Patria, august 1919 (Anul 1, nr. 134-154)

1919-08-01 / nr. 134

Pigi 3 fiimlela a ion pedrentathia lo Mi. — Spune un ziarist francez. — Sub acest titlu publicistul parizian René d'Aral publică un articol in ziarul »Le Gau­­lois«, în preseara serbării victoriei, carac­terizând în mod fidel situaţia noastră ac­tuală şi atitudinea Franţei faţă de noi. Am fi dorit ca această zi a victoriei pe care o vom sărba-o mâne, să însemne şi sfârşitul lucrărilor Conferinţei de pace. «Din nenorocire nu s’a întâmplat aşa. Plenipotenţiarii n'au nici pe departe spe­ranţa de a-şi putea începe vacanţele. Fără a lua în considerare reuniunile consacrate discuţiunilor chestiilor de reparaţii cari se vor menţinea încă pe timp nedeterminat la Versailles, mai rămâne lichidarea problemelor atât de complete în legătură cu delimitarea noilor state ale Europei centrale, cu naţiu­nile din Balcani şi cu chestiunea Orientului. Care va fi atitudinea noastră faţă de Ungaria? Ea până în prezent e caracterizată prin genezitări al căror efect a fost cât se poate de supărător, şi de care Kuhn Bela s’a grăbit să profite. Represalii economice de cari ne-am folosit în urmă au fost cât se poate de fără rezultat şi deci nu merită să mai insistăm asupra lor. Dacă noi am fi folosit represalii mai d­rastice regimul lui Béla Kun ar fi apus de mult şi noi am avea în faţa noastră­­un guvern regulat cu care noi am putea f­la. Slăbiciunea noa­stră este exploatată de dictatorul bolşevis­mului unguresc, care se consolidează tot mai mult. Rezultatul atitudine! noastre este destul de dezastruos. Chestiunea ungurea­scă rămâne în suspenză şi ameninţă de a rămânea pe veci la această situaţie. Schimbarea hărţii Europei meridionale este o problemă foarte grea. Despre cei cari lucrează la remanierea acestei hărţi am putea spune cu mai multă tărie, decât de cei de la Conferinţa păcii, că lucrează cu ochii închişi, fără directivă şi fără pro­gram. Să nu mai insistăm asupra decep­­ţiunilor, cari le cauzăm noi amicilor noştri pe cari îi avem acolo şi cari ţi-au pus toata speranţa şi încrederea­ în simţul de dreptate al nostru. Să nu uităm, că aven­tura ruşinoasă a delegaţiei otomane, pe care noi la început o invităm la discuţie şi pe urmă o trimitem înapoi a făcut un efect defavorabil în întreg Orientul. Cazul României e mult mai grav: nu numai că am înşelat-o la împărţirea Băna­tului, dar se mai afirmă că noi îi vom lua o parte din Dobrogea pentru a o da Bul­gariei ca compensaţie pentru teritoriile ce­date Grecilor şi Sârbilor. Este just ca să recompensăm pe aliaţi dar pentru ce să-i favorizăm pe unii faţă de alţii? Căci aceasta o facem noi astăzi ascultând cu prea multă complezanţă ple­doariile iugoslavilor şi grecilor reprezen­taţi prin oameni abili şi persuasivi. Prna urma­m demersuri mila lira Om­ariei O ediţie specială a ziarului socialist «Pravo Lido» a publicat un important articol de fond împotriva guvernului so­vietelor din Ungaria care nu are nimic comun nici cu democraţia nici cu prole­tariatul ci este numai speculaţiunea unui usurpător setos de sânge, care nu se menţine decât prin t eroare şi dictatură militară. «Prawo Lido» afirmă că la Bu­dapesta sosesc neîncetat arme sub denu­mirea de diferite mărfuri şi că Austria furnizează regulat Ungariei pe ascuns mu­niţii şi tunuii. Iugoslavia şi România au suferit de­stul în urma­ împrejurărilor create de Béla