Opinia, iulie 1951 (Anul 43, nr. 1457-1482)

1951-07-02 / nr. 1457

I­ ANUL 49 ABONAMENTE Cei 360 . . ........................3 Inou Lei 1200 întreprinderi, Autoritate pe un an Atelierele tipografice IAȘI Str. ȘTEFAN CEL, MARE 50-52 ZIAR POPULAR COTIDIAN Nr. 14574 PAGIHII 4 LEI Eest A­ ­­ pr­v * Pentru un avânt spre noi succese in lupta pentru realizarea şi depăşirea Planului Cincinal Lupta pentru împlinirea şî de­păşirea obiectivelor primului an al Planului Cincinal ia, pe zi ca trece, un avânt tot mai mare, Planul Cincinal, care dă posibilităţi« omu­lui muncii să scruteze viitorul său fericit cu certitudinea că va ajunge acolo prin luptă, a insuflat un a­­vânt clocotitor milioanelor de cons­tructori ai socialismului. Deschizând dimineaţa ziarele, oa­­isenii muncii cercetează cu tot mai fault interes desfăşurarea marii fapte pentru realizarea şi depăşi­rea Cincinalului. Ei întâlnesc a­­com la numele fruntaşilor, pe care, ca pe nişte prieteni dragi, îi ur­măresc îndeaproape. In conştiinţa muncitorimii noas­tre, pătrunde adânc , ideia ca ea este astăzi clasa conducătoare în Stat, că ea conduce lupta pentru racialism şi că fără o înaltă pro­­ductivitate a muncii nu se poată construi socialismul. Aşa se explică dece, sub condu­cerea Partidului, milioanele de oa­meni ai muncii, își înzecesc efor­turile pentru ă produce din ce în ce mai mult !’f) Am intrat îrn trimestrul III —­­trimestru hotărîtor pentru realiza­rea planului pe anul 1951. E drept, de em­ ara intrat oficial, calenda­­ristic, în cel de al doilea semes­tru al anului, înflăcăraţi­ luptători pentru construirea socialismului, militanţi activi pe frontul păcii. Vă fi luat însă, la întrecere nu nu­mai cu normele, ci şi cu timpul şi mulţi dintre ei, neţinând cont de zilele calendarului, au început să lucreze în viitor. Avem astfel, muncitori care şi-au apropiat vi­itorul, care trăesc c­e o luna, două, feşti­chiă? şase, înainte, întreagă fabrică Victoria lucrează arei, 19 iunie, în contul celei de a doua jumătăţi a anului în curs. Până îa 15 iunie, la Depoul CER, planul de parcurs al loco­motivelor de la trenurile de călători a fost îndeplinit, iar la locomoti­vele dela trenurile de marfă, a fost depâşît cu 8 la sută. întreaga secţie Illatura a fabr­­­i şi Ţesătura, a început să dea ’produse în contul Iun!! Iulie, toc­mai din ziua de 14 iunie. Dumitriu Maria, Ciornaru Maria sau Cristea Maria, au rupt într’o zi, 16 zile de calendar, cu o mândrie justifi­cată: au depăşit normele şi au­ pornit si dea produse în viitor, pentru întărirea şi înflorirea Pa­triei, pentru pace. Succese asemănătoare au i-a­ obţinut muncitorii de la Atelierele CFR Nicolina, de la Secţia I. C. I de pe lângă Regionala CFR Iaşi, cei de la fabrica „Maxut” din Hâr­­lău, etc.. O mare biruinţă a fost realizată de către Brigada I-a UTM din secţia . şleifere în fier, de la Meta­lurgia „23 August”, — care lu­crează în contul anului 1952! De felul cum vom munci îh tri-' mestrul III depinde în măre mă­sură îndeplinirea cu cinste a sar-' cinilor de mare răspundere ce nu stau în față, depinde îndeplinirea cu succes a prevederilor primului an al Planului Cincinal. De aceea, sarcina fiecărui colec­tiv de întreprindere, este de a des­­volta succesele obţinute în primul semestru al anului. Pretutindeni trebue să se acorda o atenţie deosebită sporirii produc­tivităţii muncii, folosind cât mai just utilajul şi materialele. „Dacă transformările politice cre­­iază condiţiile avântului în muncă­­— seria Scânteia Nr. 1328 — re­zultatele economice ale acestui a­­vânt asigură la rândul lor o bază materială trainică regimului de de­mocraţie populară şi deschid pers­pectiva unor noi succese ale oa­menilor muncii, unor noi lovituri