Patria, august 1919 (Anul 1, nr. 134-154)
1919-08-01 / nr. 134
Pigi 3 fiimlela a ion pedrentathia lo Mi. — Spune un ziarist francez. — Sub acest titlu publicistul parizian René d'Aral publică un articol in ziarul »Le Gaulois«, în preseara serbării victoriei, caracterizând în mod fidel situaţia noastră actuală şi atitudinea Franţei faţă de noi. Am fi dorit ca această zi a victoriei pe care o vom sărba-o mâne, să însemne şi sfârşitul lucrărilor Conferinţei de pace. «Din nenorocire nu s’a întâmplat aşa. Plenipotenţiarii n'au nici pe departe speranţa de a-şi putea începe vacanţele. Fără a lua în considerare reuniunile consacrate discuţiunilor chestiilor de reparaţii cari se vor menţinea încă pe timp nedeterminat la Versailles, mai rămâne lichidarea problemelor atât de complete în legătură cu delimitarea noilor state ale Europei centrale, cu naţiunile din Balcani şi cu chestiunea Orientului. Care va fi atitudinea noastră faţă de Ungaria? Ea până în prezent e caracterizată prin genezitări al căror efect a fost cât se poate de supărător, şi de care Kuhn Bela s’a grăbit să profite. Represalii economice de cari ne-am folosit în urmă au fost cât se poate de fără rezultat şi deci nu merită să mai insistăm asupra lor. Dacă noi am fi folosit represalii mai drastice regimul lui Béla Kun ar fi apus de mult şi noi am avea în faţa noastrăun guvern regulat cu care noi am putea fla. Slăbiciunea noastră este exploatată de dictatorul bolşevismului unguresc, care se consolidează tot mai mult. Rezultatul atitudine! noastre este destul de dezastruos. Chestiunea ungurească rămâne în suspenză şi ameninţă de a rămânea pe veci la această situaţie. Schimbarea hărţii Europei meridionale este o problemă foarte grea. Despre cei cari lucrează la remanierea acestei hărţi am putea spune cu mai multă tărie, decât de cei de la Conferinţa păcii, că lucrează cu ochii închişi, fără directivă şi fără program. Să nu mai insistăm asupra decepţiunilor, cari le cauzăm noi amicilor noştri pe cari îi avem acolo şi cari ţi-au pus toata speranţa şi încrederea în simţul de dreptate al nostru. Să nu uităm, că aventura ruşinoasă a delegaţiei otomane, pe care noi la început o invităm la discuţie şi pe urmă o trimitem înapoi a făcut un efect defavorabil în întreg Orientul. Cazul României e mult mai grav: nu numai că am înşelat-o la împărţirea Bănatului, dar se mai afirmă că noi îi vom lua o parte din Dobrogea pentru a o da Bulgariei ca compensaţie pentru teritoriile cedate Grecilor şi Sârbilor. Este just ca să recompensăm pe aliaţi dar pentru ce să-i favorizăm pe unii faţă de alţii? Căci aceasta o facem noi astăzi ascultând cu prea multă complezanţă pledoariile iugoslavilor şi grecilor reprezentaţi prin oameni abili şi persuasivi. Prna urmam demersuri mila lira Omariei O ediţie specială a ziarului socialist «Pravo Lido» a publicat un important articol de fond împotriva guvernului sovietelor din Ungaria care nu are nimic comun nici cu democraţia nici cu proletariatul ci este numai speculaţiunea unui usurpător setos de sânge, care nu se menţine decât prin t eroare şi dictatură militară. «Prawo Lido» afirmă că la Budapesta sosesc neîncetat arme sub denumirea de diferite mărfuri şi că Austria furnizează regulat Ungariei pe ascuns muniţii şi tunuii. Iugoslavia şi România au suferit destul în urma împrejurărilor create