Patria, martie 1919 (Anul 1, nr. 13-38)

1919-03-01 / nr. 13

1 Martie, sz. a. 1919 ^Membrii aleşi în adunarea de la Alba-Iulia la 18 Noiemvrie (1 Decemvrie) 1018. Dr. Iuliu Maniu, advocat, Blaj; dr. loan Pop, advocat, Alba-Iulia; dr. Laurenţiu Pop, advocat, Abrud; dr. Dăniţ Sabo, advocat, Blaj; dr. Izidor Marcu, canonic, Blaj; dr. Alexandru ■ Nicolescu, canonic, Blaj; Ioan Teculeacu, protopop, Alba-Iulia; dr. Ioan Marciac, advocat, Alba-Iulia; dr. Emil Pop, advocat, Uioara; dr. Zaharie Muntean, advocat, Alba-Iulia; dr. Ionel Pop advocat,Blaj; dr. Alexandru Fodor, medic, Alba-Iulia; dr. Alexandru Borza, advocat, Abrud; dr. Gavril Precup, profesor, Blaj; Vasile Goldiş, secretar consistorial Arad; dr. Stefan C. Pop, advocat, Arad; dr. Ioan Suciu, advocat, Boroşineu; dr. Cornel Iancu, advocat, Arad; dr. Iustin Marsieu, adumat, Arad; dr George Popoviiia, advocat, Ghişineu; Sava Raicu, director de bancă, Arad; Iuliu Grofşorean, învăţător, Galşa; dr. Vasile Avramescu, advocat, Mariaradna; dr. Romul Velicia, advocat, Arad; dr. Emil Monţia, advocat, Şiria; dr. Sever Miclea, advocat, Arad; dr. Aural Grozda, advocat, Buteni; dr. George Crişan, advocat, Arad; dr. Mihaiu Mărcuş, advocat, Giula; dr. Aurel Lazar, advocat, Oiordea Mara; dr. Ioan Ciordaş, advocat, Beuş; dr. Iuliu Chiţi, advocat, Harghita; dr. Andreiu Ilea, advocat, Tinea; Iosif Tripon, advocat, Beznea; Petru E. Papp, protopop, Beiuş; dr. Coriolan Pap, director, de bancă, Oradia-Mare; Victor Pop, protopop, Holod; dr. Vasile Ghirval profesor, OradeaMare; dr. Vastile Saftu, protopop, Braşov; dr. Tiberiu Bradiceanu, director d® bancă, Braşov; Petru Popoviciu, proprietar, Braşov; Pompiliu Dan, înv. director, Zărneşti; Axette Baneiu, profesor, Braşov; dr. Voicu Niţescu, advocat Braşov; dr. Iosif Blaga, director- gimnazial Braşov; Mihaiu Popoviciu, proprietar, Braşov; dr. Valeriu Branişte, publicist Lugoj; dr. Caius Bradiceanu, advocat, Lugoj; Antoniu Mocioni, mara, proprietar Copilănaş; Ionel Mocioni, mare proprietar, Buici; dr. George Dobrin, advocat, Lugoj; Andreiu Ghidiu, protopop, Caransebeş; dr. Petru Barbu, profesor, Garansebeş; dr. Alexandru Coca, advocat, Sauca; dr. Petru Gornean, advocat, Oraiviţa; dr. Aurel Văleanu, advocat, Lugoj; dr. Mihaiu Gropşian, advocat, Oraviţa; dr. Ioan Jiedeleu, advocat, Oraviţa; dr. Alexandru MorariU, advocat, „ Caransebeş; dr. Avram Imbroane, diacon, Lugoj; Uroş Pitean, econom, Nădlac; dr. Gavriil Trijpoc, advocat Bistriţa; dr. Vasile Pahone, advocat, Bistriţa; dr. Victor Onişor, advocat, B Bietriţa;] dr. Laurenţîu pahcea, advch cal Rodna; dr. Alexandru Haliţa, advocat, Niceui; dr. Augustin Tătariu, protopop, Ditrău; dr. Petru Musca, medic, Ciuc; dr. Eugen Bran, advocat Lechinţa; dr. Emil Hăţegan, judecător, Cluj; dr. Valentin Poliţiu, advocat, Chij; dr.JH^ D&ian, protopop, Cluj; loan Pop, protopop, Moroaia; dr. Sever Dan, advocat Mociu; dr. Andreiu Pop, advocat Huredin; Vasile Coate, învăţător în pensiune, Cluj; Nicolae Berzea, protopop, Făgăraş- dr. Nicolae Şerban, advocat, Făgăraşdr. Ariton Prapa, advecat, Şercaia; dr. Octavian