Kun şi Guvernul precum şi demo­craţia cehoslovacă nu mai pot rămânea in­diferenţi faţă de primejdia perpetuă care le ameninţă graniţa. Primul ministru Tusar nu demult a protestat energic împotriva Încălcării condiţiunilor de armistiţiu din partea lui Béla Kuhn care n’a răspuns Insă la această notă.. Este îndoelnic In genere tâ se va primi din partea lui un răspuns mulţumitor, cu toate acestea pro­letariatul şi socialiştii democraţi din Ceho­slovacia trebuie să ia o hotărîre foarte importantă asupra celor ce vor urma dacă Béla Kuhn ar veni cu intenţii paşnice. Socialiştii democraţi din Cehoslovacia sunt şi ei în foarte mare măsură răspunzători asupra forţei republicii şi de aceea doresc reîntoarcerea cât mai grabnică a împre­jurărilor normale şi dimiterea de sub arme a soldaţilor, lucruri asupra cărora sunt de acord cu decoraţiunile făcute de primul mi­nistru Tuzar. Trebuie evitat însă ca Ceho­slovacia să facă o politică aventurioasă şi de aceea orice intenţiune necur­ată a lui Béla Kuhn trebuie bine cântărită. Faţă de aceasta chestiune aşa de importantă socialiştii-democraţi din Cehoslovacia tre­buie să ia o atitudine hotărîtă stabilind un răspuns la nota lui Béla Kuhn ori cum va fi ea redactată. ♦ Organul adunării naţionale care apare Luni „Puternik" publică un articol sen­zaţional împotriva Ungariei comuniste care, ca o nouă Macedonie (?) ameninţă necontenit pe vecini şi nelinişteşte Europa. Politica de aventură a lui Béla Kun sileşte re­publica Cehoslovacă să ţie sui arme o armată de 300 000 de soldaţi, ceea ce în­semnează o situaţiune intolerabilă. Cele mai noui atacuri împotriva regiunilor car­patine ale Cehoslovaciei trebuie să facă pe Cehoslovaci să piardă răbdarea cu atât mai mult cu cât până acuma a respectat cu corectitudine toate condiţiunile armis­tiţiului. Guvernul d.lui Tuzar trebuie să persiste hotărit pe lângă cererea formulată de a se pune capăt imediat tuturor ac­ţiunilor duşmănoase şi ca U­garia să plă­tească despăgubiri pentru pagubele pri­cinuite. (Ag. Dacia) u\m\\i mm iiii! ii fiiul ii mii Hulo O deputaţiune de doamne şi d-şoare române din Sibiiu sub conducerea d-nei Dr. Nora Lemény au fost primite ori la ora 10 la audienţa de dl Iuliu Maniu, prez. Cons. Dir. de faţă hind şi d nul ministru V. Guldiş, şefii de Resorturi Dr. A. Lazar, Dr. Ion buciu şi I. Jumanca. D-na dr. Nora Lemény adresăndu-se dlui I. Maniu a cerut în numele femeilor române din Ardeal să spnjinească cauza fem­eii in faţa marelui sfat naţional asigu­­randu-i drepturue civile şi politice egale cu ale bărbatului, conform hotărlm ce s’a luat în adunarea naţională dela Alba-lulia. D-sa In termeni bine aleşi a expus si­tuaţia de azi a femeii ca un contr­ast is­­bitor în mijlocul civinizaţiei umorilor noastre modeme, accentuând că femeii, drepturile ce şi le reclamă nu le vor privi în curând ca scop, ci ca mijioc. Totodată Îşi exprima convingerea că şi In cadrul preocupărilor de ordin strein fiea femeii va­­amânea aceiaşi consacrându-se cd pu­ţin cu aceiaş devotament ca şi’n vrecm in­­datoriiior ei de mamă şl soţie. Aceste re­zultate sau semnalat de altfel şi’n statele unde egala îndreptăţir­e a femeilor a ajuns deja la Înfăptuire. La sfârşit D-na Dr. Kora Lemeny a înmânat dim­­. Maniu un memoriu din partea femelor române care se va înainta marelui sfat. Di­mun­u Maniu In numele Consiliului Dirigent rom­ân răspunde