Opinia, iunie 1951 (Anul 43, nr. 1431-1456)
1951-06-01 / nr. 1431
1 1 Sa acceleram viteza de circulaţie a fondului de rulment! Mijloacele materiale ale unei întreprinderi se compun din fondul de bază şi fondul de rulment. Fondurile de bază sunt mijloacele investite în clădirile întreprinderii, în instalaţii, maşini, utilaj şi în mijloace de transport interne. Fondurile de rulment însă sunt mijloacele învestite în rezervele de materiale, în combustibil, semifabricate, piese şi maşini necesare întreprinderii, precum şi în produse finite nelivrate încă. Cu cât rezervele vor fi transformate mai repede în produse fabricate,, în produse finite, apoi în mijloace băneşti, adică livrate şi din nou transformate în materii prime, adică cu cât se va consuma mai puţin timp cu fabricarea produselor finite şi cu expedierea lor la consumator, cu atât mai repede va circula fondul de rulment. Accelerarea circulaţiei fondului de rulment indică gradul de desvoltare a producţiei, nivelul ei tehnic. Viteza de circulaţie a fondului de rulment ne arată în ce măsură, s’a introdus şi s’a folosit tehnica nouă, în ce măsură s’a perfecţionat procesul tehnologic, s’a îmbunătăţit organizarea muncii şi conducerea producţiei. Pentru a putea obţine o accelerare a vitezei de circulaţie a fondului de rulment este nevoie de aplicarea unei tehnici înaintate în procesul de producţie. Dacă circulaţia fondului de rulment ar fi accelerată numai cu singură zi, economia noastră naţională ar dispune de însemnate sume ce ar putea fi învestite în alte direcţii. Numai datorită accelerării vitezei de circulaţie a fondurilor existente, fără de mijloace în plus, vom putea construi noi fabrici, noi uzine, locuinţe pentru muncitori, vom putea da în plus milioane de metri de ţesături, precum şi alte produse industriale. Pentru a putea realiza acest lucru, fiecare întreprindere trebue să fie direct interesată în accelerarea vitezei de circulaţie a fondului de rulment, deoarece în felul acesta se asigură sporirea continuă a bunei stări materiale a oamenilor muncii. Pentru a asigura accelerarea vitelei de circulaţie a fondului de rulnini, este nevoie de gospodărirea chibzuită a întreprinderilor. Trebue înlăturată depozitarea de mari cantităţi de materiale care ar duge la blocarea fondului de rulment, în diferite produse semifabricate, piese de schimb şi alte materiale auxiliare. Acest lucru se poate realiza prin entrenarea câtor mai mulţi muncitri în întrecerea socialistă, prin intensificarea ei, precum şi prin antrenarea întregii mase de muncitori din fabrică sau uzină în lupta pertru rentabilitate, in lupta pentru creştrea continuă a producţiei şi productivităţii muncii. Drept exemplu de contribuţia ce se poate realiza prin ridicarea productivităţii la un înalt nivel tehnic şi deci accelerarea circulaţiei fondului de rulment, vom lua Uzinele „Stema Roşie" din Bucureşti care au instituit statului din fondul de rulment suma de 14 milioane, sumă ce s’a putut folosi astfel în alte învestiţii. Daca o singură întreprindere, da-' torită gospodăriei chibzuite a pus la dispoziţia statului într’un alt o sumă atât de importanta, ne putem ușor da seama ce ar putea realiza în această pricin',,,1 miile da fabrici de pe întreg cuprinsul țării. Pentru aceasta însă esîs *c\oîă să se. continue cu sugr ces întrecerea socialistă, să se asigure extinderea pe o scară tot mai largă a metodelor de lucru sovietice, factor principal, călăuzitor