aplicate duşmanului de clasă". Intr'adevăr, atunci când harnicii şi entuziaştii muncitori fruntaşi depăşesc respectivele norme, ei nu îndeplinesc numai partea ce le re­vine din cadrul prevederilor Cin­cinalului, ci contribue efectiv la construirea socialismului, antrenând prin exemplul lor mii şi mii de alţi oameni ai muncii. Să ne in­tensificăm de aceea toate forţele pentru a îndeplini şi depăşi cifrele Planului Cincinal, în toate dome­niile de activitate. Să extindem lup­ta pentru economii, să acordăm tot sprijinul inovatorilor şi raţio­­nalizatorilor, să ne îngrijim de in­trarea în funcţie în termenul pre­văzut a noilor întreprinderi şi de realizarea întocmai a planului de investiţii. Toată atenţia campaniei agricole, pentru­ realizarea unei re­colte îmbelşugate! Să nu precupe­ţim niciun efort în lupta pentru asigurarea sănătăţii celor ce mun­cesc, prin punerea în practică a spitalelor unificate , după siste­mul sovietic. Să ne îngrijim de problemele edilitare, de toate mă­surile de gospodărire a oraşului, să ştim a folosi cu chibzuinţă fon­dul de 500 milioane lei alocat pen­tru refacerea Iaşului. Să continuăm cu forţe sporite munca pentru cul­turalizarea maselor şi lupta pen­tru pătrunderea culturii fizice şi a sportului în cele mai largi pături populare. Sub conducerea Partidului, să răspundem c­e şi mai mari succese — în trimestrul III — pentru cons­truirea socialismului, pentru făuri­rea unui viitor luminos şi îmbel­şugat celor ce muncesc, pentru pacet XL. (BERBU r Succesele muncitorilor din întreprinderile siderurgice Urmând exemplul fruntaşilor de la uzinele „23 August” care au reuşit să îndeplinească planul pe primul semestru înainte de 15 Iu­nie , muncitorii şi tehnicienii din numeroase întreprinderi siderurgice au desfăşurat larg întrecerea so­cialistă pentru îndeplinirea planu­lui semestrial înainte de termen. Muncitorii şi­ tehnicienii de la combinatul siderurgic Hunedoara au îndeplinit planul semestrial de producţie la fontă încă din ziua de 3 Iunie, planul la oţel Siemens-­ Martiri, până în ziua de 18 Iunie’, iar la laminate până în ziua da 11 Iunie, I f . ’ . Succese însemnate în întrecerea socialistă au obţinut deasemenea­ şi muncitorii de la „Oţelul Roşu”. Aici, planul la oţel Siemens-Mar­tin a fost îndeplinit în ziua de 18 Iunie, iar în ziua de 26 a fost îndeplinit planul şi la profile. La Industria Sârmei-Câmpia Tur­­zii, planul la oţel Siemens-Martin a fost îndeplinit încă din ziua de 15 iunie, iar la sârmă de oţel trasă, planul a fost îndeplinit cu 22 zile înainte de termen. Deasemeni, muncitorii de la u­zi­­nela „Victoria”-Calan şi-au înde­plinit planul semestrial la fontă cu 14 zile înainte de termen. La întreprinderile I. S. Brăila și I. M. D., planul semestrial la laminate a fost îndeplinit cu 15 zile­ mai devreme. " Către Comitetul Central al Partidului Comunist Chinaz Comitetul Central al Partidului Muncitoresc Român felicită călduros eroicul Partid Comunist Chinez, cu prilejul celei de a 30-a aniversări dela înfiinţarea sa. Sub conducerea Partidului Comunist Chinez, In frunte cu iubitul său condu­­câtor, tovarăşul Mao Tse Dun, poporul chinez a parcurs un drum glorios de luptă revoluţionară dobândind eliberarea sa de sub jugul imperialismului american şi ja­ponez şi al reacţiunii feudale interne. Succesele clasei muncitoare chineze şi ale în­tregului popor chinez servesc drept pildă, insuflând încredere şi speranţă popoarelor coloniale şi asuprite din Asia, în lupta lor pentru eliberarea naţională de sub robia imperialistă. Poporul nostru urmăreşte cu înflăcărată simpatie succesele istorice ale poporului chinez. Noi urăm Partidului Comunist Chinez noi succese în opera lui istorică de creare a unei Chine