aprobând cele spuse de d-na Dr. Nora Lemeny. Recu­noaşte deplina Îndreptăţire a femeilor cam­ alaturi de bărbaţi au suportat totdeauna greul vieţii. D-sa îşi aminteşte de rezoluţia ueia Alba-Iuna şi declarâ ca’şi menţine cu­vântul dat relativ la dreptante fimeu deşi în proiectul tegei electorale nu s’a făcut despre aceasta nici o amintire. Ca motiv D-sa se provoacă la cauze technice supe­rioare naţionale precum şi la faptul ca vo­tul femeiior­in celelalte provincii şi In ve­chiul Regat nu există încă şi aprobându-se numai la noi ar face ca Transilvania să aibă voturi dupte. Proiectul legii electorale, care e pre­zentat acum Marorul Stat e menit să re­guleze an­geale pent­u consultanţă, care apoi va avea să elaboreze un alt proiect penuu akgtriit în pammentul Românie- Mall. Aceat proiect necondiţionat va cu­pânde şi dreptul de vot al femeilor. SNMtan ■MlatSiU »PAIHLS­ Ibie putu WiMMi Se aduce la cunoştinţă tuturor stu­denţilor cari au cerut sau vor sa ceară dela Resortul Cultelor burse pentru stră­­nătate, că termenul până la care îşi mai pot înainta cererile în această chestiune, s’a fixat pe ziua de 10 August a. c. Ce­rerile cari nu vor fi însoţite de toate do­cumentele necesare (atestat de botez, a­­testat de maturitate, documentele univer­sitate și atestat de paupertate) nu vor fi luate în considerare. Presa franceză despre ofen­siva de la Tisa Paris, 31 Iulie Toată pasa franceză se ocupă de ofensiva acum oprită a lui Kuhn Bria asi­gurând Românii de toată simpatia al­aţilor şi cerând urgente măsuri contra bolşe­vicilor Unguri. extras din ordonanţa ■r. 21 fi Nr. 28 (modificată). 1. Vor fi consideraţi ca infrac­tori: a) Acei cari fără rea credinţă prin locatari publice, gări, t­renuri, pe străzi etc., vor comunica colporta‘ comentă în orice chip, ştiri fie ade­vărate, fie imaginare, sau păreri re­lative la operaţiunile de răsboiu, situaţia şi dislocarea trupelor, dis­­poziţiunile autorităţilor militare sau orice chestiune privitoare la armata română. 2. Această infracţiune se va ju­deca şi condamna de pretori in prima şi ultima instanţă, cu închisoare până la un an şi cu amendă până la 2000 Lei. Când faptele de mai sus se vor fi săvârșit în scopul de a spiona, sau trada, se aplică pedepsele pre­văzute de legile penale în vigoare în timp de răsboiu. Pátu­l Telegrame Comunicările lui Renner. Viena, 30 iulie. Cancelarul austriac Renner care se află c­u câteva zile la Viena, a rostit un expo­zeu în consiliul de miniştrii arătând acti­vitatea sa la conferinţa de pace şi preci­zând in chip amănunţit condiţiunile financiare ce se impun Austriei. Anchetarea cruzimelor oto­mane. Atena, 31 Iulie. Comisiunea Aliaţilor care a fost însăr­cinată cu anchetarea cruzimilor săvârşite de populiţiunea otomană împotriva Greci­lor şi a creştinilor din Asia­ mică a sosit aseară la Atena unde a fost primită la gara de miniştrii greci. Comisiunea se com­pune din 12 membrii şi este condusă de englezul Wister. Comisiunea care stă 2 zile în Atena va fi primită mâine in audienţă de Rege. (Ag. Dacia). Unde a fost încarteluită delegaţia bulgară. , Atena, 31 Iulie. Din Paris se anunţă, că delegaţia bul­gară care a sosit aci de câteva zile a fost Încarteruită la castelul din Nouilly pe care nu au voie să-l părăsească fără ştirea ofiţerului de legătură francez colonelul Henry. Membrii delegaţiunii insă se pot preumbla în