de Béla Kun şi Guvernul precum şi democraţia cehoslovacă nu mai pot rămânea indiferenţi faţă de primejdia perpetuă care le ameninţă graniţa. Primul ministru Tusar nu demult a protestat energic împotriva Încălcării condiţiunilor de armistiţiu din partea lui Béla Kuhn care n’a răspuns Insă la această notă.. Este îndoelnic In genere tâ se va primi din partea lui un răspuns mulţumitor, cu toate acestea proletariatul şi socialiştii democraţi din Cehoslovacia trebuie să ia o hotărîre foarte importantă asupra celor ce vor urma dacă Béla Kuhn ar veni cu intenţii paşnice. Socialiştii democraţi din Cehoslovacia sunt şi ei în foarte mare măsură răspunzători asupra forţei republicii şi de aceea doresc reîntoarcerea cât mai grabnică a împrejurărilor normale şi dimiterea de sub arme a soldaţilor, lucruri asupra cărora sunt de acord cu decoraţiunile făcute de primul ministru Tuzar. Trebuie evitat însă ca Cehoslovacia să facă o politică aventurioasă şi de aceea orice intenţiune necurată a lui Béla Kuhn trebuie bine cântărită. Faţă de aceasta chestiune aşa de importantă socialiştii-democraţi din Cehoslovacia trebuie să ia o atitudine hotărîtă stabilind un răspuns la nota lui Béla Kuhn ori cum va fi ea redactată. ♦ Organul adunării naţionale care apare Luni „Puternik" publică un articol senzaţional împotriva Ungariei comuniste care, ca o nouă Macedonie (?) ameninţă necontenit pe vecini şi nelinişteşte Europa. Politica de aventură a lui Béla Kun sileşte republica Cehoslovacă să ţie sui arme o armată de 300 000 de soldaţi, ceea ce însemnează o situaţiune intolerabilă. Cele mai noui atacuri împotriva regiunilor carpatine ale Cehoslovaciei trebuie să facă pe Cehoslovaci să piardă răbdarea cu atât mai mult cu cât până acuma a respectat cu corectitudine toate condiţiunile armistiţiului. Guvernul d.lui Tuzar trebuie să persiste hotărit pe lângă cererea formulată de a se pune capăt imediat tuturor acţiunilor duşmănoase şi ca Ugaria să plătească despăgubiri pentru pagubele pricinuite. (Ag. Dacia) u\m\\i mm iiii! ii fiiul ii mii Hulo O deputaţiune de doamne şi d-şoare române din Sibiiu sub conducerea d-nei Dr. Nora Lemény au fost primite ori la ora 10 la audienţa de dl Iuliu Maniu, prez. Cons. Dir. de faţă hind şi d nul ministru V. Guldiş, şefii de Resorturi Dr. A. Lazar, Dr. Ion buciu şi I. Jumanca. D-na dr. Nora Lemény adresăndu-se dlui I. Maniu a cerut în numele femeilor române din Ardeal să spnjinească cauza femeii in faţa marelui sfat naţional asigurandu-i drepturue civile şi politice egale cu ale bărbatului, conform hotărlm ce s’a luat în adunarea naţională dela Alba-lulia. D-sa In termeni bine aleşi a expus situaţia de azi a femeii ca un contrast isbitor în mijlocul civinizaţiei umorilor noastre modeme, accentuând că femeii, drepturile ce şi le reclamă nu le vor privi în curând ca scop, ci ca mijioc. Totodată Îşi exprima convingerea că şi In cadrul preocupărilor de ordin strein fiea femeii vaamânea aceiaşi consacrându-se cd puţin cu aceiaş devotament ca şi’n vrecm indatoriiior ei de mamă şl soţie. Aceste rezultate sau semnalat de altfel şi’n statele unde egala îndreptăţire a femeilor a ajuns deja la Înfăptuire. La sfârşit D-na Dr. Kora Lemeny a înmânat dim. Maniu un memoriu din partea femelor române care se va înainta marelui sfat. Dimunu Maniu In numele Consiliului Dirigent român