Patria, ianuarie 1920 (Anul 2, nr. 1-20)
1920-01-03 / nr. 2
Pagina 2. Votarea unirei cu patria mumă In şedinţa dela 29 Decemvrie 1919 Unirea Basarabiei — Textul cetit de dl Incsuleţ -Dl ministru Inculeţ citeşte: In libera voinţă a norodului său Basarabia în 27 Martie (9 Aprilie) 1918 s’a reîntors la patria-mumă, de care silnicia ţarismului rus o ţinuse despărţită timp de 106 ani. Acest mare act s’a făcut datorită următoarelor împrejurări: Prima împrejurare este când Basarabia subjugată cu toata sforţările da un secol al autocratismului rus, licăririle constituţiei naţionala nu s’au stins, ţăranul moldovean nu s’a îndoit o singură clipă, că sata dintr’un neam deosebit de toate cele cu care împărtăşea jugul robiei ţarismului. Iar din sânul acestui neam au răsărit necontenit oameni, cari nu numai au simţit toată povara robiei în care era ţinut poporul lor, dar au păstrat neclintit nădejdea, că va veni un sfârşit şi, un an încetat de-a lupta pentru aceasta. Ţarismul rus a putut să împiedece, ca toate acele simţeminte să iasă la suprafaţă, dar au a reuşit niciodată să le suprima. A doua împrejurare a fost prăbuşirea regimului ţarist, care a lăsat pentru moment tuturor neamurilor subjugate de fosta Rusie putinţa de a şi afirma aspiraţiile şi de a hotărî ele înşrîte de soarta lor. In acel moment unde neamul nostru din Basarabia a putut să ia în mână cârma propriilor sale interese şi astfel după sute de congrese ţinute spontan în toata oraşele, târgurile şi satele Basarabiei ca şi în afară de Basarabia, congress care au determinat creierea sfatului ţarei în 20 Octomvrie 1917, deschiderea lui în 21 Noemvrie 1917, proclamarea Republicei în 2 Decemvrie acelaş An şi a Independenţei în 24 Ianuarie 1918, făcute toate acestea cu participarea tuturor naţionalităţilor şi confesiunilor claselor sociale, a tuturor autorităţilor, organizaţiilor, societăţilor şi cooperaţiilor culturale, economice şi profesionale din toată Basarabia, era deslipit pentru vecie de Rusia îndrumându-se spre ţinta supremă, spre care orice neam conştient trebuie să meargă. In vreme ce nota viestă de libertate pe toate terenurile ce Basarabia îşi croise se organiza, în drumul ei încă a răsărit primejdia cumplită a anarhiei ruse, care ameninţă să înece totul în valurile eî năvalnice. In această clipă supremă, neamul nostru din Basarabia a avut fericirea să găsească alături stând de pază ţara mumă, care cu toată primejdia, în care ea însăşi sa afla, a putut a-i-i oferi nu numai o mângâiere platonică, ci şi batalioane glorioasa a unei armate nebiruite. Această armată ridicând la Nistru zid neclintit în drumul anarhiei, a redat poporului din Basarabia putinţa de a-şi făuri mai departe soarta lui, rşi cum dânsul o înţelegea. Iar dânsul a înţeles-o votând din glasul ţârei în vibrarea unui entusiasm fârâ seamăn, intrarea sa pentru eternitate în sânul Pafrik. Făcută prin libera voinţă a întregului norod, reintrarea Basarabiei în unitatea românească, trebuie înţeleasă nu ca un act de patera ci ca un act de cea mai înaltă echitate, ca ultima etapă a unui proces complex, ca restaurarea dreptăţii călcate în picioare de ţarismul rus, în timp de 106 ani. Această restabilire a drepteţei încălcate a avut loc nu numai în direcţia naţională, ci în toate direcţiile vieţii politice, economice, culturale şi sociale, şi nu numai pentru majoritatea românească ci pentru elementele etnice şi confesionale în această ţară. Principalele laturi ale acestui proces de restabilire a dreptăţii, cuprinzând reforma pentru împământenirea ţăranilor, nedreptăţiţi de regimul ruşi chemarea masselor mari la vieaţa publică, prin dreptul de vot universal, egal, direct şi secret şi ca urmare restabilirea poporului în