ces întrecerea socialistă, să se asi­gure extinderea pe o scară tot mai largă a metodelor de lucru sovieti­ce, factor principal, călăuzitor în lupta pentru realizarea şi depăşirea planului.­­ Bătălia care se da acum pentru îndeplinirea Planului înainte de termen va asigura cu mult accele­rarea circulaţiei fondului de rul­ment, prin însuşi faptul că va face să crească productivitatea muncii. In fabricile şi uzinele din Uniu­nea Sovietică această problemă preocupă pe toţi muncitorii, fiecare fiind direct interesat în creşterea puterii e­conomice a Patriei Socia­­liste. Organizaţiile de Partid şi comite­tele de întreprindere sprijină în mod activ iniţiativa creatoare a oameni­lor muncii contribuind la extinderea experienţei fruntaşilor. Urmând minunata experienţă a oamenilor sovietici, oamenii muncii din ţara noastră au pornit cu avânt mereu sporit pentru creşterea con­tinuă a producţiei şi productivităţi muncii, asigurând în felul acesta accelerarea circulaţiei fondului de rulment şi deci creşterea continuă a volumului produselor industriale. Şi în oraşul nostru lupta munci­torilor din fabrici şi întreprinderi se dă în vederea creşterii continui a producţiei, a măririi volumulu produselor industriale, a realizări­­n acelaşi timp de lucru a tot mai multe mărfuri fabricate cu preţ de cost cât mai redus. Intensa acţiune întreprinsă de muncitorii de la Atelierele CFR Ni­cotină, care în cadrul întrecerii în cinstea zilei Partidului, au realizat prin întrebuinţarea resurselor in­terne economii în valoare de aproa­pe cinci milioane lei, acţiune care în prezent este continuată cu suc­ces, duce la o reducere a cheltue­­lilor de fabricaţie, la deblocarea unor însemnate sume din fondul de rulment, sume ce pot fi folosite de către stat în alte investiţii. Deasemeni prin reducerea timpului de lucru la anumite piese sau ope­raţiuni se produce o mai rapidă des­făşurare a procesului de producţie şi deci accelerarea circulaţiei fon­dului de rulment. La fabrica Ţesătura, deasemeni datorită aplicării metodelor de lu­cru sovietice s’a ajuns la o mai înal­tă productivitate, contribuindu-se prin aceasta la accelerarea vitezei de circulaţie a fondului de rulment. Insă pentru a fi la înălţimea mă­reţelor sarcini ce stau în faţa noas­tră în lupta pentru construirea so­cialismului, va trebui să dăm toată atenţia acestei probleme şi să du­cem o luptă hotărîtă pentru ridica­rea continuă a productivităţii mun­cii, pentru introducerea în întreprin­derile noastre a unui înalt nivel tehnic, inspirat din minunata ex­perienţă a oamenilor sovietici. De aceea sarcina de seamă a or­ganizaţiilor de Partid din întreprin­deri, este să îndrumeze sindicatele şi comitetele de întreprindere pen­tru extinderea cât mai largă a apli­cării metodelor sovietice, populari­zarea în mijlocul masselor a meto­delor folosite de muncitorii fruntaşi, precum şi gospodărirea chibzuită întreprinderilor. “. 1. In felul acesta vom asigura o con­tinuă desvoltare a economiei Patriei noastre, vom contribui la îmbunată­­irea condiţiilor de trai ale celor ca muncesc, Al. radu ANUL 49 Nr. 1431 ABONAMENTE Lei 360 *....................... • • 3 Ina» Lei 1200 întreprinderi, Autorități pe un an Atelierele tipografice LAȘI Str. ȘTEFAN CEL MARE 50-52 ZIAR POPULAR COTIDIAN 4 PAGINI 4 LEI BIBLN I­U NI­T ÎL M Vineri 1 Iunie 1951 R e a a c t i I­­ași, Str. Cuza Vodă, l­a fetajl Administraţia IAŞI, Str. Cuza Vodă . TELEFOANE REDACȚIA Nr. 1209 ADMINISTRAȚIA Nr. 2042 TIPOGRAFIA* 1 Nr. 1210 Construcţiile Păcii Datorită sprijinului