Opinia, iulie 1951 (Anul 43, nr. 1457-1482)
1951-07-02 / nr. 1457
I ANUL 49 ABONAMENTE Cei 360 . . ........................3 Inou Lei 1200 întreprinderi, Autoritate pe un an Atelierele tipografice IAȘI Str. ȘTEFAN CEL, MARE 50-52 ZIAR POPULAR COTIDIAN Nr. 14574 PAGIHII 4 LEI Eest A prv * Pentru un avânt spre noi succese in lupta pentru realizarea şi depăşirea Planului Cincinal Lupta pentru împlinirea şî depăşirea obiectivelor primului an al Planului Cincinal ia, pe zi ca trece, un avânt tot mai mare, Planul Cincinal, care dă posibilităţi« omului muncii să scruteze viitorul său fericit cu certitudinea că va ajunge acolo prin luptă, a insuflat un avânt clocotitor milioanelor de constructori ai socialismului. Deschizând dimineaţa ziarele, oaisenii muncii cercetează cu tot mai fault interes desfăşurarea marii fapte pentru realizarea şi depăşirea Cincinalului. Ei întâlnesc acom la numele fruntaşilor, pe care, ca pe nişte prieteni dragi, îi urmăresc îndeaproape. In conştiinţa muncitorimii noastre, pătrunde adânc , ideia ca ea este astăzi clasa conducătoare în Stat, că ea conduce lupta pentru racialism şi că fără o înaltă productivitate a muncii nu se poată construi socialismul. Aşa se explică dece, sub conducerea Partidului, milioanele de oameni ai muncii, își înzecesc eforturile pentru ă produce din ce în ce mai mult !’f) Am intrat îrn trimestrul III —trimestru hotărîtor pentru realizarea planului pe anul 1951. E drept, de em ara intrat oficial, calendaristic, în cel de al doilea semestru al anului, înflăcăraţi luptători pentru construirea socialismului, militanţi activi pe frontul păcii. Vă fi luat însă, la întrecere nu numai cu normele, ci şi cu timpul şi mulţi dintre ei, neţinând cont de zilele calendarului, au început să lucreze în viitor. Avem astfel, muncitori care şi-au apropiat viitorul, care trăesc ce o luna, două, feştichiă? şase, înainte, întreagă fabrică Victoria lucrează arei, 19 iunie, în contul celei de a doua jumătăţi a anului în curs. Până îa 15 iunie, la Depoul CER, planul de parcurs al locomotivelor de la trenurile de călători a fost îndeplinit, iar la locomotivele dela trenurile de marfă, a fost depâşît cu 8 la sută. întreaga secţie Illatura a fabri şi Ţesătura, a început să dea ’produse în contul Iun!! Iulie, tocmai din ziua de 14 iunie. Dumitriu Maria, Ciornaru Maria sau Cristea Maria, au rupt într’o zi, 16 zile de calendar, cu o mândrie justificată: au depăşit normele şi au pornit si dea produse în viitor, pentru întărirea şi înflorirea Patriei, pentru pace. Succese asemănătoare au i-a obţinut muncitorii de la Atelierele CFR Nicolina, de la Secţia I. C. I de pe lângă Regionala CFR Iaşi, cei de la fabrica „Maxut” din Hârlău, etc.. O mare biruinţă a fost realizată de către Brigada I-a UTM din secţia . şleifere în fier, de la Metalurgia „23 August”, — care lucrează în contul anului 1952! De felul cum vom munci îh tri-' mestrul III depinde în măre măsură îndeplinirea cu cinste a sar-' cinilor de mare răspundere ce nu stau în față, depinde îndeplinirea cu succes a prevederilor primului an al Planului Cincinal. De aceea, sarcina fiecărui colectiv de întreprindere, este de a desvolta succesele obţinute în primul semestru al anului. Pretutindeni trebue să se acorda o atenţie deosebită sporirii productivităţii muncii, folosind cât mai just utilajul şi materialele. „Dacă transformările politice creiază condiţiile avântului în muncă— seria Scânteia Nr. 1328 — rezultatele economice ale acestui avânt asigură la rândul lor o bază materială trainică regimului de democraţie populară şi deschid perspectiva unor noi succese ale oamenilor muncii, unor noi lovituri aplicate duşmanului