puternice şi fericite, în lupta împotriva planurilor tâlhăreşti de dominaţie mondială ale imperialiştilor americani. Fiecare succes al Chinei Populare este un succes al invincibilului lagăr al păcii, în fruntea căruia se află măreaţa Uniune Sovietică şi al cărui stegar este marele Stalin. In numele Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român secretar general, G H. GHEORGHIU-DEJ Nota de protest a Ministerului Afacerilor Externe al R.P.R. în legătură cu activitatea provocatoare şi agresivă a autorităţilor iugoslave La 29 iunie, Ministerul Aface­­­­rilor Externe al Republicii Popu­lare Române a comunicat Ambasa­dei iugoslave din Bucureşti urmă­toarea notă de protest, în legătură cu activitatea provocatoare şi agre­sivă a autorităţilor iugoslave, cu numeroasele violări ale teritoriului, apelor teritoriale şi spaţiului ae­rian al Republicii Populare Ro­mâne. La 4 Aprilie 1951, în Nota Nr. 1916 adresată Ambasadei R.P.F.I. la Bucureşti, guvernul român arăta că violările teritoriului Republicii Populare Române şi încercările de asasinare a grănicerilor români de către autorităţile iugoslave s-au înmulţit. Cu toate protestele repetate ale guvernului român, guvernul iugo­slav nu numai că nu a luat nici o măsură în vederea încetării aces­tei activităţi provocatoare şi agre­sive a organelor sale, dar a pa­tronat comiterea de noi şi frecvente acte ostile Republicii Populare Ro­mâne: violări ale teritoriului, ape­lor teritoriale şi spaţiului aerian I al Republicii Populare Române şi atacuri armate împotriva grănice­rilor români. Astfel, în ziua de 26 Martie 1951, în orele 20,45, în sectorul Beba Ve­che, grănicerii iugoslavi au­ atacat cu focuri de armă un ofiţer, ubi sergent şi cinici ostaşi­­români, pe când se ’deplasau pe teritoriul ro­mân’ la o distanţă de 300 m­. de frontieră. Grănicerii iugoslavi au tras asupra lor şapte cartuşe, gloan­ţele căzând pe teritoriul român. In ziua de 31 Martie 1951, la orele 6,30, şase grăniceri de la observatorul iugoslav din raionul Lătunaşi au tras focuri de armă asupra teritoriului Republicii Popu­lare Române. Gloanţele au căzut pe teritoriul Republicii Popu­lare Române, în spaţiul dintre bor­nele 28/10 şi 28/11. In seara zilei de 4 Aprilie 1951, doi ofiţeri iugoslavi au violat te­ritoriul Republicii Populare Româ­ne, trecând între bornele 196/A şi 196/1. In ziua de 5 Aprilie 1951, la orele 8,30, un ofiţer şi un soldat iugoslavi, care veniseră, din co­muna Krivabara, au încălcat teri­toriul român între bornele 196/A şi 196/I. In ziua de 16 Aprilie 1951, la orele 17,45, trei grăniceri iugoslavi din pichetul Baraca au pătruns pe teritoriul român, între bornele 51/4 şi 1/P. In ziua de 23 Aprilie 1951, la orele­ 10,30, grănicerii iugoslavi au atacat cu focuri de armă pe gră­nicerii români care se aflau în dreptul bornelor 107-108. Grănice­rii iugoslavi au tras nouă cartuşe, gloanţele căzând pe teritoriul RPR. In ziua de 24 Aprilie 1951, la orele 9,00, opt cetăţeni iugoslavi, venind dinspre comuna Rătcova în trei bărci, sub protecţia grăni­cerilor iugoslavi, au violat apele teritoriale ale Republicii Populare Române, la Sud-Vest de comuna Hinova, trecând 20 m­. de firul a­­pelor Dunării. Ei n’au ieşit din apele teritoriale române decât în urma somaţiei grănicerilor români. In ziua de 25 Aprilie 1951, la orele 8,20, nouă cetăţeni iugoslavi, la fel sub protecţia grănicerilor iugoslavi, au pătruns, prin acelaş punct, 20 m. în apele teritoriale ale Republicii Populare Române. In dimineaţa zilei de 26 Aprilie 1951, un grănicer iugoslav a în­călcat teritoriul român între bornele 183/1 și 193/2. Cu această ocazie el a furat o bobină de sârmă ghimpată. In noaptea de 28/29 Aprilie 1951, un grănicer iugoslav