în lupta pentru realizarea şi depăşirea planului. Bătălia care se da acum pentru îndeplinirea Planului înainte de termen va asigura cu mult accelerarea circulaţiei fondului de rulment, prin însuşi faptul că va face să crească productivitatea muncii. In fabricile şi uzinele din Uniunea Sovietică această problemă preocupă pe toţi muncitorii, fiecare fiind direct interesat în creşterea puterii economice a Patriei Socialiste. Organizaţiile de Partid şi comitetele de întreprindere sprijină în mod activ iniţiativa creatoare a oamenilor muncii contribuind la extinderea experienţei fruntaşilor. Urmând minunata experienţă a oamenilor sovietici, oamenii muncii din ţara noastră au pornit cu avânt mereu sporit pentru creşterea continuă a producţiei şi productivităţi muncii, asigurând în felul acesta accelerarea circulaţiei fondului de rulment şi deci creşterea continuă a volumului produselor industriale. Şi în oraşul nostru lupta muncitorilor din fabrici şi întreprinderi se dă în vederea creşterii continui a producţiei, a măririi volumulu produselor industriale, a realizărin acelaşi timp de lucru a tot mai multe mărfuri fabricate cu preţ de cost cât mai redus. Intensa acţiune întreprinsă de muncitorii de la Atelierele CFR Nicotină, care în cadrul întrecerii în cinstea zilei Partidului, au realizat prin întrebuinţarea resurselor interne economii în valoare de aproape cinci milioane lei, acţiune care în prezent este continuată cu succes, duce la o reducere a cheltuelilor de fabricaţie, la deblocarea unor însemnate sume din fondul de rulment, sume ce pot fi folosite de către stat în alte investiţii. Deasemeni prin reducerea timpului de lucru la anumite piese sau operaţiuni se produce o mai rapidă desfăşurare a procesului de producţie şi deci accelerarea circulaţiei fondului de rulment. La fabrica Ţesătura, deasemeni datorită aplicării metodelor de lucru sovietice s’a ajuns la o mai înaltă productivitate, contribuindu-se prin aceasta la accelerarea vitezei de circulaţie a fondului de rulment. Insă pentru a fi la înălţimea măreţelor sarcini ce stau în faţa noastră în lupta pentru construirea socialismului, va trebui să dăm toată atenţia acestei probleme şi să ducem o luptă hotărîtă pentru ridicarea continuă a productivităţii muncii, pentru introducerea în întreprinderile noastre a unui înalt nivel tehnic, inspirat din minunata experienţă a oamenilor sovietici. De aceea sarcina de seamă a organizaţiilor de Partid din întreprinderi, este să îndrumeze sindicatele şi comitetele de întreprindere pentru extinderea cât mai largă a aplicării metodelor sovietice, popularizarea în mijlocul masselor a metodelor folosite de muncitorii fruntaşi, precum şi gospodărirea chibzuită întreprinderilor. “. 1. In felul acesta vom asigura o continuă desvoltare a economiei Patriei noastre, vom contribui la îmbunatăirea condiţiilor de trai ale celor ca muncesc, Al. radu ANUL 49 Nr. 1431 ABONAMENTE Lei 360 *....................... • • 3 Ina» Lei 1200 întreprinderi, Autorități pe un an Atelierele tipografice LAȘI Str. ȘTEFAN CEL MARE 50-52 ZIAR POPULAR COTIDIAN 4 PAGINI 4 LEI BIBLN IU NIT ÎL M Vineri 1 Iunie 1951 R e a a c t i Iași, Str. Cuza Vodă, la fetajl Administraţia IAŞI, Str. Cuza Vodă . TELEFOANE REDACȚIA Nr. 1209 ADMINISTRAȚIA Nr. 2042 TIPOGRAFIA* 1 Nr. 1210 Construcţiile Păcii Datorită sprijinului nesprecupeţit al marii Ţări a Socialismului Viciosrios, zilnic sosesc pe şantierele