de clasă". Intr'adevăr, atunci când harnicii şi entuziaştii muncitori fruntaşi depăşesc respectivele norme, ei nu îndeplinesc numai partea ce le revine din cadrul prevederilor Cincinalului, ci contribue efectiv la construirea socialismului, antrenând prin exemplul lor mii şi mii de alţi oameni ai muncii. Să ne intensificăm de aceea toate forţele pentru a îndeplini şi depăşi cifrele Planului Cincinal, în toate domeniile de activitate. Să extindem lupta pentru economii, să acordăm tot sprijinul inovatorilor şi raţionalizatorilor, să ne îngrijim de intrarea în funcţie în termenul prevăzut a noilor întreprinderi şi de realizarea întocmai a planului de investiţii. Toată atenţia campaniei agricole, pentru realizarea unei recolte îmbelşugate! Să nu precupeţim niciun efort în lupta pentru asigurarea sănătăţii celor ce muncesc, prin punerea în practică a spitalelor unificate , după sistemul sovietic. Să ne îngrijim de problemele edilitare, de toate măsurile de gospodărire a oraşului, să ştim a folosi cu chibzuinţă fondul de 500 milioane lei alocat pentru refacerea Iaşului. Să continuăm cu forţe sporite munca pentru culturalizarea maselor şi lupta pentru pătrunderea culturii fizice şi a sportului în cele mai largi pături populare. Sub conducerea Partidului, să răspundem ce şi mai mari succese — în trimestrul III — pentru construirea socialismului, pentru făurirea unui viitor luminos şi îmbelşugat celor ce muncesc, pentru pacet XL. (BERBU r Succesele muncitorilor din întreprinderile siderurgice Urmând exemplul fruntaşilor de la uzinele „23 August” care au reuşit să îndeplinească planul pe primul semestru înainte de 15 Iunie , muncitorii şi tehnicienii din numeroase întreprinderi siderurgice au desfăşurat larg întrecerea socialistă pentru îndeplinirea planului semestrial înainte de termen. Muncitorii şi tehnicienii de la combinatul siderurgic Hunedoara au îndeplinit planul semestrial de producţie la fontă încă din ziua de 3 Iunie, planul la oţel Siemens- Martiri, până în ziua de 18 Iunie’, iar la laminate până în ziua da 11 Iunie, I f . ’ . Succese însemnate în întrecerea socialistă au obţinut deasemenea şi muncitorii de la „Oţelul Roşu”. Aici, planul la oţel Siemens-Martin a fost îndeplinit în ziua de 18 Iunie, iar în ziua de 26 a fost îndeplinit planul şi la profile. La Industria Sârmei-Câmpia Turzii, planul la oţel Siemens-Martin a fost îndeplinit încă din ziua de 15 iunie, iar la sârmă de oţel trasă, planul a fost îndeplinit cu 22 zile înainte de termen. Deasemeni, muncitorii de la uzinela „Victoria”-Calan şi-au îndeplinit planul semestrial la fontă cu 14 zile înainte de termen. La întreprinderile I. S. Brăila și I. M. D., planul semestrial la laminate a fost îndeplinit cu 15 zile mai devreme. " Către Comitetul Central al Partidului Comunist Chinaz Comitetul Central al Partidului Muncitoresc Român felicită călduros eroicul Partid Comunist Chinez, cu prilejul celei de a 30-a aniversări dela înfiinţarea sa. Sub conducerea Partidului Comunist Chinez, In frunte cu iubitul său conducâtor, tovarăşul Mao Tse Dun, poporul chinez a parcurs un drum glorios de luptă revoluţionară dobândind eliberarea sa de sub jugul imperialismului american şi japonez şi al reacţiunii feudale interne. Succesele clasei muncitoare chineze şi ale întregului popor chinez servesc drept pildă, insuflând încredere şi speranţă popoarelor coloniale şi asuprite din Asia, în lupta lor pentru eliberarea naţională de sub robia imperialistă. Poporul nostru urmăreşte cu înflăcărată simpatie succesele istorice ale poporului chinez. Noi urăm Partidului Comunist Chinez noi succese în opera lui istorică de creare a unei Chine