a intrat în teritoriul Republicii Populare Ro­mâne, trecând în sectorul Pardani, între bornele 148 şi 149/A. In ziua de 30 Aprilie 1951, la orele 10,15, doi grăniceri iugoslavi au atacat cu focuri de armă ob­servatorul român situat la 200 m. vest de şantierul naval Nr. 2 Tur­­n­u Severin. Gloanţele au căzut pe teritoriul Republicii Populare Ro­mâne. In aceeaşi zi la orele 20,00, gră­nicerii iugoslavi de la pichetul ce se găseşte la circa 300 m. Sud- Vest de insula Ada Kaleh au tras două focuri de armă asupra terito­riului român, gloanţele căzând pe teritoriul român. In seara aceleaşi zile, la orele 22,30, grănicerii iugoslavi de la pi­chetul situat în faţa sectorului Jim­­bolia au tras asupra teritoriului Republicii Populare Române, prin­tre bornele 121 şi 121/1, trei ra­chete. La orele 22:50, grănicerii dela acelaş pichet au tras asupra gră­nicerilor români de serviciu în sectorul Jimbolia, succesiv, o ra­fală de pistol automat şi trei car­tuşe de armă şi, apoi, din nou. (Continuare în pag. 3-a) Desfăşurarea celei mai grele etape din Circuitul ciclist al R.P.R. (Focşani-Iaşi) Primirea cicliştilor la localitate. Clasamentul etapei şi clasamentul general Pentru cea de a doua etapă a Circuitului Ciclist al R.P.R. (Focşani-Iaşi), alergătorii au fă­­cut pregătiri speciale. Intr’adevăr, această etapă — cea mai lungă a competiţiei avea să le ceară eforturi deo­sebite nu numai datorită kilo­metrajului ei, ci şi faptului că dela Bacău aveau să înceapă ru­lajul pe drum prost, cu pietriş. S’a dat startul! Mersul în pluton compact, specific fiecărui început de e­­tapă, s’a prelungit de data aceas­ta neobişnuit de mult. Acul cea­sului de kilometraj al maşinei cu care urmăream concurenţii nu a atins — timp de peste 100 km. — nici măcar 25 km.. S’a mers încet şi pe şosea asfaltată — în prima parte. Cu toate acestea penele şi defecţiunile mecanice — au abundat, încă de pe stră­zile oraşului Gh. Dumitrescu spar­ge, Marin Dumitrescu și Teodo­­rescu I. — din spirit de echipă — rămân să îi ajute. E. Norhadlari sparge și el, continuând imediat cursa deoarece coechipierul său, St. Pe­trese­u îi cedează roata, ră­mânând să repare. Dintre tineri, prima defecţiune o are Creţu la 10 km. de la plecare, pentru ca imediat după el să se oprească Marin Niculescu şi Drăgănescu, ultimul cedându-i roata lui Ma­rin care spărsese. Datorită rulajului lent al plut­­onului, rând pe rând, toţi cei care sparg reintră în pluton. Aşa se rulează până la Bacău — încet — deşi mulţi dintre ci­cliştii fruntaşi sparg, ceia ce ar fi trebuit să aducă după sine fie evadări, fie o mărire a vitezii plutoului fruntaş. Acest fapt este normal, deoarece concuren­ţii ştiu că mai au mulţi kilome­tri de parcurs şi o evadare ar fi prematură. Norii încep să aştear­nă o ploaie măruntă.. Cursa con­tinuă cu aceiaşi alură lentă, cu pene dese şi reintrări în pluton, până în apropierea Bacăului, unde viteza se măreşte treptat, mai ales, datorită faptului că Alex. Bostan face o tentativă de evadare, în parte reuşită. Pe străzile Bacăuul, Bostan este prins de pluton şi linia care marchează trecerea prin Bacău este trecută în ordine de: 1. V. Naidîn, 2. C. Dumitru­ şi Bolete. La 10 km. de Bacău, întâi Ioniţă şi apoi Dumitru Doncu face tentativa de evadare. Drumul din ce în ce mai prost, penele de cauciuc şi de­fecţiunile mecanice care se ţin lanţ, resfiră plutonul. La 32 km. de la Roman, Ma­rin Niculescu fuge din pluton în urmărirea lui Doncu şi reu­şeşte să se distanţeze. De la Tg. Frumos, pe drumul care urcă şi coboară în serpen­tine, lupta finală începe să­­ ca­pete un caracter dârz, spectacu­los pentru miile de oameni care înşiraţi dealungul traseului, ur­măresc cicliştii. PE STRĂZILE IAŞULUI ‘ Se merge cu o viteză extra­ordinară. Rezistenţa şi finişul concurenţilor îşi va spune acum cuvântul. Primul va trece linia de sosi­re Marin Niculescu. Cu aproa­pe un minut și jumătate în urma Ilii, după un duel epuizat cu t [(continuare in pag. IV-a) Luni 2 Iulie 1051 Re a a­c­ţ ia ^ Iaşî, Str. Gh. Dimitrov, 1 Administrat Iaşi, Str. Gh. Dimitrov, 1 _ TELEFOANE REDACŢIA Nr. 120,­ SECRETARIATUL DE REDACŢIE Nr. 1570 ADMINISTRAŢIA Nr. 2042 TIPOGRAFIA Nr. 1210 Gheorghi Dimitrov-luptător pentru pace, împotriva facismului şi imperialismului Gheorghi Dimitrov, de la moar­tea căruia se împlinesc astăzi doi ani a fost unul din acei remarca­bili luptători care prin viaţa şi activitatea lor şi-au câştigat dra­gostea şi recunoştinţa nu numai din partea clasei muncitoare din ţara sa, ci şi din partea prole­tariatului internaţional. De la începuturile activităţii sale politice, Gheorghi Dimitrov a lup­tat pentru cauza clasei muncitoa­re. In calitatea sa de secretar ge­neral al Uniunii sindicatelor mun­citoreşti din Bulgaria (1904 — 1923), el a educat pe muncitori în spiritul solidarităţii internaţio­nale a proletariatului. Gheorghi Dimitrov s’a ridicat cu hotărîre împotriva încercărilor conducăto­rilor oportunişti ai Internaţiona­lei sindicale de dreapta, aşa zisa internaţională dela Amsterdam, care încercau să abată mişcarea muncitorilor din Bulgaria de pe calea luptei de clasă şi a învă­ţăturii marxiste. In septembrie 1923, o insurec­ţie armată a izbucnit împotriva clicii fasciste care, printr’o lovi­tură de stat, pusese mâna pe pu­tere (9 iunie 1923) şi pornise o ofensivă teroristă împotriva organ­inizaţiilor şi drepturilor democra­tice. In fruntea insurecţiei se a­­flau Gheorghi Dimitrov şi Vasil Kolarov. Răscoala a fost înăbu­şită în sânge, însă ea a consti­tuit o etapă importantă în miş­carea antifascistă internaţională, care începuse să ia proporţii. Atitudinea curajoasă şi comba­tivă pe care a avut-o Gheorghi Dimitrov în faţa tribunalului din Leipzig, în 1933—1934, a fost de mare importanţă pentru consoli­darea frontului antifascist. In faţa tribunalului din Leip­zig, Gheorghi Dimitrov s-a trans­format din acuzat în acuzator. El a demascat cu curaj pe Goering şi pe Goebels şi a acu­zat pe nazişti ca pe adevăraţii incendiatori ai Reichstagului. Atitudinea eroică a lui Diîhî-’ trov la Leipzig a fost cunoscută în lumea întreagă, stârnind en­­tuziasmul maselor populare şi al tuturor oamenilor progresişti Exemplul lui Dimitrov a fost ur® mat de mii de luptători plini iff abnegaţie. . După procesul de la Leipzig, în calitatea sa de secretar general al Internaţionalei Germ­anists, Gheorghi Dimitrov şi-a consacrat energia sa inepuizabilă pentrui organizarea şi conducerea luptei împotriva fascismului şi războiu­lui imperialist. Raportul său î­­ faţa celui de al VIIea Congres al Inernaţionalei Comuniste are o importanţă istorică. Raportul face o analiză pătruh­­­zătoare a fascismului, stabilin­­du-i totodată caracteristicile prin­cipale. Această operă a lui Di­mitrov e de o mare actualitate In prezent imperialiştii americani încurajează în toate ţările capita-» liste reacţiunea fascistă şi se se»-’ vese de ea pentru realizarea pi«2 nurilor lor agresive. _ __­­ împotriva lor se ridică însă în­treaga omenire înaintată. O dove- desc sutere de milioane de sem­nături strânse pe Apelurile del£ Stockholm și dela Berlin.