Vasu, advocat Făgăraş; Vaier Comşa, preot, Copăcel; dr. Ioan Mihu, mare proprietar, Vinerea; dr. Aurel Vlad, advocat, Orăştie; dr. Petru Groza, advocat Deva; Frani decan«»u-Longin, advocat Deva; Vasile Demian, protopop, Brad; dr. Iustin Pop, advocat, Isaţoi- Silviu Dragomir, profesor, Sibiiu; dr. Victor Bontescu, advocat, Haţeg; loan Moţe, paroh, Orăştie; Vasile Osvada, director de hanţă, Hunedoara; Leo Man, Iegumen, Prislop; dr. Vasile Chindriş, advocat, loan Doroş, protopop, Satu-Slatina; it. Salvator Jurca, advocat Sighet; Simeon Bolea, prad Săpânţa; dr. Vasile Kijpciuc, când. de advocat Petrova; Ionel Cofeişia, mara comerciant Sâlişte; dr. Ioan Harşia, advocat, Reghin; dr. Iosif Popescu, advocat, Reghin;Vasile Suciu, învăţător, Archita; loan Vătaşan, preot, Archita; Niicolas Barbul prorietar, Moeira; dr. loan e Erdem, advocat Budapesta; Zenovie Păcuişan, profesor, Blaj; dr. Teofil Dragoş, ad- vocat Baia-Mara; Constantin Lucaciu, preot, împrolţ; dr. Aurel Novan, advocat, Şomcutallare; dr. Iile ..Carol Barbul, advocat, Sătmar; George Pop de Băseşti, proprietar, Băseşti; dr. Gonoman Steer, advocat, Tăşnad; dr.Câ98iU'M&hiu, advocat, Şimleu; luliu Gordan, advocat, ŞimleU; dr. Alexan- * (hu Aciu, dirtotor de bancă, Şimleu; dr. Victor Dejeu, advocat, Şimleu; Traian Trufaş, jraot, Zălau; dr. Augustin Pintea, advocat, Croaţia; dr Teodor Mihadi, advorcat, Dej; dr. Liviu Micşa, advocat, Dej; dr. Liru Boca, advocat,Dej; dr. Octavian Domide, canonic, Gherla; dr. Alexandru Vaida - Voivod, proprietar, Alparet; dr. Paval Roşet, profesor, Sibiiu; George Pop, publicist, Sibiiu; dr. loan Mezei, advocat,bej; Andreii Bârsan, preşedintele Asocia- ~ tiunii Sibiiu; Octavian Goga, publicist , Sibiiu; Nicolae Ivan, protopop, ases. cons., Sibiiu; dr. Nicolae Comşia, medic, Sălişte; dr. loan Lopaş, protopop, Sâlişte; loan L&p&datu, director de bancă, Sibiiu; dr. Nicolae Bălan, profesor, Sibiiu; dr. loan Broşa, profesor, Sibiu; dr. Onisifor Ghibu, Iase, consistorial, Sibiiu; dr. loan Mateiu, profesor, Sibiiu; Octavian Tâslăuanu, pui blicist Sibiiu; dr. Constantin Bucșanu, advocat Sibiiu; Victor Tordăşianu, edactor arhid., Sibiiu; dr. Simion Cheţian, advocat, Agnita; dr. Toma Cornea, advocat Sighiişoara; Aurel Păcală, protopop, Sulumberg; George Repede, jude,. Cohalio; Ioan Iosif, profesor, Cohalm; dr. Romul Boila, adv. Miciosânmărtin; dr. Ilarie Holoin, advocat, Ibaşfalău; Emanuil Ungurean, advocat, Timișoara; Avram Corcea, preot, Custeni; dr. Aurel Novac, advocat, Biserica-Albă; dr. Aurel Coama, advocat, Timișoara; dr. Tit Mălaiu, advocat, Biserica-Albă; dr. Victor Mircea, advocat, Ghilad; dr. Lucian Gheorgheviciu, advocat, Timişoara; dr. Aurel Crişan, advocat, Aradul-Nou; dr. Constantin Missici, advocat, Lipova; dr. Alexandru Marta, jude de tablă, Seghedin; dr. Ioan Roşu, preot, Ghilad; dr. Nestor Oprean, advocat, Sânmiclăuşul Mare; dr. George Miclea, advocat, Alibunar; dr. Alexandru Birăescu, advocat, Panciova; Ioanichie Neagoe, preot, Petrovaselo; Emil Cormoş-Alexandrescu, proprietar, Murăş- Oşorheiu; dr. Vasile