răspunde aprobând cele spuse de d-na Dr. Nora Lemeny. Recunoaşte deplina Îndreptăţire a femeilor cam alaturi de bărbaţi au suportat totdeauna greul vieţii. D-sa îşi aminteşte de rezoluţia ueia Alba-Iuna şi declarâ ca’şi menţine cuvântul dat relativ la dreptante fimeu deşi în proiectul tegei electorale nu s’a făcut despre aceasta nici o amintire. Ca motiv D-sa se provoacă la cauze technice superioare naţionale precum şi la faptul ca votul femeiiorin celelalte provincii şi In vechiul Regat nu există încă şi aprobându-se numai la noi ar face ca Transilvania să aibă voturi dupte. Proiectul legii electorale, care e prezentat acum Marorul Stat e menit să reguleze angeale pentu consultanţă, care apoi va avea să elaboreze un alt proiect penuu akgtriit în pammentul Românie- Mall. Aceat proiect necondiţionat va cupânde şi dreptul de vot al femeilor. SNMtan ■MlatSiU »PAIHLS Ibie putu WiMMi Se aduce la cunoştinţă tuturor studenţilor cari au cerut sau vor sa ceară dela Resortul Cultelor burse pentru strănătate, că termenul până la care îşi mai pot înainta cererile în această chestiune, s’a fixat pe ziua de 10 August a. c. Cererile cari nu vor fi însoţite de toate documentele necesare (atestat de botez, atestat de maturitate, documentele universitate și atestat de paupertate) nu vor fi luate în considerare. Presa franceză despre ofensiva de la Tisa Paris, 31 Iulie Toată pasa franceză se ocupă de ofensiva acum oprită a lui Kuhn Bria asigurând Românii de toată simpatia alaţilor şi cerând urgente măsuri contra bolşevicilor Unguri. extras din ordonanţa ■r. 21 fi Nr. 28 (modificată). 1. Vor fi consideraţi ca infractori: a) Acei cari fără rea credinţă prin locatari publice, gări, trenuri, pe străzi etc., vor comunica colporta‘ comentă în orice chip, ştiri fie adevărate, fie imaginare, sau păreri relative la operaţiunile de răsboiu, situaţia şi dislocarea trupelor, dispoziţiunile autorităţilor militare sau orice chestiune privitoare la armata română. 2. Această infracţiune se va judeca şi condamna de pretori in prima şi ultima instanţă, cu închisoare până la un an şi cu amendă până la 2000 Lei. Când faptele de mai sus se vor fi săvârșit în scopul de a spiona, sau trada, se aplică pedepsele prevăzute de legile penale în vigoare în timp de răsboiu. Pátul Telegrame Comunicările lui Renner. Viena, 30 iulie. Cancelarul austriac Renner care se află cu câteva zile la Viena, a rostit un expozeu în consiliul de miniştrii arătând activitatea sa la conferinţa de pace şi precizând in chip amănunţit condiţiunile financiare ce se impun Austriei. Anchetarea cruzimelor otomane. Atena, 31 Iulie. Comisiunea Aliaţilor care a fost însărcinată cu anchetarea cruzimilor săvârşite de populiţiunea otomană împotriva Grecilor şi a creştinilor din Asia mică a sosit aseară la Atena unde a fost primită la gara de miniştrii greci. Comisiunea se compune din 12 membrii şi este condusă de englezul Wister. Comisiunea care stă 2 zile în Atena va fi primită mâine in audienţă de Rege. (Ag. Dacia). Unde a fost încarteluită delegaţia bulgară. , Atena, 31 Iulie. Din Paris se anunţă, că delegaţia bulgară care a sosit aci de câteva zile a fost Încarteruită la castelul din Nouilly pe care nu au voie să-l părăsească fără ştirea ofiţerului de legătură francez colonelul Henry. Membrii delegaţiunii insă se pot preumbla în