Patria, decembrie 1858 - octombrie 1859 (Anul 1, nr. 6-87)
1858-12-15 / nr. 6
22 ILATPIEA --.-- fale, tituă de azilul o a putea reprezenta națiea? Zarafaăcul ce căt o trecere din mănă în mănă a averei, fără a ne mierăm dar, dacă barbații acei înțălepți civilizațiea și vunul simțu al alegătorilor alta nouă, înșălăciunea tărgu. soanelor cătră Să spre nu „vuciumat cu spera de la are a domni Sar o abnegație și ficțiea acei înzăstrați cu sentimentul lumina și moraliza de astăzi, și negreșit apărărei și orbește. care nu sănt ecsistența proprietăței; oare putea-vor fi acestea labile ca să reprezenteză țara? fi care să leagă dobăndi un prednică niște pe acei rătăciți, au venit astăzi consolidărei că ea preste țară. puiut mai constituției, vun rezultat nu de la (iilori vaA admite această ipoteză, nu însemnează oare, aresturna spiritul și tecstul Convenției, care au adoptat de bază electorală proprietatea? pătrundăsă fie-care de acest adevăr netăgăduit, KE Puterile cele mari care au garantat viitorul Moldovei, puind fundamentul unei bune constiiuții în țara noastră, n'au putut avea de scop a lasa elementul ei princinal, proprietatea, în voința acelora, care ne posedănd nimica, n'ar avea prin urmare nici un interes propriu, a cugeta serioz la siguranța și prosperitatea proprietăței ca baza de căpitenie a societăței noastre; ce încă ar avea plecare de a struncina. Așa dar ele n'au devizat fără scopu pe alegători în deosebite clase, adecă: în proprietarii de ținuturi, și în proprietarii de Nici poate, prin urmare eczista vre o logică se au gramatică, care să dovidească identitatea între espresiile „locuitori de tărgu mi locuitori de district.” mi dacă este un adevăr că fie-care țară ăși are propriile sale obiceiuri, și propriile sale moravuri, nu e mai puțin un adevăr că nu poate avea tot odată și propriea sa logică, pentru că pretutindene logica, este una și aceeași. De asemene deacă este un adevăr, că fiecare nație are gramatica limbei sale, nu este mai puțin adevăr, că Convențiea este scrisă în limba Franțeză, și că prin urmare ea nu poate fi restălmăcită în Moldova, nrecum și ori unde aiurea, de căt numai An singurul și același chilu în care s'au compus- Cănd Patriea noastră, după îndelungate și grele suferinți, au ajune în agiunul unui viitoriu care promite regenerarea ei socială și politică; este de datoria fie-căruea cetățan, a să pătrunde de gingășimea înpregiurărilor și à cumpăni JAN conștiință și în sinceritatea inimei, ca tot ce va face, să fie dizbracat de ori ce interes personal, de ori ce duh de partidă, și țintitoriu numai An priința pării. Cum am putea oare spera, ca macar majoritatea Romănilor îndrituiți, să fie însuflată și pătrunsă de a st-feliu de dorinți Patriotice? Cănd vedem cu cătă ușurință cei mai mulți, să reslețesc în partidzi, subecriu în dreapta mi în stănga, cănd profesii de credință, cănd mandate Imperative, cănd înscrisuri îndatopitoape prin care ce obligă aș da votul fără reoflecsii, și apoi ăși schimbă hotărărele cu aceeași ușurință și ne păsare cu care s'au grăbit a să angaja; Cănd mulți să îndeasă la deputăție, fără a înțălege macar ce este o constituție, și fără a să pătrunde de inportența unei așa misii. Cu cătă dar întristare trebuie a privi cineva, că nici libertatea tipariului, nici agera stăruință și elocvențiea unui pumăr de barbați competenți, n'au foet încă în stare a pune un minut macar în reflecsie ne această turmă amețită, care face parte însemnată din numărul acelor aproape de 1600 alegători; din care cei mai mulți sănt fără cunoștinți pozitive, seau talente macar de mijloc, spre apararea drepturilor ce ni s'au hărăzit prin Cconstituție; acăruea sprijin este votul lor bine întrebuințat; ei pănă astăzi se ademenesc a servi numai ambițiea și egoismul, fără à cunoaște macar însușirile, meritul și calitățile pernu conscrea Est-ce propriété que le capital apparent, le capital placé à usure, | la propriété qui p'emrgunte qu’ à la fraude le titre dont elle se préde căt ne | vaut pour représenter la Nation? Puuspge qui ne constitue qu'un déplacement de fortune, sans en créer une nouvelle, la