nes­precupeţit al marii Ţări a Socialismului Vicios­rios, zilnic sosesc pe şan­­tierele Canalului Dună­­re-Marea Neagră noi maşini sovietice, care grăbesc realizarea acess­tei măreţe construcţii a Păcii, O manifestare pentru pace a intelectualilor germani din Capitală Comitetul Central al Com­i­­tetului Antifascist german a organizat Duminica trecută o mare manifestare pentru pace a intelectualilor germani din Capitală. Marele număr al participant­­ilor la această manifestare a dovedit interesul pe care îl poartă populaţia germană pro­­blemei luptei împotriva reînar­­mării Germaniei Occidentale şi arată că locuitorii de naţio­nalitate germană din Patria noastră sunt h­otărîţi să con­­tribue activ la lupta pentru pace a tuturor oamenilor cins­­tiţi din lumea întreagă. Au luat cuvântul cu acest prilej numeroşi profesori şi studenţi din Capitală. Manifestarea de solidaritate cu lupta pentru pace a poporului german a luat sfârşit cu un program ar­­tistic prezentat de elevii şco­lii germane din Bucureşti. Noi semnături pe Apelul pentru un Pact al Păcii Zi de zi se alătură noi şi noi semnături pe Apelul pentru un Pact al Păcii, semnături care re­prezintă voinţa hotărîtă a oameni­lor muncii de a apăra cel mai de preţ bun al omenirii: PACEA. Astfel au mai semnat: Ion Voi­­cicovschi, muncitor la Atei, CFR Nicolina; N. Nicolaescu, prof. de muzică; Maria Axinte, pensionară, str. Ion Creangă 66; M. Cîrit"ţariTîj "director de studii la Politehnica Muncitorească; Const. Ilegitim, strungar la Atei. CFR Nicolina; Georgeta Dimitriu,­ funcţionară; I. Sumer, directorul liceului seral; I. Plop mic meseriaş, str. Max Wex­­ler; Nicu Cacescu linotipist la Cen­trul Poligrafic No. 10; Alex. Ghizic ziarist; Coman Petru muncitor la ETACS; V. Niţă student Fac. de Chimie industrială; J. Davisohn, prof. univ.; dr. H. Rizicovici şeful secţiei sanitare a Sfatului Popular orăşenesc; N. Merling-Sanielevici şef de lucrări; Sion Maria munci­toare, fabrica Victoria; S. Sonen­reich medic str. Xenopol; V. Stre­chie fochist depoul CFR Iaşi; Gh. Rădulescu membru al ansamblului popular „Doina Moldovei”; prof . Grămadă; Elly Hette, sculptor; Gh Ivaşcu din Coop. Higiena; E. Gold­man asist. univ.; Dumitru Baran, directorul şcolii elementare Nr. 2 băieţi; Cecilia Ploaie elevă, şc. medie de artă şi alţii. 93-450 Iei economii la Cooperativa I.O­ V.R. „23 August“ Pentru a da viaţă angajamen­telor luate cu ocazia semnării Apelului pentru un Pact al Păcii muncitorii Cooperativei de pro­ducţie „23 August­’ obţin zi de zi noi succese în lupta pentru îndeplinirea sarcinilor ce le re­vin din plan. Astfel antrenaţi în întrecere socialistă pe secţii, pe grupe şi individual, muncitorii acestei Cooperative au depăşit planul pe p­rimele decade ale lunii Mai cu­­12 la sută. Deasemeni în cursul acestui trimestru au fost realizate econo­mii în valoare de 93.460 lei. In vederea îmbunătăţirii permanente a calităţii produ­selor a luat fiinţă al doilea curs de calificare profesională la locul de muncă, după metoda stanano­­vistei Cotlear, curs ce este urmat de 30 de muncitori. S. LEIBO , ICI coresp. O inovaţie care reduce cu 50 la sută durata unei operaţiuni In dorinţa de a contribui cât mai mult la îndeplinirea cu succes a sarcinilor ce le revin din planul pe primul semestru al anului, muncito­rii de la ETACS îndrumaţi de către organizaţia de Partid aplică zi cu zi noi metode de lucru menite să ridice producţia la un mai înalt ni­vel, să asigure o productivitate a muncii mereu crescândă. Astfel, muncitori din secţia