Cerghizan, preot, Cooc; dr. Vaier Moldovan, advocat, Turda; dr. Zosim Chirtop, advocat, Câmpeni; dr. Ioan Oltean, advocat, Murăg-Ludoş; dr. George Popescu, advocat, Câmpeni; dr. Remus Furdui, advocat, Abrud; dr. George Pătăcean, advocat, Tuda; dr. Ioan Boieriu, advocat,Turda; Nicolae Cristea, Sita Buzău; Ioan Modroi, preot, Vama-Buzău; Xenofon Comșia, Marcos; George Negoiescu, preot, Vama-Buzău; David Păcurar, Aita-Mare; dr. loan Doboşi, advocat, Halmi; dr. Sever Pop de Băseşti, advocat, Halmi; Vasile Ardelean, preot, Vereş; Ioan Montani, publicist, Sibiiu; Victor Stanciu, profesor, Arad; Vasile Stoica, profesor, Sibiiu; Leo Bohăţel, inginer, Sibiiu; Ioan Iosif Şchiopul, publicist, Sibiiu; dr. Iuliu Mezei, director de Fabrică, Budapesta; Romul Cândea, profesor, Sibiiu; Eugen Goga, publicist, sibiiu; Iosif Giser, miner, Petroşeni; Ioan Mihuţ, cojocar, Budapesta; Ioan Flueraş, caretaş, Sibiiu; Iosif Recean, croitor, Sibiiu; Bazil Surdu, căldărar, Sibiiu; Petru Bernan, mecanic, Reşiţa; Victor Brătfălean, tipograf, Braşov; Traian Novac, tâmplar, Lugoj; Ioaif Jumanca, tipograf, Sibiiu; dr. Eleonora Lemenyi-Rozvan, profesoară, Sibiiu; Toma Botulă, cismar, Ida-Clujului; Achim Zamora, miner, Petroşeni; Ioan Ardelean, miner, Lupeni; Toma Cioara, miner, Roşia; Constantin Arlat, econom, Bocşa-Română; George Grădinar, tâmplar, Braşov, Avam Borcuţa, econom, Şicula;oan I. Papp, episcop, Arad; dr. Demetriu -Radu, episcop, Oradia-Mare; dr. Miron Cristea, episcop, Caransebeş; Valeriu Frenciu, episcop, Lugoj; dr. Iuliu Hossu, episcop, Gherla; dr. Vasile Suciu, prep. vicar arhiepiscopesc, Blaj; dr. Eusebiu Roşea, arhim. şi vicar arhiepiscopesc, Sibiiu; Romul R. Ciorogariu, vicar, Oradea-Mare; domnul Marchiş, vicar, Careii-Mari. » Marele Sfat Naţional urmează să se întregească, în mod firesc, singur, chiar în cele dintâi şedinţe ale sale. In acest scop Consiliul Dirigent va prezintă tabloul opţiunilor de întregire, intrate din toate regiunile româneşti şi cerând admiterea oamenilor, cari erau şi sunt valorile reprezentative adevărate ale luptelor noastre din trecut Telegrame. Serviciul Agenţiei Telegrafice „Dacia“. Tulburările germane. Braga, 28 Febr. In Lipsea au fost eri în faţa Universităţii sângeroase lupte între spartachişti şi trupele guverniale, din cauza arestării conducătorului spartachiştilor Stoltze. Spartachiştii din Lipsea sunt în majoritate refugiaţi din Berlin şi din alte mari oraşe din Germania, de unde au fost expulzaţi La poliţie Stoltze a declarat că a venit la Lipsea din Berlin, pentru a organiza spartachiştii din Lipsea. Stoltze fiind de origine din Petersburg, a fost expulsat peste graniţă. Libertatea cemereiului. Brma, 28 Febr. In decursul şedinţei camerei franceze ministrul de externe Pichen a declamat ca comerciului i se va reda iar libertatea deplină, pentru a evita astfel catastrofa ce ameninţă vieaţa Comercială şi industrială a Franţei. Numai redarea libertăţii depline comerciului poate împedeca negoţul de lanţ şi clandestin. Limba oficială a Alsaciei. Berna, 28 Febr. Guvernul