fraude et la fiction qui ne sont que la non-existence de la propriété, seraient-elles des titres valables pour représenter le Pays ? Admettre eette hypothèse ne serait-ce pas méconnaître l'esprit et la lettre de a adopté pour base électorale Ja propriété ? Qu'ou se pénètre de cette vérité incontestable que les Grandes Puissances, qui ont garanti l'avenir de la Moldavie, en posant les fondements d'une bonne constitution dans notre Pays, n'ont pas pu avoir pour but d'en livrer l'élément principal, la propriété, a la merci de ceux qui ne possédant rien n'auraient, par conséquent, apcun intérêt à la prendre au sérieux ou, ce qui plus est, seraient portés à Gherganleg. | Ce n'est pas non plus fortuitement qu'elles ont divisé les électeurs en différentes classes, en districts eten celle des propriétaires habitant des villes ; et a pas de logique ni de grammaire à nous connues qui établissent l'identité, entre les expressions habitant de ville et habitant de district. Mais silest vrai que chaque Pays a ses propres moeurs et ses propres hamoins vrai non plus, que langue française et, par conséquent, elle ne peut être interprétée en Moldavie, comme ailleurs, que d'une seule façon. Au moment où notre Patrie, après de longues et pénibles souffrances, est arrivée sa réorganitantôt enfin par lesquels iiu s'engagent à donner leurs voix sans reflexion, et changent ensuite de détermination avec la même légèreté, la même insouciance avec lesquelles ils se sont hàtés de l’engager; quand heaucoup d’entre eux briguent l'honneur de la députation, sans même savoir ce que signifie une Constitution, ni se pénétrer de l'importance d’une telle mission. Avec quelle peine ne faut-il, done, pas voir que ni la liberté de la presse, ni les rgessantes instances ni l’éloquence d'un certain nombre d'hommes sompétents, n'ont pas pu faire encore réfléchir au moins cette multitude étourdie qui forme une partie marquante du nombre de ces électeurs, s'élevant à environ 1,600. La plupart de ceux-ci sont sans connaissances positives, ou ne possédant du moins que des talents médiocres pour défendre les droits qui nous sont dévolus par la Constitution et dont l'appui repose sur leur vote bien employé, ils ne s'évertuent, néanmoins, jusqu'à ce jour qu'à servir leur ambition et leur égoisme, sans Connaître au moins les capacités, le mérite ct les qualités des personnes envers lesquelles ils se lient aveu: lement, Nous ne devons, done, point nous étonner si les hommes intelligents du pays, ceux qui sont doués du seșnilent du patriotisme, qui se sont donné beaucoup de mal avec une abné sation digne d'elozes, pour éclairer et moraliser les égarés, en soient venus à croire aujourd'hui qu'on ne saurait espérer, de la civilisation et du bon sens des électeurs, la defense et la consolidation de la Constitution, failliblement à la discrétion de celui qui régnera sur le pays. / f din țară, viitoarele patriotismului, care pururea de toată lauda, spre va rămăne în să mai s'au à pute a crede, că poate din ziua descrețiea acelui ce la Convention, qui il aurait été possible logique, car la logique des électeurs Roumains des professiens de foi, des écrits obligatoires est partout la même; et que chaque Pays sation politique et en sincérité Peut-être, celle des propriétaires bitudes, il n’est pas moins vrai à la veille la Convention est écrite en d'un et sociale, nétrer de la délicatesse des de coeur à il n°ÿ de qu'il ne peut pas avoir à droite s'il est a sa propre grammaire dans sa langue, avenir qui lui circonstances assure ce que tout ce qu'il fera tantôt des mandats impératifs, de tout intérêt personnel, de tout esprit de parti ment qu'a l'avantage du pays. Comment pourrions-nous, done, espérer qu'au moins triotiques, quand nous voyons, avec quelle légèreté eux se divisent en partis, souscrivent, et soit sa propre il n'est pas dépouillé la majorité vrai à gauche, aussi tantôt il est du devoir de tout citoyen de se péfût inspirée et pénétrée de tels sentiments paet d'aviser en conscience et ne tende uniquela plupart d'entre qui restera in d'obtenir un meilleur résultat des f ÿ