Canalului Dunăre-Marea Neagră noi maşini sovietice, care grăbesc realizarea acesstei măreţe construcţii a Păcii, O manifestare pentru pace a intelectualilor germani din Capitală Comitetul Central al Comitetului Antifascist german a organizat Duminica trecută o mare manifestare pentru pace a intelectualilor germani din Capitală. Marele număr al participantilor la această manifestare a dovedit interesul pe care îl poartă populaţia germană problemei luptei împotriva reînarmării Germaniei Occidentale şi arată că locuitorii de naţionalitate germană din Patria noastră sunt hotărîţi să contribue activ la lupta pentru pace a tuturor oamenilor cinstiţi din lumea întreagă. Au luat cuvântul cu acest prilej numeroşi profesori şi studenţi din Capitală. Manifestarea de solidaritate cu lupta pentru pace a poporului german a luat sfârşit cu un program artistic prezentat de elevii şcolii germane din Bucureşti. Noi semnături pe Apelul pentru un Pact al Păcii Zi de zi se alătură noi şi noi semnături pe Apelul pentru un Pact al Păcii, semnături care reprezintă voinţa hotărîtă a oamenilor muncii de a apăra cel mai de preţ bun al omenirii: PACEA. Astfel au mai semnat: Ion Voicicovschi, muncitor la Atei, CFR Nicolina; N. Nicolaescu, prof. de muzică; Maria Axinte, pensionară, str. Ion Creangă 66; M. Cîrit"ţariTîj "director de studii la Politehnica Muncitorească; Const. Ilegitim, strungar la Atei. CFR Nicolina; Georgeta Dimitriu, funcţionară; I. Sumer, directorul liceului seral; I. Plop mic meseriaş, str. Max Wexler; Nicu Cacescu linotipist la Centrul Poligrafic No. 10; Alex. Ghizic ziarist; Coman Petru muncitor la ETACS; V. Niţă student Fac. de Chimie industrială; J. Davisohn, prof. univ.; dr. H. Rizicovici şeful secţiei sanitare a Sfatului Popular orăşenesc; N. Merling-Sanielevici şef de lucrări; Sion Maria muncitoare, fabrica Victoria; S. Sonenreich medic str. Xenopol; V. Strechie fochist depoul CFR Iaşi; Gh. Rădulescu membru al ansamblului popular „Doina Moldovei”; prof . Grămadă; Elly Hette, sculptor; Gh Ivaşcu din Coop. Higiena; E. Goldman asist. univ.; Dumitru Baran, directorul şcolii elementare Nr. 2 băieţi; Cecilia Ploaie elevă, şc. medie de artă şi alţii. 93-450 Iei economii la Cooperativa I.O V.R. „23 August“ Pentru a da viaţă angajamentelor luate cu ocazia semnării Apelului pentru un Pact al Păcii muncitorii Cooperativei de producţie „23 August’ obţin zi de zi noi succese în lupta pentru îndeplinirea sarcinilor ce le revin din plan. Astfel antrenaţi în întrecere socialistă pe secţii, pe grupe şi individual, muncitorii acestei Cooperative au depăşit planul pe primele decade ale lunii Mai cu12 la sută. Deasemeni în cursul acestui trimestru au fost realizate economii în valoare de 93.460 lei. In vederea îmbunătăţirii permanente a calităţii produselor a luat fiinţă al doilea curs de calificare profesională la locul de muncă, după metoda stananovistei Cotlear, curs ce este urmat de 30 de muncitori. S. LEIBO , ICI coresp. O inovaţie care reduce cu 50 la sută durata unei operaţiuni In dorinţa de a contribui cât mai mult la îndeplinirea cu succes a sarcinilor ce le revin din planul pe primul semestru al anului, muncitorii de la ETACS îndrumaţi de către organizaţia de Partid aplică zi cu zi noi metode de lucru menite să ridice producţia la un mai înalt nivel, să asigure o productivitate a muncii mereu crescândă. Astfel, muncitori din secţia lacătuşerie a serviciului transporturi în