francez a ordonat introducerea limbei franceze ca imbă oficioasă în Alsacia. La tribunal actele se redactează şi judecarea deasemenea se face franţuzeşte. Preşedinţii tribunalelor au însă dreptul a admite şi limba germană desbaterile proceselor dacă inculpaţii nu înţeleg limba franceză. represeilanul Ardealului Iu coagresul Ac pace. Berri, 28 Febr. Ministrul român Dr. Vaida a avut ori în faţa delegatului României Mişu, lungi convorbiri la ministerul de externe din Paris cu Piehon, baron Sonino şi cu secretarul de stat al Angliei, Balfour. Despăgubirile de răsboinnie României. Bucureşti, 28 Februarie. Consiliul de miniştri întrunit eri sub prezidinţa d-lui Ferechido s’a ocupat cu despăgubirile de războiu ale României, ce se discută actualmente la congresul de pace din Paris. Pretenţiunile Spaniei. Berna, 28. Februarie. Fostul prim ministru al Spaniei, Romanones, a fost primit în audienţă de regele Alfonzo, căruia i-a raportat despre resultaide de până acum ale congresului de pace. După audienţă Romanones a declarat ziariştilor, că pretenţiunile Spaniei din Marocco, cari în anul 1911 au suferit înfrângere cu ocasiunea diferendului Marocan germanofrancez, vor fi pe deplin realizate. La intrebarea ziariştilor despre chestiunea Gibraltarului, Romanones a declarat, că singura dată a vorbit în Paris cu Balfour despre Gibraltar. La întrebarea dacă Gibraltarul eventual nu s’ar putea internaţionaliza, Romanones a răspuns cu zimbet. Sosirea prisoaierilor din Italia. Bucureşti, 28 Februarie. In Constanţa a sosit ieri un nou transport cu foşti soldaţii din armata austro-unigară, căzuţi prisonieri la Italieni. Soldaţii aceştia sunt in mare parte Transilvăneni şi Bucovineni, şi ei sunt toţi înarmaţi. Arestarea altor inculpaţi. Bucureşti, 28 Februarie. Curtea Marţională a ordonat arestarea lui Gheorghe Pop Şerban, fost judecător la tribunalul Ilfov,acuzat că ar fi eliberat pe colonelul Sturdza din închisoare, încă un Hal Franţei jertfa pentru noi. Bucureşti, 28 Februarie. Maiorul francez Duguey, acreditat pe lângă armata română regală din Basarabia, a fost omorît de bande bolşevice. Cercetarea poliţiei a constatat, că asasinerea s’a făcut cu consimţământul lui Rakowski, care stă ascuns în Ucraina. .ţ Mârfuri americane pentru România Bucureşti, 28 Februarie. In Constanţa a sosit un nou transport cu 49.000 tone de mărfuri din Statele Unite. & .., Bucureşti, 28. Februarie. Tratativele dintre guvernul român şi guvernul din Argentina sunt terminate, Argentinia va furniza României în special carne. Aprovizionarea Bulgariei şi Turciei. , Berna, 28. Februaria Subcomisiunea însărcinată cu aprovizionarea statelor inamice a decis în şedinţa ca de eri să trimită imediat articole de alimentare în Bulgaria şi Turcia. Italia s’a obligat a furnisa grâu şi articole de coloniale. Starea lui Clemencean, Berna, 28 Februarie. Consiliul medical ţinut ori în Paris asupra stărei sanitare a lui Clemenceau, a constatat progrese îmbucurătoare. Clemenceau a încetat a scuipa sânge. Germanii fac corpuri de voluntari, Berna, 28 Februarie. Ministrul