lacă­­tuşerie a serviciului transporturi în comun, cu sprijinul activ al maiş­trilor şi tehnicienilor din atelier, au executat un dispozitiv de îndreptat axele la vagoane. înainte, această operaţiune se făcea înroşind osiile în cuptor, con­­sumându-se o cantitate de 30 kgr, combustibil. Datorită noului dispozitiv făcut de muncitorii din secţia lăcătuşerie operaţiunea îndreptării axelor va­goanelor se face la rece, fără a se consuma combustibil. Pe lângă economia de combusti­bil realizată, și durata de prelucra­re a fost redusă cu 50 la sută. I. FILIP coresp. Muncitorii Centrului Mecanic Regional sprijină pregătirile pentru campania de recoltare In urma Hotărîrii CC al PMR cu privire la pregătirea pentr­u îndeplinirea campaniei de recol­tare, muncitorii Centrului Meca­nic Regional şi-au luat angaja­mentul de a munci cu forţe spo­rite pentru a sprijini intens pre­gătirile în vederea desfăşurării campaniei de recoltare. Angajamentele luate sunt du­sa la îndeplinire zi cu zi, mun­­citorii fiind pătrunşi de impor­tanţa sarcinii ce apasă pe ume­rii lor, pentru a asigura pâinea poporului. In atelierele Centrului Me­­caniu Regional se lucrează dife­rite piese necesare SALT.-urilor pentru repararea tractoarelor batozelor şi maşinilor agricole, necesare campaniei de recoltare Astfel până în prezent au fost recondiţionate 15 axe de batoză care au fost trimise S.M.T.-urilor pentru montare. Deasemeni au mai fost conf®b­­ţionte pentru Staţiunile de Ma­­şini şi Tractoare din material nou, trei axe de batoză. Secţia montaj a Centrului Mecanic Regional, lucrează da zor pentru terminarea remorce­­lor­ dormitoare, necesare la arii, pentru personalul batozelor şi tractoarelor. In sferă de lucrările executata în atelierele proprii, Centrul Me­­caic Regional a trimis o serie d­e specialişti pentru a sprijini echi­pele de reparat maşinile agricole ale S.M.T-urilor. * Astfel au fost trimişi mecanici, sudori şi strungari la S.M.T. Podul Iloaiei, precum şi în Re­giunea Bacău la S.M.T. Roman şi la Regiunea Bârlad la S.M.T. Huşi, Zorleni şi Vaslui, pentru a se termina la timp lucrările de pregătire a maşinilor şi uneltelor agricole, pentru buna desfăşurare a campaniei de recoltare. , PLOEŞTI . Desfăşurând larg întrecerea socialistă şi aplicând cu succes minunatele metode sovietice de lucru, muncitorii şi tehnicienii întreprinderii „Sovromconstrucţie” nr. 7, care lucrează pe şantierul hi­drocentralei Moroeni, şi-au îndepli­nit sarcinile ce le reveneau pe pri­mul semestru al anului în curs, în­cepând a lucra în contul semestru­lui viitor. Acest important succes a fost po­sibil datorită calificării profesiona­le a unui mare număr de muncitori în şcolile deschise pe şantier ca şi avântului patriotic de care este în­sufleţit întregul colectiv. S-au evidenţiat în mod deosebit brigada UTM condusă de Gh. Mu­­şat, echipa condusă de Gheorghe Ghirardi din sectorul I baraj, echi­pa lui Gheorghe Blega, a lui Tudor Tutunaru, de la cariera de piatră Ratei, precum şi echipele conduse de Andronic Bota, Tiberiu Câmpea­­nu, Ludovic Naghi, Ion Brebeanu și Ion Moiceanu. Au terminat planul pe primul semestru 'jMIRIROIEO ____ Cărbune în contul lunii August La mina Lupeni, numeroase echi­pe lucrează în contul lunilor vii­toare. Aceasta se datoreşte bunei organizări a muncii, care a dus la eliminarea timpilor morţi, precum şi aplicării înaintatelor metode de lucru sovietice. De la data de 27 Mai a.c. lucrea­ză, în contul zilei de 15 August 1951, echipele conduse de tov. Ioan Dulci, Iosif Vereş şi Dionisie