parc. (Ag. Dacia). Trumbici cere modificarea condiţiilor financiare Paris, 31 Iulie. Conferența de pace a ascultat pe de­legatul Iugoslav Trumbici care a cerut mo­ri­vcarea condițiunilor financiare ale tra­tatului cu Austria care privesc I­goslavia. * (Ag. Dacia). Reluarea relaţiilor dintre Italia şi Germania Roma, 31 Iulie. Falia reia comerţul cu Germania men­ţinând sechestrele pe averile Germanilor până la aplicarea hotare­or definitive ce se vor lua de Conferinţa de pace. înfrângerea monarhiştilor în Portugalia. Lisabona, 31 iulie. Oficial se comunica că grevele din Portugalia au încetat şi că mişcările mo­narhiste au fost înfrânte, făcându-se nu­meroase arestări: numai în Lisabona au fost arestaţi într-o singură zi 820 de m­o­­narhişti. (Ag. Dacia.) Sosirea regelui Petru la Belgrad. Atena, 31 iulie. Regele Petru al Serbiei care se află de trei zile ca oaspe al regelui Greciei pleacă mâine la Belgrad Însoţit de adju­tantul său şi de suită. Regele Petru este încă tot bolnav dar nu mai este în pri­mejdie. (Ag. Dacia.) Italia alipeşte ţinuturile acor­date prin tratatul dela Londra. Roma, 31 Iul­e, Se afirmă că In consiliul de miniştri ţinut sub preşedinţia d-lui Nitti şi la Care a luat parte şi fostul primministru Orlando şi baronul Sonnino s’ar fi hotărît imediata alipire a tuturor ţinuturilor austriace acordate Italiei prin tratatul de la Londra. (Ag. Dacia.) ‘ Retragerea trupelor germane dm Schleswig. Berlin, 31 Iulie. Guvernul a hotărît în consiliu de mi­niștri de ieri neîntârziata retragere a tru­pelor germane din Schleswig. Cu execu­tarea retragerii a fost însărcinat fostul șef de stat major al mareșalului Mac­kensen colonelul Schwarzkopf. (Ag. Dacia.) Demisionarea guvernului portugez. Lisabona, 31 iulie. întreg guuv­ernul portugez a demisionat ieri după o furtur­oasă şedinţă a parla­mentului in care sa desbătut situaţa in­ternă a ţării. Preşedintele republicii Alfonso Costa a însărcinat cu conducerea trebu­rilor statului până la formarea noului gu­vern pe primministrul de până acum dl La Cardosa. (Ag. Dacia.) Plebiscitul la Klagenfurt. Pans, 31 Iulie. Ziarul «Le Petit Journal» anunţă că conform unei hotârîri a Conferinţei de pace în cursul i­nei August se va face plebiscitul la Klagenfurt. Pe timpul cât va dura plebiscitul trupele austriace urmează a fi retrase. Plebiscitul se va face de către o con­siune interaliată în care vor fi reprezentaţi şi Iugoslavi şi Austrieci. (Ag. Dacia.) 1 Augtret 1911 Informațiuni Azi se împlinesc 5 ani dela publica­rea mobilizării generale în Austotingaria în 1914. Tocmai acum Austria își cunoa­ște tratatul de pace pe care i l-a adus răsboiul pornit de im­obilîm­ea de atunci. Tratatul va trebui să-l iscălească. La o altă mobilizare generală Austria nu se mai poate o gândi. Ţările din care a fost compusă sunt azi libere şi mobilizează pentru Independenţa lor. * Prefectura din Lugoj a deschis o listă de subscripţie publică pentru ridicarea unui monument al libertăţei în amintirea întră­­rei trupelor române în Banat. * Eri la amiazi d-l­­. Brătianu a sosiit la Oradea-Mare. Biroul de presă iugoslav din Timi­șoara s-a mutat la Becicherecul-mare. • Grevele marinarilor d­e Genova au încetat. Erik a plecat spre Turcia primul vapor italian încărcat cu marfă. * Victoria trupelor românești pe Tisa a fost sărbătorită în mod deosebit la Roma. »Adevărul, ziarul săptămânal al par­tidului socialdemocrat din Ardeal şi Ba­nat, şi-a schimbat numele în »Tribuna Socialistă«, şi apare de 2 ori la săptă­mână în Sibiiu.