puternice şi fericite, în lupta împotriva planurilor tâlhăreşti de dominaţie mondială ale imperialiştilor americani. Fiecare succes al Chinei Populare este un succes al invincibilului lagăr al păcii, în fruntea căruia se află măreaţa Uniune Sovietică şi al cărui stegar este marele Stalin. In numele Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român secretar general, G H. GHEORGHIU-DEJ Nota de protest a Ministerului Afacerilor Externe al R.P.R. în legătură cu activitatea provocatoare şi agresivă a autorităţilor iugoslave La 29 iunie, Ministerul Afacerilor Externe al Republicii Populare Române a comunicat Ambasadei iugoslave din Bucureşti următoarea notă de protest, în legătură cu activitatea provocatoare şi agresivă a autorităţilor iugoslave, cu numeroasele violări ale teritoriului, apelor teritoriale şi spaţiului aerian al Republicii Populare Române. La 4 Aprilie 1951, în Nota Nr. 1916 adresată Ambasadei R.P.F.I. la Bucureşti, guvernul român arăta că violările teritoriului Republicii Populare Române şi încercările de asasinare a grănicerilor români de către autorităţile iugoslave s-au înmulţit. Cu toate protestele repetate ale guvernului român, guvernul iugoslav nu numai că nu a luat nici o măsură în vederea încetării acestei activităţi provocatoare şi agresive a organelor sale, dar a patronat comiterea de noi şi frecvente acte ostile Republicii Populare Române: violări ale teritoriului, apelor teritoriale şi spaţiului aerian I al Republicii Populare Române şi atacuri armate împotriva grănicerilor români. Astfel, în ziua de 26 Martie 1951, în orele 20,45, în sectorul Beba Veche, grănicerii iugoslavi au atacat cu focuri de armă un ofiţer, ubi sergent şi cinici ostaşiromâni, pe când se ’deplasau pe teritoriul român’ la o distanţă de 300 m. de frontieră. Grănicerii iugoslavi au tras asupra lor şapte cartuşe, gloanţele căzând pe teritoriul român. In ziua de 31 Martie 1951, la orele 6,30, şase grăniceri de la observatorul iugoslav din raionul Lătunaşi au tras focuri de armă asupra teritoriului Republicii Populare Române. Gloanţele au căzut pe teritoriul Republicii Populare Române, în spaţiul dintre bornele 28/10 şi 28/11. In seara zilei de 4 Aprilie 1951, doi ofiţeri iugoslavi au violat teritoriul Republicii Populare Române, trecând între bornele 196/A şi 196/1. In ziua de 5 Aprilie 1951, la orele 8,30, un ofiţer şi un soldat iugoslavi, care veniseră, din comuna Krivabara, au încălcat teritoriul român între bornele 196/A şi 196/I. In ziua de 16 Aprilie 1951, la orele 17,45, trei grăniceri iugoslavi din pichetul Baraca au pătruns pe teritoriul român, între bornele 51/4 şi 1/P. In ziua de 23 Aprilie 1951, la orele 10,30, grănicerii iugoslavi au atacat cu focuri de armă pe grănicerii români care se aflau în dreptul bornelor 107-108. Grănicerii iugoslavi au tras nouă cartuşe, gloanţele căzând pe teritoriul RPR. In ziua de 24 Aprilie 1951, la orele 9,00, opt cetăţeni iugoslavi, venind dinspre comuna Rătcova în trei bărci, sub protecţia grănicerilor iugoslavi, au violat apele teritoriale ale Republicii Populare Române, la Sud-Vest de comuna Hinova, trecând 20 m. de firul apelor Dunării. Ei n’au ieşit din apele teritoriale române decât în urma somaţiei grănicerilor români. In ziua de 25 Aprilie 1951, la orele 8,20, nouă cetăţeni iugoslavi, la fel sub protecţia grănicerilor iugoslavi, au pătruns, prin acelaş punct, 20 m. în apele teritoriale ale Republicii Populare Române. In dimineaţa zilei de 26 Aprilie 1951, un grănicer iugoslav a încălcat teritoriul român între bornele 183/1 și 193/2. Cu această ocazie el a furat o bobină de sârmă ghimpată. In noaptea de 28/29 Aprilie 1951, un grănicer