de răsboiu german a ordonat înfiinţarea de corpuri de voluntari. Lucrările vor începe la 16 Martie. Deschiderea porturilor italiene. Berna, 28 Februarie. Porturile italiene: Torronto, Venezia şi Brindisi au fost redeschise pentru comerciu şi pentru circulaţia vapoarelor de pasageri. Bulgaria confiaca averile câştigate in răsboiu. Bucureşti, 28 Februarie. Guvernul bulgar a elaborat un proiect de lege conform căruia poate confisca averile funcţionarilor de stat, ale politicianilor şi ale militarilor, câştigate în decursul războiului. Acest proiect de lege a fost comunicat şi generalului francez Franchoz d’ Esperey. Ceho-Slovacii expulsează pe străini. Braga, 28 Februarie. Guvernul Cehoslovac a decis să expulseze pe toţi străinii cari dela înfiinţarea republicei s’au dovedit a fi vinovaţi faţă de guvernul cehoslovac. Ceho Slovacii recunosc,, din cheltuielile de răsboiu ale Austriei. Braga, 28 Februarie. Consiliul de miniştrii ţinut eri a decis a plăti numai a treia parte din cheltuielile de răsboiu ale Austro-Ungariei. -- * i: * Cehii din Silezi» vor unire» cu Ceho-Slovacia. .. Braga, 28 Februarie. Cehii din Silezia au predat guvernului din Praga un memoriu în care cer anexarea teritoriilor locuite de Cehi în Silezia. Cei ce doresc a avea ziarul „Patria", să ceară trimiterea lui, căci i seva trimite şi fără a achita înainte abonamentul- Acesta rămâne a se plăti, când poşta va primi mandate poştale- Dr. Nicolae Ittu medic practic universal și dentist a'a rota tors și onhaoază aflare pi Sibiiu, str. Cisnădiei 36. * 3 1 PATRIA Pagic Informaţiuni Telegrama M. S. Regelui către metropolia great. »Unirea« din Blaj publică telegrama M. S. Regelui Ferdinand către metropolia gr.-cat. ca răspuns la felicitările trimise M. Bale din prilejul anului nou. * O înaltă atenţie. Maiestatea Sa Regina Maria a trimis ieri Dnei Emilia Dr. Raţiu doua fotografii dintre cele mai recente, cu autograful Maj. Sale. Una dintre fotografii o reprezintă pe Augusta noastră Suverană în vestmântul simplu al surorilor de caritate. Fotografiile au fost însoţite de o scrisoare a secretarului reginei şi s’au trimis — după cum gîăsueşte slova — ca amintire a înălţătoarelor zile ce trăim. .. X • * ‘ Ştiri ifin Arad. Locot, colonel Benedicti prezentându-se la generalul francez Goudrecourt, i-a expus situaţia politicomilitară. Generalul a observat că toate sunt bune şi frumoase, însă după informaţiile sale muncitorimea arădană e un element bolşevist, care tulbură liniştea şi jăfueşte La aceasta, fireşte, boeot-colonelul Benedict a protestat energic susţinând, că muncitorimea e »micul razim la susţinerea ordinei şi miliţia poate conta la ea cu toată siguranţa. Informaţiile generalului vin probabil de la Români După părerea ofiţerului de legătură, Martin, muncitorii din Arad observă chiar şi faţă de Francezi ţinută duşmănoasă. * Noul comitet central al Ligii Culturale. In congresul extraordinar al Ligii Culturale s’a ales un nou comitet central. Din el fac parte: Păr. Vasile Lueati, N. Iorga, Take Ionescu, Ioan C. Grădişteanu, Simion