* Cetim în »Curierul Hunedoarei« că luarea în primire a averii şcoalei reale superioare de stat din Deva s’a ter­minat la 23 Iulie a. c. Tot atunci s’a făcut şi predarea institutului noului­­ director dl Iosif Botean. Averea totală a şcoalei e de 736 635 cor. 61 fii. Averea internatului 201.759 cor. „Vorwärts“ atacă violent pe Michaelis, care a înșelat Germania cu prilejul de­mersului pentru pace al papei, cere darea lui în judecată. • • Marele scriitor francez dl Robert de Flers, care a petrecut in România In vre­mea răsboiului, scrie un documentat articol în ,Le Figaro“, in care arată că împărţi­rea Banatului ar fi o mare primejdie îm­potriva păcii mondiale, nu numai între Sârbi şi Români. Vom reveni. • Faţă de nebunia Bulgarilor o telegramă din Lyon anunţă că Grecia şi România au cerut disumarea Bulgariei. * Conscrierea alegătorilor pentru camera deputaţilor şi Senat se Începe in 1 August a. c. Populaţia oraşului e rugată să se pună la dispoziţia organelor însărcinate cu conscripţia dându-le datele exacte ce li­ se va cere. Pentru înlesnirea şi urgitarea ace­stor lucrări se recomanda ca singuraticii proprietari de case sau Îngrijitori să com­pună o listă a tutur­or bărbaţilor ce locuiesc in acea casă, cari au împlinit deja vârsta de 21 ani, adecă a acelora, cari s’au năs­cut Înainte de 19 August 1898 In listă să se indice numele de familie, de botez, anul naşterii, ocupaţia, precum şi anul când s’a stabilit în Sibiiu, pentruca comisarii de conscriere să nu fie nevoiţi din cauza ab­senţei singuraticelor persoane sa vie mai de multe ori in aceeaşi casă. • Se aduce la cunoştinţă publică, că la sfârşitul lunei Septemvrie a. c. se vor în­cepe cursurile la şcoala comercială supe­rioară comunală din Haţeg în toate Scur­surile în limba română. Este cunoscut publicului, că oraşul Haţeg, aşezat la poalele falnicului Rete­zat cu clima sa sănătoasă, este unul din cele mai priincioase ţinuturi pentru des­­voltarea tinenţei studioase. Dupâ ce în întreg tentorul admini­­strat de Consiliul Dirigent Român abia vor fi 3 şcoale de soiul acesta, este în interesul părinţilor, — cari doresc a-şi aplica copii pe această carieră — ca să grăbească cu înscrierea lor, cari se vor efectui din 19 31 August a. c. Pe lângă această şcoală este şi in­ternat, unde elevii vor sta sub suprave­­ghierea anectă a corpului profesoral şi vor fi provâzuţi cu vipt corespunzător şi locu­iţă igienică. Totodată se mai aduce la cunoştinţă publică, că va funcţiona pentru femei tot în limba română curs comercial de 1 an. Informaţiuni mai detailate referitoare la şcoală şi internat se pot primi la pri­măria oraşului Haţeg. In trenul care a sosit ieri (joi) după amiazi de către Copşa­ mică la Sibiiu s-a p­erdut un portmorfeu cuprinzând o sumă de circa 4000 cor. şi mai multe scrisori, precum şi o legitimaţie pe numele Dr. Aurel Nylvan advocat. Cel care-1 va găsi e rugat a-1 preda la administraţia acestui ziar în schimbul unei frumoase recompenze. Păgubaşul re­flectează în primul rând la portmoneu şi la scrisorile dintrânsul. La şcoala reală superioară de stat din Deva din ordinul Resorturi cultelor şi instrucţiunii publice, înscrierile pentru anul şcolar 1919-20 se vor începe la 1 August şi vor dura până la 15­­. c. Taxa de