iugoslav a intrat în teritoriul Republicii Populare Române, trecând în sectorul Pardani, între bornele 148 şi 149/A. In ziua de 30 Aprilie 1951, la orele 10,15, doi grăniceri iugoslavi au atacat cu focuri de armă observatorul român situat la 200 m. vest de şantierul naval Nr. 2 Turnu Severin. Gloanţele au căzut pe teritoriul Republicii Populare Române. In aceeaşi zi la orele 20,00, grănicerii iugoslavi de la pichetul ce se găseşte la circa 300 m. Sud- Vest de insula Ada Kaleh au tras două focuri de armă asupra teritoriului român, gloanţele căzând pe teritoriul român. In seara aceleaşi zile, la orele 22,30, grănicerii iugoslavi de la pichetul situat în faţa sectorului Jimbolia au tras asupra teritoriului Republicii Populare Române, printre bornele 121 şi 121/1, trei rachete. La orele 22:50, grănicerii dela acelaş pichet au tras asupra grănicerilor români de serviciu în sectorul Jimbolia, succesiv, o rafală de pistol automat şi trei cartuşe de armă şi, apoi, din nou. (Continuare în pag. 3-a) Desfăşurarea celei mai grele etape din Circuitul ciclist al R.P.R. (Focşani-Iaşi) Primirea cicliştilor la localitate. Clasamentul etapei şi clasamentul general Pentru cea de a doua etapă a Circuitului Ciclist al R.P.R. (Focşani-Iaşi), alergătorii au făcut pregătiri speciale. Intr’adevăr, această etapă — cea mai lungă a competiţiei avea să le ceară eforturi deosebite nu numai datorită kilometrajului ei, ci şi faptului că dela Bacău aveau să înceapă rulajul pe drum prost, cu pietriş. S’a dat startul! Mersul în pluton compact, specific fiecărui început de etapă, s’a prelungit de data aceasta neobişnuit de mult. Acul ceasului de kilometraj al maşinei cu care urmăream concurenţii nu a atins — timp de peste 100 km. — nici măcar 25 km.. S’a mers încet şi pe şosea asfaltată — în prima parte. Cu toate acestea penele şi defecţiunile mecanice — au abundat, încă de pe străzile oraşului Gh. Dumitrescu sparge, Marin Dumitrescu și Teodorescu I. — din spirit de echipă — rămân să îi ajute. E. Norhadlari sparge și el, continuând imediat cursa deoarece coechipierul său, St. Petreseu îi cedează roata, rămânând să repare. Dintre tineri, prima defecţiune o are Creţu la 10 km. de la plecare, pentru ca imediat după el să se oprească Marin Niculescu şi Drăgănescu, ultimul cedându-i roata lui Marin care spărsese. Datorită rulajului lent al plutonului, rând pe rând, toţi cei care sparg reintră în pluton. Aşa se rulează până la Bacău — încet — deşi mulţi dintre cicliştii fruntaşi sparg, ceia ce ar fi trebuit să aducă după sine fie evadări, fie o mărire a vitezii plutoului fruntaş. Acest fapt este normal, deoarece concurenţii ştiu că mai au mulţi kilometri de parcurs şi o evadare ar fi prematură. Norii încep să aştearnă o ploaie măruntă.. Cursa continuă cu aceiaşi alură lentă, cu pene dese şi reintrări în pluton, până în apropierea Bacăului, unde viteza se măreşte treptat, mai ales, datorită faptului că Alex. Bostan face o tentativă de evadare, în parte reuşită. Pe străzile Bacăuul, Bostan este prins de pluton şi linia care marchează trecerea prin Bacău este trecută în ordine de: 1. V. Naidîn, 2. C. Dumitru şi Bolete. La 10 km. de Bacău, întâi Ioniţă şi apoi Dumitru Doncu face tentativa de evadare. Drumul din ce în ce mai prost, penele de cauciuc şi defecţiunile mecanice care se ţin lanţ, resfiră plutonul. La 32 km. de la Roman, Marin Niculescu fuge din pluton în urmărirea lui Doncu şi reuşeşte să se distanţeze. De la Tg. Frumos, pe drumul care urcă şi coboară în serpentine, lupta finală începe să capete un caracter dârz, spectaculos pentru miile de oameni care înşiraţi dealungul traseului, urmăresc cicliştii. PE