drepturi de a, se administra prin oameni eşiţi din sânul său. Restabilirea limbii şi culturei poporului român basarabean în toate drepturile şi rosturile prin care fusese alungat: şcoală, biserică, administraţie, justiţie şi ca corolar acordarea pentru minorităţi a dreptului de a-şi cultiva limba lor în şcoală şi în afară de şcoală. Decentralizerea administrativă şi sporirea atribuţiunilor autorităţilor şcoale, într’un cuvânt, restabilirea dreptăţei pentru toţi locuitorii ţârei indiferent de naţionalitate şi confesiune. Episodul final şi culminant al acestui proces de restabilire a neamului românesc dintre Prut şi Nistru şi a minorităţilor conducătoare cu el în drepturile lor same a fost unirea cu România proclamată în 27 Martie (9 Aprilie 1918). Unirea tuturor românilor nstr’un singur stat este un art al dreptăţei istorice şi al civilizaţiunii mnano. In numele acestei dreptăţi cerem, ca Adunarea Naţională să ratifice această unire a Basarabiei, încorporând-o la statul român al neamului intregit. De ei totuşi au contribuit la victoria sfântului ideal al neamului nostru, dovedind prin incomparabila lor vitejie aptitudinale prea nobile ale unui neam care s’a arătat în chipul acesta vrednic de libertate naţională desăvârşită. A sosit însă ziua victoriei depline. Şi când oştirea de milioana de soldaţi ai Imperialul Halbsburgilor se pribeşau românii din Ardeal, Banat, Crişana, Sătmar şi Maramurăş, îşi luau drumul spre cetatea viteazului Mihaiu Vodă, sfinţită’prin martiriul lui Horia ţărâna! şi în timp deiernă grea şi în ploaie gheţoasă în î Decemvrie din anul Domnului 1918, o sută mii de români, strigând într’un glas: Trăiască România-mare! la 1 Decemvrie 1918 Adunrea Naţională dela Alba Iuliaduce uraitocrea hotărîra: .1. Adunarea „Naţională a fotaror Românilor din Transilvania, Bănui şi Ţara Ungurească adunaţi prin reprezentaţi lor îndreptăţiţi la Alba-Iulia in ziua de 13 Noemvrie (1 Decemvrie) 1918,, decretată unirea reelor români şi a tuturor teritoriilor loanita de dânşii cu România. Adunarea Naţionilă proclamă în deosebi dreptul inalienabil a naţiunii române la înteeg Banatul cuprins intre râurile Mureş, Tisa şi Dristeni In ziua de 3 (21) Decembrie delegaţia Adunării Naţionale a înfăţişat Mustăţii Sale Regelui Ferdinand Iiu al Rostiei, autul unirar, iar cu data de 11 ocrobrie 1918 sub No. 8631 s’a adus decretul lege, prin care în art. 6 se anunţă, că „Ţinuturile cuprinse în hotărîrea Adun’rii Nationale din Aba-Iulia dela 18 Noemvră (1 Decembrie) 1918 sunt şi rămân dcapulars» unite cu Re-igatul României“. * Unirea tuturor Românilorinirtan singur Stat naţional cere urmarea firiasca a faptului, că acest popor luptând cu b-rblŢi© împotriva tuturor vicisitudinilor istoriei dela zămislire* ca şi până astăzi n’a purisit niciodată ţara, unde a fost aşezat şi şi a păstrat-o fructificând-o neîncetat cu sudoarea moacei sale şi însoriindu-i îa istoric dreptul la dânsa pre scump sângele său vâreat d© attea ori apărând-o. Unirea tuturor Românilor într’un singur Stat naţional este urmarea firească a unirii saie sufleteşti care în persul tuturor timpurilor i-a păstrat conştiinţa fiinţei asta etnice distincte, unitatea limbei/a credinţei şi a dstinelor sale. Unirea tuturor Românilor întra singur Stat, este un act al dreptăţii istorice şi o pretenţie a civilizaţiunii tmone In camele acestei dreptăţi şi a acestei prea justificate pretenţii cerem ca Uiunrea Naţională a României întrege să incadreza în corpul legilor Abea acum aflăm dintr’alt ziar, dasrpre convocarea adunării generale a Asoeiaţiunii, pe ziua de 10 Ianuarie at. n. Convocarea a fost trimisă, desigur, şi redacţiei ziarului nostru, dar poşta va fi put ca ea csaaca face cu multa alte