comun, cu sprijinul activ al maiştrilor şi tehnicienilor din atelier, au executat un dispozitiv de îndreptat axele la vagoane. înainte, această operaţiune se făcea înroşind osiile în cuptor, consumându-se o cantitate de 30 kgr, combustibil. Datorită noului dispozitiv făcut de muncitorii din secţia lăcătuşerie operaţiunea îndreptării axelor vagoanelor se face la rece, fără a se consuma combustibil. Pe lângă economia de combustibil realizată, și durata de prelucrare a fost redusă cu 50 la sută. I. FILIP coresp. Muncitorii Centrului Mecanic Regional sprijină pregătirile pentru campania de recoltare In urma Hotărîrii CC al PMR cu privire la pregătirea pentru îndeplinirea campaniei de recoltare, muncitorii Centrului Mecanic Regional şi-au luat angajamentul de a munci cu forţe sporite pentru a sprijini intens pregătirile în vederea desfăşurării campaniei de recoltare. Angajamentele luate sunt dusa la îndeplinire zi cu zi, muncitorii fiind pătrunşi de importanţa sarcinii ce apasă pe umerii lor, pentru a asigura pâinea poporului. In atelierele Centrului Mecaniu Regional se lucrează diferite piese necesare SALT.-urilor pentru repararea tractoarelor batozelor şi maşinilor agricole, necesare campaniei de recoltare Astfel până în prezent au fost recondiţionate 15 axe de batoză care au fost trimise S.M.T.-urilor pentru montare. Deasemeni au mai fost conf®bţionte pentru Staţiunile de Maşini şi Tractoare din material nou, trei axe de batoză. Secţia montaj a Centrului Mecanic Regional, lucrează da zor pentru terminarea remorcelor dormitoare, necesare la arii, pentru personalul batozelor şi tractoarelor. In sferă de lucrările executata în atelierele proprii, Centrul Mecaic Regional a trimis o serie de specialişti pentru a sprijini echipele de reparat maşinile agricole ale S.M.T-urilor. * Astfel au fost trimişi mecanici, sudori şi strungari la S.M.T. Podul Iloaiei, precum şi în Regiunea Bacău la S.M.T. Roman şi la Regiunea Bârlad la S.M.T. Huşi, Zorleni şi Vaslui, pentru a se termina la timp lucrările de pregătire a maşinilor şi uneltelor agricole, pentru buna desfăşurare a campaniei de recoltare. , PLOEŞTI . Desfăşurând larg întrecerea socialistă şi aplicând cu succes minunatele metode sovietice de lucru, muncitorii şi tehnicienii întreprinderii „Sovromconstrucţie” nr. 7, care lucrează pe şantierul hidrocentralei Moroeni, şi-au îndeplinit sarcinile ce le reveneau pe primul semestru al anului în curs, începând a lucra în contul semestrului viitor. Acest important succes a fost posibil datorită calificării profesionale a unui mare număr de muncitori în şcolile deschise pe şantier ca şi avântului patriotic de care este însufleţit întregul colectiv. S-au evidenţiat în mod deosebit brigada UTM condusă de Gh. Muşat, echipa condusă de Gheorghe Ghirardi din sectorul I baraj, echipa lui Gheorghe Blega, a lui Tudor Tutunaru, de la cariera de piatră Ratei, precum şi echipele conduse de Andronic Bota, Tiberiu Câmpeanu, Ludovic Naghi, Ion Brebeanu și Ion Moiceanu. Au terminat planul pe primul semestru 'jMIRIROIEO ____ Cărbune în contul lunii August La mina Lupeni, numeroase echipe lucrează în contul lunilor viitoare. Aceasta se datoreşte bunei organizări a muncii, care a dus la eliminarea timpilor morţi, precum şi aplicării înaintatelor metode de lucru sovietice. De la data de 27 Mai a.c. lucrează, în contul zilei de 15 August 1951, echipele conduse de tov. Ioan Dulci, Iosif Vereş şi