Mândrescu, Octavian Gogu, Ştefan Pop şi Ioan Livescu. BS ne ferim de spioni Din mai multe părţi ni se atrage atenţiunea că de câtăva vreme incoace îşi fac apariţia în Sibiiu fel şi fel de indivizii suspecţi, cari după toate semnele par a face servicii de spionaj Ungurilor. Publicul dar cu deosebire bravii noştri ofiţeri şi soldaţi sunt rugaţi a fi cu precauţiune în tot contactul lor social şi privitor la cunoştinţele ce le leagă, iar când ar descoperi un caz suspect, să facă arătare la locurile competente.* Un nou ziar. In Bucureşti apare un nou ziar »Cuvântul Ţăranilor«, ca organ al unui nou partid înfiinţat în vechiul Regat: Partidul Ţărănesc. In fruntea lui stat harnicul învăţător Ion Mihalache, iniţiativei căruia se datoreşte şi înfiinţarea noului partid. Apărând cu sinceritate interesele cele mai largi păturii a populaţiei din Regat, dorim noului confrate deplină isbândă. • Moartea flotei germane. După cum scriu foile franceze, svonul despre o eventuală nimicire a flotei germane nu e serios. Leyguss a declarat, că el e contra acelei nimiciri şi se va opune cu toată puterea. Franţa pretinde o parte însemnată a flotei germane internate în apele britanice şi e gata să dure la extrem apărarea drepturilor sale. * Pentru siguranța Constattinopolului, Comandamentul englez a înlocuit în Constantinopol personalul poliţiei şi al siguranţei publice cu Englezi. Luând în considerare stările din capitala fostului imperiu turcesc, desigur că aceasta măsură e bine venită.Congresul funcţionarilor de bancă români, convocat pe ziu de 2 Martie si n. 1919, se va ţinea în sala de şedinţe a Magistratului orăşenesc din colţul străzii Măcelarilor. Suntem informaţi că Comitetul iniţiatorilor a ţinut săptămână aceasta mai multe şedinţe, în cari au făcut toate pregătirile pentru primirea participanţilor, cari vor fi aşteptaţi la gară de o comisiune. Comisiunea va sta de Sâmbătă La amiezi în biroul comande! gării şi este autorizată să dea toate informaţiunile de lipsă.. Au fost invitaţi la Congres, print'o delegaţie specială, d-nii Dr. Iuliu Maniu, prezidentul C. D. R. Andreiu Bărseanuţ, prezidentul Asociaţiunei, Dr. Aurd Vlad şeful resortului finanţelor, Dr. Victor Bontescu, şeful resortului comerciului şi agriculturei, şi Ion I. Lopcăatu, secretarul „Solidarităţii“. „ Toţi oaspeţii, sunt bine văzuţi şi bineprimiţi. Banchet nu se va da. Pentru ca să se dea ocaziune, ca membri Congresului să se cunoască cât mai mult, s'a hotărît ca participanţii la congres, să ieie O maae comunii simplă, la, restaurantul „Unicon“. Mediile familieiTisza vor fi împărţite. Din Oradea-Mare se anunţă, că comisia pentru împărţirea pământului din judeţul Bihor şi-a început activitatea. Ea a pertractat pretensiunile proprietarilor mici la averea familiei Tisza. Comisia va împărţi întreaga moşie între locuitorii ramuliei Geszt şi din jur. * Clemenceau îşi va relua ocurmţiile. După ştirile recente, Clemenceau îşi va putea relua ocupaţiunele săptămâna viitoare. Glonţul încă nu este extras, dar câţiva, medici se ocupă tocmai cu rămăşiţa atentatului la viaţa