Faza­­caş dintr-un abataj frontal al secto­rului III. Ei înregistrează zilnic depăşiri de norme cuprinse între 130 la sută şi 190 la sută. Prin a­­ceste realizări ei întăresc semnătu­rile lor puse pe Apelul pentru în­cheierea unui Pact al Păcii între cele cinci puteri. Populaţia din ţările America toate sub călcâiul imperialiştilor f­nnaliste se extind tot mai mult Mişcări violente, lovituri de succed rapid, ca nişte furtuni ce­hilor ale căror interese nu ţin­­ dreptate, şi se manifestă cu libertate­a popoarelor. Prezentăm astăzi — drept mai frământate ţări: BOLIVIA. O ŢARA DE PLATO­URI SITUATE LA MARI ÎNĂLŢIMI... Suferinţele poporului a­­cestei ţări încep chiar din perioada colonială. Terito­riul actualei republici a fost alipit în­­nod­­succesiv la Peru, apoi la Argentina. Eliberată de către Bolivar, al cărui nume­ l-a luat, a­­ceastă regiune de platouri situate la o altitudine de 3000­­până la 4-5°° metri, a stârnit întotdeauna pof­tele hrăpăreţe ale vecinilor săi­„Bolivia este o tavă de argint susţinută de coloane de aur”, astfel se exprima un igeolog din secolul tre­cut. Totuşi expresia nu o­­feră decât o palidă imagine­­a bogăţiilor acumulate în subsolul bolivian, bogăţii care nici nu sunt încă pe deplin cunoscute. Argintul, arama, wolframul, tungste­nul, isi cositorul sunt mate­riile prime ,cunoscute până in prezent. . ...IN CARE A­UI IN­TERVENIT TRUSTU­RILE In anul 1883 13 hi­li aca­parează litoralul .­bolivian care va furniza invadatoru­lui cea mai mare parte din producţia sa de aramă. In 1930, trustul Rockefeller, simţindu-şi ameninţat mono­polul său asupra petrolului bolivian,­­face ca dintr'o ne­înţelegere de frontieră sa izbucnească un război sân­geros între Bolivia şi Para­guay. De pe urma distruge­rilor şi suferinţelor provo­cate de cei cinci ani de lup­, Latine duce o viaţă grea, înăbuşiţ i americani, ale căror tendinţa colo-­­ stat, răsturnări de guverne se­­ izbucnesc la comanda monopolis­­socoteală de jertfe omeneşti sau de­­ brutalitate, în pofida voinţei de­­ exemplu — situaţia uneia din cele­te, „Standard Oii” şi uzi­nele de armament yankee, au realizat beneficii uriaşe. Mai târziu, diplomaţia Nord­­americană încurajează repu­blica Peru în revendică­rile sale asupra, teritoriilor bo­­liviene, întotdeauna Bolivia a trebuit să fie o pradă pen­tru marile monopoluri stră­­ ine.­­ OAMENII FAC PAR­TE DIN INVENTAR Pe un teritoriu cu o su­prafaţă mai mare decât a Franţei, circa patru mi­loa­­ne de oameni se hrănesc aproape­ numai cu „coca” (arbust din frunzele căriia se obţine cocaina). Un di­plomat străin, închiriind o casă în oraşul La Paz, a fost prevenit de proprietarul imobilului să nu plătească personalului indian de ser­viciu, pe motiv că acest per­sonal „face parte din inven­tarul casei’*... „Pentru a e­­vita ca aceşti oameni să de­vină revoluţionari, să se gândească la o viaţă ome­nească —­ a adăugat pro­prietarul, — nu trebuie sub nici un motiv să-i tratăm ca pe nişte fiinţe omeneşti. O singură masă pe zi le este deajuns. Pentru restul zilei, îşi vor amăgi foamea a­mestecând frunze de coca”. Această scenă­­s’a petrecut în 1949... Pe străzile capitalei, m­­aicul­ Quechuas şi Aymaras — care formează 90 la sută din în­treaga populaţie a ţării —­ trebue sa cadă în genunchi când adresează cuvântul „stăpânilor”­ albi şi metişi. Continuare în pag. d­a­ Reportaj extern Bolivia o ţară ca „o tavă de argint susţinuta de coloane de aur“ — îngenunchiată de imperialiştii yankei Oamenii şi b­ogăţiile naturii sunt „inventar * al frustmanîlor

Next