norişori, ea ni se adresează. Asupra importanţei culturale şi naţionala a Adunării generale a primei noastre instituţiuni culturale, vom reveni la loc de franţa la ziarul nostru. Acum ţinem să amintim cetitorilor, că sunt şs&s ani, ,da când na «’s mai putut ţinea adunarea generală a Asociaţîanji, dela isbtignirea râsboiului mondial, ultima adunare fiind deci ţinută In 1913. îndată după isbugnirea răsboiului mondial în vechea Ungarie, au fost oprite toata adunările, da orice natură. Der chiar la cazat, că nu ar fi fost oprite, în starea sufletească, în care se afla poporul românesc de dincoace de Carpaţi, adunarea generală a româneşti aceasta unire si să ratifice aerietaî } •• ., - , ... tage No 36531 învesVndu-1 cu deplină petre f 10*dna^a ? de lege concerâni astfel definitiv și pe vecie ^ DU. 60 ?-utea vme’ °&nd eufletul n08tr° setul unirei Românilor din Ardeal, Banat, Crişsna, Satmar și Ma amures cu Regatul Român ei, oara numai *n chipul acesta y& petra îndeplini desăvârșit rolul său civilizator în istoria omenirii Unirea Bucovinei Tei. “a cetîî ds dl Nistor — Di ministru Nistor citeşte: Bucevina este o parte a Moldovei care înainte da 144 de ani a fost răpită prin intrigă şi mită de Habsburgi. In timpul acertei îndelungate robii, populaţia Bucovinei n’a pierdut nici^o clipă conştiinţa naţională şi nădejdea că" mai curând saurai târziu va »oai ceasul izbăvirei. Prin suferinţa fără nume, prin înjosiri şi umilinţa ea şi-a afirmat pararea dreptul de a se uni cu conaţionalii săi din Regatul României, cu care o lega aceeaşi origină, aceeaşi limbă şi aceleaşi tradiţii istorice şi culturale. Dar niciodată suferinţele acestei populaţii n’au fost aşa de mari, şi sdrobitoare ca în timpul ultimului răsboi, în cursul căruia urmaşii falnicilor plăoşi ai lui Ştefan Cel Mare, erau siliţi să lupte pe toate câmpiile da bătălie, sub steagul asupritor şi pentru izbânda unei cauze care nu era a lor. Jertfele şi suferinţele celor dela front, le împărtăşeau aproape In aceeaşi măsură şi cei rămaşi acasă In ghiarele crunte a!e jandarmeriei faimosului Fischer, dar suferinţele acestea ale unul neam greu încercat r,’au putut să Înăbuşe conştiinţa naţionalii pa care o formau cu toată tăria refugiaţii Bucovinei pe frontal de la Mrăgeşti şi voluntarii Bucovineni veniţi din Rusia cu hotârîrea nestrămutată de a se jertfi pentru înfâptarea idealului naţional visat de veacuri. Şi a vrut bunul Dumnezeu ca să învingă cauza cea dreaptă prin vitejia neclintită a oştirei române, a şters de veci nedreptatea făcută la 1874 vechei Moldove. In ziua de 15 (28) Noemvrie 1918 el a adunat la Cernăuţi congresul general al Bucovinei care întrupând puterea supremă a ţării şi fiind investiţi singuri cu putere legiuitoare, în numele suveranităţei naţionale a hotărît unirea necondiţionată şi pentru vecie a Bucovinei în vechile ei hotare până la Ceremuş, Colaeni şi Nistru cu Regatul României. Prin decretul-lege Nrul 3744 din 18 Decemvrie 1918, Majestatea Sa Regele a binevoit să consfinţească voinţa congresului general al Bucovinei împlinind astfel pentru Bucovina dorul cel mai somn al unui neam întreg şi asigurând totdeodată temeliile României-mari. Rămâne ca Adunarea Naţională prin votul ei să ratifice acest decret-lege şi să-l învestească cu putere de lege inarticulându Constituţiei României mari, în scopul acesta prezint jurnalul constituţional. Unirea Ardealului, Banatului şi părţilor Ungurene — Textul cetit rio dlui C. Pop — Dl ministru Şt. C. Pop citeşte: Sentinelă a civilizaţiunii umane avansată pe ocara desăvârşirii prin geniul poporului roman, închinat principiului dreptăţii şi al organizaţiunii sociale, neamul românesc in cursul aproape a celor 2000 de ani şi a îndeplinit