STRĂZILE IAŞULUI ‘ Se merge cu o viteză extraordinară. Rezistenţa şi finişul concurenţilor îşi va spune acum cuvântul. Primul va trece linia de sosire Marin Niculescu. Cu aproape un minut și jumătate în urma Ilii, după un duel epuizat cu t [(continuare in pag. IV-a) Luni 2 Iulie 1051 Re a acţ ia ^ Iaşî, Str. Gh. Dimitrov, 1 Administrat Iaşi, Str. Gh. Dimitrov, 1 _ TELEFOANE REDACŢIA Nr. 120, SECRETARIATUL DE REDACŢIE Nr. 1570 ADMINISTRAŢIA Nr. 2042 TIPOGRAFIA Nr. 1210 Gheorghi Dimitrov-luptător pentru pace, împotriva facismului şi imperialismului Gheorghi Dimitrov, de la moartea căruia se împlinesc astăzi doi ani a fost unul din acei remarcabili luptători care prin viaţa şi activitatea lor şi-au câştigat dragostea şi recunoştinţa nu numai din partea clasei muncitoare din ţara sa, ci şi din partea proletariatului internaţional. De la începuturile activităţii sale politice, Gheorghi Dimitrov a luptat pentru cauza clasei muncitoare. In calitatea sa de secretar general al Uniunii sindicatelor muncitoreşti din Bulgaria (1904 — 1923), el a educat pe muncitori în spiritul solidarităţii internaţionale a proletariatului. Gheorghi Dimitrov s’a ridicat cu hotărîre împotriva încercărilor conducătorilor oportunişti ai Internaţionalei sindicale de dreapta, aşa zisa internaţională dela Amsterdam, care încercau să abată mişcarea muncitorilor din Bulgaria de pe calea luptei de clasă şi a învăţăturii marxiste. In septembrie 1923, o insurecţie armată a izbucnit împotriva clicii fasciste care, printr’o lovitură de stat, pusese mâna pe putere (9 iunie 1923) şi pornise o ofensivă teroristă împotriva organinizaţiilor şi drepturilor democratice. In fruntea insurecţiei se aflau Gheorghi Dimitrov şi Vasil Kolarov. Răscoala a fost înăbuşită în sânge, însă ea a constituit o etapă importantă în mişcarea antifascistă internaţională, care începuse să ia proporţii. Atitudinea curajoasă şi combativă pe care a avut-o Gheorghi Dimitrov în faţa tribunalului din Leipzig, în 1933—1934, a fost de mare importanţă pentru consolidarea frontului antifascist. In faţa tribunalului din Leipzig, Gheorghi Dimitrov s-a transformat din acuzat în acuzator. El a demascat cu curaj pe Goering şi pe Goebels şi a acuzat pe nazişti ca pe adevăraţii incendiatori ai Reichstagului. Atitudinea eroică a lui Diîhî-’ trov la Leipzig a fost cunoscută în lumea întreagă, stârnind entuziasmul maselor populare şi al tuturor oamenilor progresişti Exemplul lui Dimitrov a fost ur® mat de mii de luptători plini iff abnegaţie. . După procesul de la Leipzig, în calitatea sa de secretar general al Internaţionalei Germanists, Gheorghi Dimitrov şi-a consacrat energia sa inepuizabilă pentrui organizarea şi conducerea luptei împotriva fascismului şi războiului imperialist. Raportul său î faţa celui de al VIIea Congres al Inernaţionalei Comuniste are o importanţă istorică. Raportul face o analiză pătruhzătoare a fascismului, stabilindu-i totodată caracteristicile principale. Această operă a lui Dimitrov e de o mare actualitate In prezent imperialiştii americani încurajează în toate ţările capita-» liste reacţiunea fascistă şi se se»-’ vese de ea pentru realizarea pi«2 nurilor lor agresive. _ __ împotriva lor se ridică însă întreaga omenire înaintată. O dove- desc sutere de milioane de semnături strânse pe Apelurile del£ Stockholm și dela Berlin.