^ Gheorghi Dimitrov a dem­es2 cat neobosit și pe socialiștii da dreapta. Trădarea lor a făcut po­­sibilă consolidarea făs'cismuluL Astfel, în '1937 'Gheorghi Di-' mitrov scrie: ,,Fără social-demo-' craţia lui Turati şi Aragona îh Italia, victoria fascismului lui Mussolini nu ar f fost posibilă. Fără social-democraţia lui Erbert şi Noske, victoria fascismlui lui Hitler nu ar fi fost posibilă îi." Germania. Fără social-demovra­­ţia lui Renner şi Otto Bauer,­­victoria fascismluui în Austria nu ar fi fost posibilă”. Şi în prezent social-democraţia (Continuare in pag. 3-a\­­ Reportaj extern Wall­ Streetul încearcă să transforme Congoul Belgian intro colonie a imperialismului yankeu In luna Aprilie, cu prilejul încheierii celui de al treilea an de funcţionare a planului Marshall, misiunile din Europa ale ECA (administraţia planului Marshall) au prezentat rapoartele şefului lor Milton Katz. Din raportul referitor la Belgia, rezultă că această ţară, — datorită servi­lismului­­ actualilor guvernanţi belgieni faţă de cercurile con­ducătoare ale capitalismului ame­rican, — a sporit cu 75% bugetul său de război. Ea con­tribue deasemeni la aşa zisa „aparare Atlantică” prin spori­rea producţiei de materii strate­gice provenite din Congoul Belgian. In cadrul planurilor agresive ale imperialiştilor americani în­dreptate împotriva lagărului păcii, având în frunte­a URSS, Congoul Belgian prin bogăţiile sale naturale, ocupă un loc de o foarte mare importanţă. Ame­ricanii s-au infiltrat treptat în această colonie belgiană. Economia statului Congo, a­­semenea economiei din celelalte ţări coloniale sau semicoloniale, oferă fabricilor din ţările in­dustriale o piaţă importantă de desfacere pentru bunuri de con­sum. Deasemenea această colo­nie importă cantităţi apreciabile de maşini, utilaj, autovehicule, etc. înainte de război, Belgia ocupa primul loc în rândurile ţărilor exportatoare în Congo, imperiul britanic şi USA venind cu mult în urmă. După 1940, legăturile între Congo şi Belgia fiind întrerupte, USA profitând de această situaţie au acaparat un rol predominant în ce pri­veşte importurile acestei colonii pe care au ştiut să-l menţină şi după 1945.­­’ Investiţiile de capital particu­lar american erau foarte reduse înainte de 1939. In prezent însă grupurile financiare belgiene caută din ce în ce mai mult să se asocieze crn capitalul ameri­can. In 1947, importanta socie­tate d­e bumbac din Congo „Cos­tenco”, a înființat la Albertville in colaborare cu grupul mono­polist american Rokfeller o uzină textilă „Filtsaf” cu un capital de 44 milioane franci belgieni. Iniţiativele particulare nu con­stitue însă decât începutul cuce­ririi statului Congo de către USA. în prezent utilizarea site­­mat­ică a investiţiilor de stat a devenit factorul principal pen­tru realizarea scopurilor expan­­sinoiste ale imperialismului USA. Statul american a alocat în decurs de trei ani pentru fondurile Marshall 12 miliarde dolari. FAIMOSUL „PUNCT 4” AL LUI TRUMAN „Experţii” trimişi de către USA în ţările satelite şi în co­loniile lor efectuează mai mult decât o simplă activitate de experţi, el constitue de fapt organul administrativ al domi­naţiei economice americane. Pregătirea febrilă a unui nou război mondial de­­ către impe­rialiştii americani duce în­­prmul rând la sporirea produc­ţiei de materiale necesare înar­mării. Pe această necesitate sunt axate „planurile” americane — planul Marshall, programul de ajutor militar, etc. Ţările Europei Occidentale înhămându-se la aceste planuri, magnaţii americani pot dispune după bunul lor plac de resursele coloniale ale acestor ţărî. In acordurile bipartite­­dintre USA şi ţările „benefi­ciare”, s’a introdus o clauză prin care se acordă USA o si­tuaţie privilegiată în aprovizio­narea cu materii prime strate­gice, care după cum se ştie, provin din colonii. Planurile­­de dominaţie mon­dială ale USA’ au fost complec­tate în ianuarie 1949 prin fai­mosul „punct 4” al lui Truman, privitor la ajutorul acordat țărilor „înapoiate” din punct de Continuare in pag. 3-a) .

Next