chemarea sa istorică suferind cu uimitoare statornicie şi îndelungă răbdare scria nesfârşită a vicisitudinilor istoriei. Unrtar şi fericit la început acest neam de oameni blânzi, muncitori, credincioşi în dreptatea lui Dumnezeu, iertători, dar fără seamăn dârji în perzistenţa fiinţei Iov etnice distincte de toate cele leita neamuri ale lumii, lucr şir de veacuri a fost strivit de in- Viziunile hoardelor barbsitan şi a fost rupt in bneari ajungând sub stăpâniri diferite. Ca o minuna a istoriei, în lungul şir de veacuri, însă acest neam niciodată nu şi-a pierdut conştiinţa imitaţii sale sufleteşti şi a rămas acelaş în limbă, prodiaţă şi datini, iar când omenirea pe scara civilizaţiunii a ajuns să consacreze principiul de integrare a organismelor sociale de a matori conştiinţă naţională, neamul român car în totalitatea sa ni-a scuturat lanţurile robiei de veacuri şi fără ezitare, uzând de libertatea manifestării dreptului firesc al autodeterminaţiunii, el într’un gând şi într’un suflet a dat dovada conştiinţei despre unitatea sa naţională şi şi-a duplorat voinţa sa de a-şi Împreuna energiile fiinţei sale integrale spre a sprn astfel cu puteri unite de a fi încolo interesele civilizaţiunii, ea tinde spre desăvârşirea genialei omenesc. Prin nespuse jertfe de sânge şi suferinţi aproape supra-omeneşti , scumpii noştri fraţi din regatul liber al româniei în frunte cu marele Rege Ferdinand Iţi cea mai inimoasă Regină din lume, Maria, în cel mai mare răsboi al omenirii, s’au unit cu popoarele psi; luptau pentru concepţia superioară a libertăţii şi a dreptăţii împotriva principiului barbar al forţei brutale. Şi pe linia undulaioara, dar veşnic ascendentă a evoluţiunii istorice sta făcut un puternic pas înainte. Din nou a învins dreptatea şi la suflatul ei răcoritor românii robiţi de cnutul muscălesc se trezesc din litarga uxiai veac al sclaviei sufleteşti şi alergă la sânul dalcei lor mame, unde în curând îşi dau mâna cu fraţii lor din dulcea Bucovină. In matca de baştină a neamului nostm îa fermecătorul Ardeal românii oţesiţi prin îndelunga lor răbdare de mucenici ai unei concepţii superioare de statornicie ,în respectul pentru dreptatea omenească, de o mie de ani aşteptau ceasul mântuirii. In absolută neputinţă de a-şi manifesta adevăratul lor gând şi dorinţă, ei au sângerat pe toate câmpiile luptelor îngrozitoare şi servind interese străin „PATRIA“ ' * Cuvântul Preşedintelui Camerei — Di I. Sorgg sufletul clipelor — Domnilor deputaţi vă rog t-mi înglduiţi câteva cuvinte ca unuiarnu* i-aţi încredinţat dreptul a vorbi în împrejurări solemna în aarasle dvoaaho (*piuzo indaimig prelungite). In mijloniî odai mai mare mai grea răsboi pe care neamul nostr l'a trtat pentru dreptul său. Basarabia şi Rusnia, ţările smulse veriid Moldove şi cele nhdre părţi Ardelene, Bănăţene, Crişma şi Marmureşene, cari au fost cala dintâi ripital ntăţii naţional şi istoriio naţrei Româneşt integrate, au proclamat pe rind reintrarea ;or la România deplină (mulata* maniaflei îndalung prelungite). Prin Birgur ace'd fapt troapunzător celor mai sfinte prim oii prociar-to de aliaţii H03tri, dreptul o -Aro unmeal de veacuri devenite pt/flintoteWSana o realitate (aplauze generale prolgite şi îndelung repetate). După triumful finacăştii pentru jertfa tuturor aliaţilor, Regele Romilor i-a dat recunoaşterea victoriei comunAdunarea deputaţilor adaogă odată cu formjogii devotamentul absolut al unei ţîri îdgi, In a menţine întreg, şi transmite unişor cala dobândita ca sânge şi lacrimi pe fericita generaţiunia a marelui haboi. (Aplauze pricongite şi d’adou.g repetata, sala o raţionează in piciofor.). Ca preşedinte r. ci şi ca noul din reprezentaţii arestat Românii dintre