parc. (Ag. Dacia). Trumbici cere modificarea condiţiilor financiare Paris, 31 Iulie. Conferența de pace a ascultat pe delegatul Iugoslav Trumbici care a cerut morivcarea condițiunilor financiare ale tratatului cu Austria care privesc Igoslavia. * (Ag. Dacia). Reluarea relaţiilor dintre Italia şi Germania Roma, 31 Iulie. Falia reia comerţul cu Germania menţinând sechestrele pe averile Germanilor până la aplicarea hotareor definitive ce se vor lua de Conferinţa de pace. înfrângerea monarhiştilor în Portugalia. Lisabona, 31 iulie. Oficial se comunica că grevele din Portugalia au încetat şi că mişcările monarhiste au fost înfrânte, făcându-se numeroase arestări: numai în Lisabona au fost arestaţi într-o singură zi 820 de monarhişti. (Ag. Dacia.) Sosirea regelui Petru la Belgrad. Atena, 31 iulie. Regele Petru al Serbiei care se află de trei zile ca oaspe al regelui Greciei pleacă mâine la Belgrad Însoţit de adjutantul său şi de suită. Regele Petru este încă tot bolnav dar nu mai este în primejdie. (Ag. Dacia.) Italia alipeşte ţinuturile acordate prin tratatul dela Londra. Roma, 31 Iule, Se afirmă că In consiliul de miniştri ţinut sub preşedinţia d-lui Nitti şi la Care a luat parte şi fostul primministru Orlando şi baronul Sonnino s’ar fi hotărît imediata alipire a tuturor ţinuturilor austriace acordate Italiei prin tratatul de la Londra. (Ag. Dacia.) ‘ Retragerea trupelor germane dm Schleswig. Berlin, 31 Iulie. Guvernul a hotărît în consiliu de miniștri de ieri neîntârziata retragere a trupelor germane din Schleswig. Cu executarea retragerii a fost însărcinat fostul șef de stat major al mareșalului Mackensen colonelul Schwarzkopf. (Ag. Dacia.) Demisionarea guvernului portugez. Lisabona, 31 iulie. întreg guuvernul portugez a demisionat ieri după o furturoasă şedinţă a parlamentului in care sa desbătut situaţa internă a ţării. Preşedintele republicii Alfonso Costa a însărcinat cu conducerea treburilor statului până la formarea noului guvern pe primministrul de până acum dl La Cardosa. (Ag. Dacia.) Plebiscitul la Klagenfurt. Pans, 31 Iulie. Ziarul «Le Petit Journal» anunţă că conform unei hotârîri a Conferinţei de pace în cursul inei August se va face plebiscitul la Klagenfurt. Pe timpul cât va dura plebiscitul trupele austriace urmează a fi retrase. Plebiscitul se va face de către o consiune interaliată în care vor fi reprezentaţi şi Iugoslavi şi Austrieci. (Ag. Dacia.) 1 Augtret 1911 Informațiuni Azi se împlinesc 5 ani dela publicarea mobilizării generale în Austotingaria în 1914. Tocmai acum Austria își cunoaște tratatul de pace pe care i l-a adus răsboiul pornit de imobilîmea de atunci. Tratatul va trebui să-l iscălească. La o altă mobilizare generală Austria nu se mai poate o gândi. Ţările din care a fost compusă sunt azi libere şi mobilizează pentru Independenţa lor. * Prefectura din Lugoj a deschis o listă de subscripţie publică pentru ridicarea unui monument al libertăţei în amintirea întrărei trupelor române în Banat. * Eri la amiazi d-l. Brătianu a sosiit la Oradea-Mare. Biroul de presă iugoslav din Timișoara s-a mutat la Becicherecul-mare. • Grevele marinarilor de Genova au încetat. Erik a plecat spre Turcia primul vapor italian încărcat cu marfă. * Victoria trupelor românești pe Tisa a fost sărbătorită în mod deosebit la Roma. »Adevărul, ziarul săptămânal al partidului socialdemocrat din Ardeal şi Banat, şi-a schimbat numele în »Tribuna Socialistă«, şi apare de 2 ori la săptămână în Sibiiu.