Orizont, 1964 (Anul 15, nr. 1-12)
1964-07-01 / nr. 7
OMAGIUL ADUS LUI EMINESCU IN REVISTELE NOASTRE LITERARE VIAȚA ROMÂNEASCA (nr 4—5). Acest număr dublu al lunarului bucureștean este, în ansamblu, un deosebit de bogat, de divers și de profund omagiu adus lui Eminescu. Însuși denumirile rubricilor sunt concludente. După articolul editorial, prima rubrică este Cuvîntul scriitorilor, unde Tudor Arghezi, Mihail Sadoveanu (text inedit), Mihai Beniuc, Demostene Botez, Maria Bahuș și Miron Radu Paraschivescu își exprimă venerația față de genialul poet. Util comentariul lui I. Crețu la manuscrisul eminescian 2264 f. 243-248. Greutatea numărului dublu o dau desigur cele două rubrici centrale : Sinteze și Studii, în care cercetători pasionați din toate generațiile aduc contribuții de o netăgăduită valoare în direcția elucidării mereu neepuizatelor probleme ridicate de creația eminesciană. Se remarcă in deosebi : G. Călinescu, Contradicțiile erei burgheze oglindite în ideologia lui Eminescu, după, părerea noastră un capitol cît se poate de bine venit într-o viitoare și (sperăm) apropiată ediție a studiului Opera lui Eminescu, Tudor Vianu , Demon la Eminescu, Perpessicius , Eminescu și cazul de la liceul „Matei Basarab“, Liviu Rusan , Eminescu și Schopenhauer, Al. Dima : Motivul cosmic în opera eminesciană. N. Tertulian : Semnificația critică și poemică a pesimismului eminescian, după cum și contribuțiile lui George Ivașcu, G. C. Nicolescu, Constantin Ciopraga, Matei Călinescu, D. Murărașu. Prea puțin concludente, în aceste rubrici, datorită fie caracterului improvizat, fie pentru că în ele se spun, în fond, lucruri arhicunoscute, ni se par materialele . Eminescu în recepția critică a contemporanilor de Savin Bratu, Eminescu-erou literar de M. Gafița și Mihai Eminescu bibliotecar de Viorica și Grigore Botez. Deosebit de pătrunzătoare sînt „analizele“ lui Șerban Cioculescu (Aspecte de critică socială la Eminescu), Vladimir Streinu (Floare albastră )și lirismul eminescian). Gh. Bulgăr (Evoluția expresiei poetice în variantele „Luceafărului“. Interesante sînt relațiile stabilite de Mihail Petroveanu între opera lui Eminescu și cea a lui Bacovia, la rubrica Corespondențe. Cît despre George Petroșan și Tiberiu Avramescu, la aceeași rubrică, nu fac decît să rezume lucruri deja de mult cunoscute, în legătură cu raporturile dintre Eminescu și Iosif Vulcan și, respectiv, Eminescu și Constantin Mille. Informate, la obiect sînt articolele înserate la rubrica Eminescu în literatura universală, semnate de : Silvian Iosifescu, Al. Piru, Zoe Dumitrescu Bușulenga, Al. Duțu și Elena Piru. Sumarul revistei se încheie cu o seamă de mărturii revelatoare despre poetul romîn ale unor cunoscuți scriitori de peste hotare și cu cîteva agere note, la rubrica Eminesciana. GAZETA LITERARA. Din numărul omagial al „Gazetei literare“ (24 a.c.) se detașează contribuțiile lui Tudor Vianu, Perpessicius, Al. Philippide. Articolul regretatului Tudor Vianu (pagini extrase dintr-o conferință ținută la radio în deschiderea ciclului de emisiuni Eminescu) încîntă prin felul și forța în care sînt sintetizate, trăsăturile geniului eminescian : „Noutatea lui Eminescu nu este însă afișată ca atare. Eminescu este nou fără să aibă trufia noutății. Este nou fiindcă are ceva de spus, ceva adevărat și convingător, cules din cercetarea de scafandrie a simțirii sale“ (...) „Poet național și universal, Eminescu rămîne de asemenea confidentul și duhovnicul intimității noastre. Ii deschidem cartea și-l ascultăm mereu Academicianul Perpessicius semnează un studiu despre satira eminesciană. Elementele de laborator eminescian sînt atît de caracteristice eruditului Al. Philippide. Arta poetică a lui Eminescu, analizează subtil prozodia eminesciană. Documentele noi, publicate parțial de George Muntean, ar putea constitui un îndemn la o cercetare mai susținută a arhivelor și manuscriselor. Eminescu și contemporanii săi de Paul Georgescu Documente de biografie intelectuală de Vladimir Streinu, din Universul rural eminesde Șerban Cioculescu, Plenitudinea și eroului romantic contradicțiile de Eugen Simion sînt cîteva studii de reală ținută științifică, contribuind substanțial la cunoașterea operei eminesciene. Cu observații pătrunzătoare, cronica lui Ov. S. Crohmălniceanu la Viața lui Eminescu de G. Călinescu rămîne totuși cam ditirambică. Intr-un articol, foarte pretențioas intitulat Semnificația pesimismului eminescian, Matei Călinescu are și meritul sintetizării ultimelor studii asupra pesimismului marelui poet. (Liviu Rusu și N. Tertulian, V. R. 4-5/1964).. Eminescu în anii noștri de Teodor Vîrgolici e util doar în latura informativă. ★ CONTEMPORANUL (nr. 24 1964) : O cunoscută tabletă argheziană și cîteva reflexii poematice ale lui Geo Bogza, o interesantă anchetă cu cîțiva artiști plastici, precum și cuvîntul oaspeților de peste hotare conferă un caracter mai ales festiv acestui număr al „Contemporanului“. Același lucru se poate afirma despre extrasele succinte și semnificative din conferințele lui T. Vianu, Al. Philippide, M. Ralea, M. Beniuc etc. Contribuții la studiul operei eminesciene aduc : G. Ivașcu (Patriotismul lui Eminescu), G. Munteanu (Semnificația sublimului) și Al. Piru (Eminescu și Baudelaire). Mai ales la acest ultim articol, fără să fie absolut originală, paralela Eminescu-Baudelaire merită atenție. Din păcate Al. Piru se rezumă la a enunță fără să continue investigația. Eminescu și poezia universală de A. E. Bakonsky e un articol cît se poate de util. Revista atinge altitudini maxime prin pagina semnată de G. Călinescu. Spunem pagina întrucît terminologia curentă (articol, studiu etc.) nu ne satisface. Este vorba de o sinteză superbă a tot ce a cercetat, scris și gîndit G. Călinescu despre autorul Luceafărului. Stilul elevat și cristalin are uneori inflexiuni de poem sau oratoriu grav definitiv : „Rar se întîmplă ca un poet să fie sigilat de destin să ilustreze prin el însăși bucuriile și durerile existente și de aceea multă vreme M. Eminescu va rămîne în poezia noastră ne» pereche“. O mențiune pentru prezentarea grafică, sobră și adecvată momentului. Efigia lui Emi- 102 Miniaturi critice