Dionisie Fazacaş dintr-un abataj frontal al sectorului III. Ei înregistrează zilnic depăşiri de norme cuprinse între 130 la sută şi 190 la sută. Prin aceste realizări ei întăresc semnăturile lor puse pe Apelul pentru încheierea unui Pact al Păcii între cele cinci puteri. Populaţia din ţările America toate sub călcâiul imperialiştilor fnnaliste se extind tot mai mult Mişcări violente, lovituri de succed rapid, ca nişte furtuni cehilor ale căror interese nu ţin dreptate, şi se manifestă cu libertatea popoarelor. Prezentăm astăzi — drept mai frământate ţări: BOLIVIA. O ŢARA DE PLATOURI SITUATE LA MARI ÎNĂLŢIMI... Suferinţele poporului acestei ţări încep chiar din perioada colonială. Teritoriul actualei republici a fost alipit înnodsuccesiv la Peru, apoi la Argentina. Eliberată de către Bolivar, al cărui nume l-a luat, această regiune de platouri situate la o altitudine de 3000până la 4-5°° metri, a stârnit întotdeauna poftele hrăpăreţe ale vecinilor săi„Bolivia este o tavă de argint susţinută de coloane de aur”, astfel se exprima un igeolog din secolul trecut. Totuşi expresia nu oferă decât o palidă imaginea bogăţiilor acumulate în subsolul bolivian, bogăţii care nici nu sunt încă pe deplin cunoscute. Argintul, arama, wolframul, tungstenul, isi cositorul sunt materiile prime ,cunoscute până in prezent. . ...IN CARE AUI INTERVENIT TRUSTURILE In anul 1883 13 hili acaparează litoralul .bolivian care va furniza invadatorului cea mai mare parte din producţia sa de aramă. In 1930, trustul Rockefeller, simţindu-şi ameninţat monopolul său asupra petrolului bolivian,face ca dintr'o neînţelegere de frontieră sa izbucnească un război sângeros între Bolivia şi Paraguay. De pe urma distrugerilor şi suferinţelor provocate de cei cinci ani de lup, Latine duce o viaţă grea, înăbuşiţ i americani, ale căror tendinţa colo- stat, răsturnări de guverne se izbucnesc la comanda monopolissocoteală de jertfe omeneşti sau de brutalitate, în pofida voinţei de exemplu — situaţia uneia din celete, „Standard Oii” şi uzinele de armament yankee, au realizat beneficii uriaşe. Mai târziu, diplomaţia Nordamericană încurajează republica Peru în revendicările sale asupra, teritoriilor boliviene, întotdeauna Bolivia a trebuit să fie o pradă pentru marile monopoluri stră ine. OAMENII FAC PARTE DIN INVENTAR Pe un teritoriu cu o suprafaţă mai mare decât a Franţei, circa patru miloane de oameni se hrănesc aproape numai cu „coca” (arbust din frunzele căriia se obţine cocaina). Un diplomat străin, închiriind o casă în oraşul La Paz, a fost prevenit de proprietarul imobilului să nu plătească personalului indian de serviciu, pe motiv că acest personal „face parte din inventarul casei’*... „Pentru a evita ca aceşti oameni să devină revoluţionari, să se gândească la o viaţă omenească — a adăugat proprietarul, — nu trebuie sub nici un motiv să-i tratăm ca pe nişte fiinţe omeneşti. O singură masă pe zi le este deajuns. Pentru restul zilei, îşi vor amăgi foamea amestecând frunze de coca”. Această scenăs’a petrecut în 1949... Pe străzile capitalei, maicul Quechuas şi Aymaras — care formează 90 la sută din întreaga populaţie a ţării — trebue sa cadă în genunchi când adresează cuvântul „stăpânilor” albi şi metişi. Continuare în pag. da Reportaj extern Bolivia o ţară ca „o tavă de argint susţinuta de coloane de aur“ — îngenunchiată de imperialiştii yankei Oamenii şi bogăţiile naturii sunt „inventar * al frustmanîlor