* Cetim în »Curierul Hunedoarei« că luarea în primire a averii şcoalei reale superioare de stat din Deva s’a terminat la 23 Iulie a. c. Tot atunci s’a făcut şi predarea institutului noului director dl Iosif Botean. Averea totală a şcoalei e de 736 635 cor. 61 fii. Averea internatului 201.759 cor. „Vorwärts“ atacă violent pe Michaelis, care a înșelat Germania cu prilejul demersului pentru pace al papei, cere darea lui în judecată. • • Marele scriitor francez dl Robert de Flers, care a petrecut in România In vremea răsboiului, scrie un documentat articol în ,Le Figaro“, in care arată că împărţirea Banatului ar fi o mare primejdie împotriva păcii mondiale, nu numai între Sârbi şi Români. Vom reveni. • Faţă de nebunia Bulgarilor o telegramă din Lyon anunţă că Grecia şi România au cerut disumarea Bulgariei. * Conscrierea alegătorilor pentru camera deputaţilor şi Senat se Începe in 1 August a. c. Populaţia oraşului e rugată să se pună la dispoziţia organelor însărcinate cu conscripţia dându-le datele exacte ce li se va cere. Pentru înlesnirea şi urgitarea acestor lucrări se recomanda ca singuraticii proprietari de case sau Îngrijitori să compună o listă a tuturor bărbaţilor ce locuiesc in acea casă, cari au împlinit deja vârsta de 21 ani, adecă a acelora, cari s’au născut Înainte de 19 August 1898 In listă să se indice numele de familie, de botez, anul naşterii, ocupaţia, precum şi anul când s’a stabilit în Sibiiu, pentruca comisarii de conscriere să nu fie nevoiţi din cauza absenţei singuraticelor persoane sa vie mai de multe ori in aceeaşi casă. • Se aduce la cunoştinţă publică, că la sfârşitul lunei Septemvrie a. c. se vor începe cursurile la şcoala comercială superioară comunală din Haţeg în toate Scursurile în limba română. Este cunoscut publicului, că oraşul Haţeg, aşezat la poalele falnicului Retezat cu clima sa sănătoasă, este unul din cele mai priincioase ţinuturi pentru desvoltarea tinenţei studioase. Dupâ ce în întreg tentorul administrat de Consiliul Dirigent Român abia vor fi 3 şcoale de soiul acesta, este în interesul părinţilor, — cari doresc a-şi aplica copii pe această carieră — ca să grăbească cu înscrierea lor, cari se vor efectui din 19 31 August a. c. Pe lângă această şcoală este şi internat, unde elevii vor sta sub supraveghierea anectă a corpului profesoral şi vor fi provâzuţi cu vipt corespunzător şi locuiţă igienică. Totodată se mai aduce la cunoştinţă publică, că va funcţiona pentru femei tot în limba română curs comercial de 1 an. Informaţiuni mai detailate referitoare la şcoală şi internat se pot primi la primăria oraşului Haţeg. In trenul care a sosit ieri (joi) după amiazi de către Copşa mică la Sibiiu s-a perdut un portmorfeu cuprinzând o sumă de circa 4000 cor. şi mai multe scrisori, precum şi o legitimaţie pe numele Dr. Aurel Nylvan advocat. Cel care-1 va găsi e rugat a-1 preda la administraţia acestui ziar în schimbul unei frumoase recompenze. Păgubaşul reflectează în primul rând la portmoneu şi la scrisorile dintrânsul. La şcoala reală superioară de stat din Deva din ordinul Resorturi cultelor şi instrucţiunii publice, înscrierile pentru anul şcolar 1919-20 se vor începe la 1 August şi vor dura până la 