înscriere deocamdată e 100 cor. Suma aceasta se plăteşte la direcţiunea şcoalei cu condiţia că stabilind Resortul mai târ­ziu felurite taxe şcolare, din suma de mai sus direcţiunea va restitui fiecărui elev diferinţa. înscrierile se vor face ca şi în trecut cerându-se la înscriere actele jus­tificatoare (testimoniul şcolar, extras de botez şi certificat de vaccinare) şi pre­zenţa părinţilor.. * Reamintim publicului amator de artă că astă seară Vineri 1 August la or­a 81­» are loc în sala festivă a »Asoc­pţiunii« sin­gurul concert al maestrului Sibiianu care va cânta la piano bucăţi din Chopin intr-o semiobscuritate asemănătoare luminei de lună, identic inspiraţiei marelui autor po­lonez. Onor­ public este rugat a veni la ora hotăr­ă şi a nu tulbura liniştea sălei prin intrări şi eşiri. Programul acestui eve­niment artistic, cuprinde pe lângă muzica romantică şi pe cea modernă şi naţională şi se va termina cu vestita rapsodie româ­nească compoziţia proprie, izvorâtă din mo­tive naţionale. . Bilete de vânzare la Librăria Drotleff strada Cisnădiei.• Adunarea naţională din Praga a votat ieri un credit de 60 milioane coroane cerut de ministrul de finanţe pentru cumpărari de materii prime din Italia. Statul a şi con­tractat in vederea importului de materii prime un împrumut de 40 de milioane de la diferite bănci din Boemia şi din Mo­ravia. •­­• Amand Gautier a descoperit rolul im­portant al fierului în nutr­­ea vegetalelor. Se crede că importanța acestei descope­riri va fi mare. Min­strul de răsboiu sârb a dat ordin pentru demobilizarea trupelor iugo­slave. Se anunță că ministerul de culte al Iugoslaviei prepară un concordat cu papa. America a acordat Franţei un nou cre­dit de 158.000.000 dolari. « Se aduce la cunoştinţa tuturor, orice doresc a-şi trimite fetiţele la şcoală româ­nească, că cu începerea anului şcolar 1919/1920 re deschide In Cluj. In edificiul fostei şcoale secundare de fete, strada Ioan Schütz­­ (pe promendă) un liceu de fete cu cinci clase (I—V), liceul de fete »Re­gina Maria«. înscrierile se fac de la 1—15 August. La înscriere fiecare elevă se va prezenta cu părinţii săi şi va aduce cu sine: estras de botez, testimoniu de pe clasa prece­dentă, iar cele din cl. 1., şi testimoniu de revaccinare, precum şi 100,1 coroane, cari se vor plăti in contul didactrului şi a altor taxe indispensabile. Liceul va fi împreunat şi cu, internat şi se pot face prenotările. Condiţiunile de primire insă se vor stabili numai, mai târziu. ti* R*di? Lei 38.— Chipiu de ofiţer executare frumoasă, calitate ireproşabilă, tot ............- materialul este france. ■■ ■­­...... Capet soldat, Lei 23.— Toate articolele militare cu preţuri fînă con­­[334] curenţă. — Adresaţi-vă la: 7—10 Mercantila română Bucureşti str. Poliţiei 11 bis lângă „Salvarea“. Vânzarea engros. Ot interes [(io militari T -----*--------------------•... 1 ----------­ Secția organiză­rei 6­7 Sibiiu­l are nevoie de diverse­­ materiale ae cancelarie­i în cantităţi mari ca hârtie, rechizite de scris, de di­semn şi de cancelarie. Ofertele cu indicarea cantităţii preţului materialelor de literat, nu­mele liferantului şi timpul liferărei să se înainteze în scris Secţiei or­ganized 6—7 Serv. Intendenţei­­ Sibiiu. Oferenţii rămân în obligo timp de 10 zile dela data ofertului. [4if] 2—3 Şeful bir­oului: . jl Intend.-€olsnal Bertfeff. I 3imi»tk in. fthtitf

Next