^ Gheorghi Dimitrov a demes2 cat neobosit și pe socialiștii da dreapta. Trădarea lor a făcut posibilă consolidarea făs'cismuluL Astfel, în '1937 'Gheorghi Di-' mitrov scrie: ,,Fără social-demo-' craţia lui Turati şi Aragona îh Italia, victoria fascismului lui Mussolini nu ar f fost posibilă. Fără social-democraţia lui Erbert şi Noske, victoria fascismlui lui Hitler nu ar fi fost posibilă îi." Germania. Fără social-demovraţia lui Renner şi Otto Bauer,victoria fascismluui în Austria nu ar fi fost posibilă”. Şi în prezent social-democraţia (Continuare in pag. 3-a\ Reportaj extern Wall Streetul încearcă să transforme Congoul Belgian intro colonie a imperialismului yankeu In luna Aprilie, cu prilejul încheierii celui de al treilea an de funcţionare a planului Marshall, misiunile din Europa ale ECA (administraţia planului Marshall) au prezentat rapoartele şefului lor Milton Katz. Din raportul referitor la Belgia, rezultă că această ţară, — datorită servilismului actualilor guvernanţi belgieni faţă de cercurile conducătoare ale capitalismului american, — a sporit cu 75% bugetul său de război. Ea contribue deasemeni la aşa zisa „aparare Atlantică” prin sporirea producţiei de materii strategice provenite din Congoul Belgian. In cadrul planurilor agresive ale imperialiştilor americani îndreptate împotriva lagărului păcii, având în fruntea URSS, Congoul Belgian prin bogăţiile sale naturale, ocupă un loc de o foarte mare importanţă. Americanii s-au infiltrat treptat în această colonie belgiană. Economia statului Congo, asemenea economiei din celelalte ţări coloniale sau semicoloniale, oferă fabricilor din ţările industriale o piaţă importantă de desfacere pentru bunuri de consum. Deasemenea această colonie importă cantităţi apreciabile de maşini, utilaj, autovehicule, etc. înainte de război, Belgia ocupa primul loc în rândurile ţărilor exportatoare în Congo, imperiul britanic şi USA venind cu mult în urmă. După 1940, legăturile între Congo şi Belgia fiind întrerupte, USA profitând de această situaţie au acaparat un rol predominant în ce priveşte importurile acestei colonii pe care au ştiut să-l menţină şi după 1945.’ Investiţiile de capital particular american erau foarte reduse înainte de 1939. In prezent însă grupurile financiare belgiene caută din ce în ce mai mult să se asocieze crn capitalul american. In 1947, importanta societate de bumbac din Congo „Costenco”, a înființat la Albertville in colaborare cu grupul monopolist american Rokfeller o uzină textilă „Filtsaf” cu un capital de 44 milioane franci belgieni. Iniţiativele particulare nu constitue însă decât începutul cuceririi statului Congo de către USA. în prezent utilizarea sitematică a investiţiilor de stat a devenit factorul principal pentru realizarea scopurilor expansinoiste ale imperialismului USA. Statul american a alocat în decurs de trei ani pentru fondurile Marshall 12 miliarde dolari. FAIMOSUL „PUNCT 4” AL LUI TRUMAN „Experţii” trimişi de către USA în ţările satelite şi în coloniile lor efectuează mai mult decât o simplă activitate de experţi, el constitue de fapt organul administrativ al dominaţiei economice americane. Pregătirea febrilă a unui nou război mondial de către imperialiştii americani duce înprmul rând la sporirea producţiei de materiale necesare înarmării. Pe această necesitate sunt axate „planurile” americane — planul Marshall, programul de ajutor militar, etc. Ţările Europei Occidentale înhămându-se la aceste planuri, magnaţii americani pot dispune după bunul lor plac de resursele coloniale ale acestor ţărî. In acordurile bipartitedintre USA şi ţările „beneficiare”, s’a introdus o clauză prin care se acordă USA o situaţie privilegiată în aprovizionarea cu materii prime strategice, care după cum se ştie, provin din colonii. Planurilede dominaţie mondială ale USA’ au fost complectate în ianuarie 1949 prin faimosul „punct 4” al lui Truman, privitor la ajutorul acordat țărilor „înapoiate” din punct de Continuare in pag. 3-a) .