preşedintelui francez. :.v :* SS Istoricul poeli scris de WIloh. Ziarul Times primeşte informaţia din New- York, că Wilson pregăteşte o carte asupra istoriei păcii Va insista mai ales asupra rolului Americii şi un său propriu în decursul conferinţei. * Fostul prim ministru bavarez deţinuit. In München au fost deţinuţi zece membri ai aristocraţiei, bănuiţi de mişcări antirevoluţionare. Intre aceştia e şi baronul Dangl fostul prim ministru bavarez. Muncitorii şi-au reluat din nou munca, declarându-se greva de încheiată, prerinerul poştal cu Anglia şi America. Printre naţiunile cu care va relua în curând Anglia serviciul poştal, este şi România. Se vor putea trimite, pe lângă scrisori şi colete poştale. Totodată vine şti- rea că Departamentul poştei şi internelor din America studiază modalitatea după care să reia serviciul poştal întrerupt în timpul răsboiului, între Sfatele Unite şi Luxemurgul, Alsacia-Lorena, Serbia, România. Cu Bulgaria, Finlanda, Germania și Ceho-Slovacia, va fi reluat poate câteva săptămâni.* Paza ex-împărat rolul Karl. Guvernul englez a însărcinat pe un colonel cu poza fostului împărat al Austriei * Reprezentantul general al ziarului nostru este Domnud Yattertot Hurdu. Dânsul este autorizat de ei, până la noui ordine a face abonamente, a aduna inseraţii şi a in»cassa bani privitori la ziar «• .. .v .' ■ ■ Ultima oră — Comunicatele serviciului nostru special —Inmormântarea In! Gheorghe Pop de Băseşti s’a făcut in foc de mitraliere. Dej, 28 Febr. Inmormăntarea lui Gheorghe Pop de Băseşti s’a făcut Miercuri la orele 10. Bandele secuieşti din pădurea din apropiere au atacat catafalcul şi publicul adunat la înmormântare, deschizând un foc viu de mitraliere asupra lui. Planul lor era ca să măcelărească toată inteligenţa, care ar participa la înmormântare. Armata română a răspuns atacului brutal al Săcuilor şi i-a alungat. Fără intervenţia ei bandele săcuieşti ar fi măcelărit tot publicul adunat acolo. Pe teritoriile neocupate in acele părţi, bandele secuieşti comit cele mai barbare orori, omorând pe toţi Românii cari încă nu s’au putut refugia. (JolvotsUateft Gin Bneare îl protestează la contra neleght irilor uugmeţi. Bucureşti, 28 Feb. Universitatea din Bucureşti a adresat un protest-apel către principalele universităţi din ţările aliate in legătură cu atrocităţile săvârşite de Maghiari. Românii macedoneni la Congresul de pace. Paris, 27 Februarie. — Societatea macedo-românit a prezentat miniştrilor plenipotenţiari ai puterilor aliate un memoria în numele Românilor din Macedonia, cerind ca aliaţii să asigure libera lor desvoltare încorporând statului albanez părţi din vilaetul Bitoliei, cari nu sunt locuite de Sârbi, regiunea Pindului a cărei populaţiune este exclusiv românească şi o mare parte din Epir. Greva generala In Germania. Bohin 28 Febr. Minierii din Germania dela minere de cărbuni şi potasiu au declarat grevă generală. E vorba, ca greva să fie îmbrăţişată de toate fabricele şi atelierele căilor ferate, precum şi ale comunelor, apoi de birourile de gaz, apă și electricitate.