15. c. Taxa de înscriere deocamdată e 100 cor. Suma aceasta se plăteşte la direcţiunea şcoalei cu condiţia că stabilind Resortul mai târziu felurite taxe şcolare, din suma de mai sus direcţiunea va restitui fiecărui elev diferinţa. înscrierile se vor face ca şi în trecut cerându-se la înscriere actele justificatoare (testimoniul şcolar, extras de botez şi certificat de vaccinare) şi prezenţa părinţilor.. * Reamintim publicului amator de artă că astă seară Vineri 1 August la ora 81» are loc în sala festivă a »Asocpţiunii« singurul concert al maestrului Sibiianu care va cânta la piano bucăţi din Chopin intr-o semiobscuritate asemănătoare luminei de lună, identic inspiraţiei marelui autor polonez. Onor public este rugat a veni la ora hotără şi a nu tulbura liniştea sălei prin intrări şi eşiri. Programul acestui eveniment artistic, cuprinde pe lângă muzica romantică şi pe cea modernă şi naţională şi se va termina cu vestita rapsodie românească compoziţia proprie, izvorâtă din motive naţionale. . Bilete de vânzare la Librăria Drotleff strada Cisnădiei.• Adunarea naţională din Praga a votat ieri un credit de 60 milioane coroane cerut de ministrul de finanţe pentru cumpărari de materii prime din Italia. Statul a şi contractat in vederea importului de materii prime un împrumut de 40 de milioane de la diferite bănci din Boemia şi din Moravia. •• Amand Gautier a descoperit rolul important al fierului în nutrea vegetalelor. Se crede că importanța acestei descoperiri va fi mare. Minstrul de răsboiu sârb a dat ordin pentru demobilizarea trupelor iugoslave. Se anunță că ministerul de culte al Iugoslaviei prepară un concordat cu papa. America a acordat Franţei un nou credit de 158.000.000 dolari. « Se aduce la cunoştinţa tuturor, orice doresc a-şi trimite fetiţele la şcoală românească, că cu începerea anului şcolar 1919/1920 re deschide In Cluj. In edificiul fostei şcoale secundare de fete, strada Ioan Schütz (pe promendă) un liceu de fete cu cinci clase (I—V), liceul de fete »Regina Maria«. înscrierile se fac de la 1—15 August. La înscriere fiecare elevă se va prezenta cu părinţii săi şi va aduce cu sine: estras de botez, testimoniu de pe clasa precedentă, iar cele din cl. 1., şi testimoniu de revaccinare, precum şi 100,1 coroane, cari se vor plăti in contul didactrului şi a altor taxe indispensabile. Liceul va fi împreunat şi cu, internat şi se pot face prenotările. Condiţiunile de primire insă se vor stabili numai, mai târziu. ti* R*di? Lei 38.— Chipiu de ofiţer executare frumoasă, calitate ireproşabilă, tot ............- materialul este france. ■■ ■...... Capet soldat, Lei 23.— Toate articolele militare cu preţuri fînă con[334] curenţă. — Adresaţi-vă la: 7—10 Mercantila română Bucureşti str. Poliţiei 11 bis lângă „Salvarea“. Vânzarea engros. Ot interes [(io militari T -----*--------------------•... 1 ---------- Secția organizărei 67 Sibiiul are nevoie de diverse materiale ae cancelariei în cantităţi mari ca hârtie, rechizite de scris, de disemn şi de cancelarie. Ofertele cu indicarea cantităţii preţului materialelor de literat, numele liferantului şi timpul liferărei să se înainteze în scris Secţiei organized 6—7 Serv. Intendenţei Sibiiu. Oferenţii rămân în obligo timp de 10 zile dela data ofertului. [4if] 2—3 Şeful biroului: . jl Intend.-€olsnal Bertfeff. I 3imi»tk in. fthtitf