Carpaţi şi Dunăre, care a purtat şase suta de ani prin cele mai mari primejdii odată cu steagul românesc sosrta insi-şi a neamului întreg. (Is. delung prelungite aplauze, sîrigăts Trăiască vachiai r?git ovaţiuni prelungiîe) Ia name’s I Rominei mutilate de eri care strângea In inima ei rănită atât» din jalea şi desnidsjdea ţinuturilor instreinata, în numele Rumâniei oara a plâns cu fraţii perlaţi, şi a nădăjduit cu ei şi ?n care n’a fost sufiet cinstit c*ra să nu păstreze îngfânta sfintelor a «uslitului său doral d.ssighriitsi. *wr!. #*"*• tSîîrea de » ni jartfi toţi psmtru ape»'A, sunî negrăită fericită de a putea face, a numele d-voastră, tuturor acest legământ slemn pentru viitorul neamului în sfârşit a pentru vs*i onit. (Emoţionante ovaţiuni, în delung repetate, nesfârşite mare). România unită o avem, o vom apăra, şi o vom întregi. (Aplauze unanime, care devâczi câteva minute, adunarea ovaționează tot timpul stând în pioieare). S\ -Cum au cimentat Ungaria Românii — R0glm©«13 cad au hrănit populaţia — Reg. 5 roşiori a hrănit în Bdapesta 500 săraci timp de 25 zile; Reg. roşiori a hrănit 500 săraci în Budapesta timp de 45 zile; Comp. 2 ciclişti a hrănit . Budapesta 20 săraci timp de 40 zile; R 4 vânători a hrănit in Budapesta 24 săraci timp de 24 zile; Rag. 5 Vânători hrănit în Budepesta 75 de sîraci timp cU0 zile; Reg. 6 vânători a hrănit in Badapia 400 săraci timp de 20 zile; Reg. 23.rtile.rio a hrănit în Budapesta 850 săraci p de 20 zile; Divizionul 1 din 28/3 o bere a hrănit in Budapesta 160 săraci tim de 20 zile; Reg. 7 vânători a hrănit in Dapesta 400 săraci timp de 60 zile; Rag. 8 mitor a hrănit în Budapesta 450 săraci mp de 35 zile; Reg. 10 vânători a hrănitBudapesta 150 săraci timp de 40 zile; reg. 2 vânători a hrănit în Vecses și Kist 90 săraci timp de 80 zile; Reg. 14 Inasrie a hrănit în Budapesta 100 săraci te de 25 zile; Regimentul 15 infanteria hrănit în Rákospalota 250 săraci timp de zile; Regimentul 16 infanterie a hrănt Ubudapesta 300 sraci timp re 27 zile; kg. 4 Artierie a hrănit in Budapesta 70 săraci tun de 30 zile; Reg. 4 Roșiori a hut în Vacz 130 sărac timp de 57 zile; g. 9 Roşiori a hrănit în Eger 84 săraci tp de 28 zile; Reg. 5 Roşiori a hrănit în B 180 săraci timp de 27 zile; Reg. 10 Robi a hrănit în Soroksár 100 săraci timpi 23 zite; Reg. 7 Roşiori a hrănit în Virem 45 săraci timp de 18 zilen Zirti a rănit 20 săraci tim de 22 zile; Reg. Vârcii da munte a hrănit în Miskolsz 50 s.racii np de 35 zile; iar în Eg.iv ST0 săraci tiu de 45 zile . Comp., 2 oiehşîi a hrănit in idele 20 săreci timp de 23 zile; unităţile d.z,ei a 20 ini altate la Szolnok, a hrănit în apoi oraş 60 săraci timp de 50 zile. Aceste toate s au făcut, cu barfe’au ejutat ori săraci, ti de s’ar acrie îo^tpomană mai mulți. n’*m avea. Comandamentii trupelor din Irani vani a. pQ3sdâ numeros^ fotografii luata Ifara locului cu prilej al h rjniroi popalstiri ftps. Comisiunea emericană s’a interesat desproape de felul cum armat* română împarte mila la populația săracă dpomatografimdla esz&mna Hadik Óbuda sărăcime* în timpul mesei, la Regimentul 8 Vânători. Oorpyril© Legiuitoare: Şedinţa de Miercuri. Noul proect» d® legi votat» Şedinţa se deschide la ora 3. Prezidează Dl N. Iorga. Pe banca ministerială sunt prezenţi toţi dnii miniştri. După ce se aprobă sumarul şedinţei trecute, se fac câteva comunicări orale. Dl ministru A. Vlad depune un proect de lege pentru facerea unui împrumut intern sau extern pentru acoperirea cheltuelilor viitoare ale ţarei. Camera îl votează. Unii miniştri T. Borcea şi T. Mihalache prezintă nouă proecte de legi. Apoi Camera trece în secţiuni. La redeschidere se votează proectul de lege pentru contractarea unui împrumut pentru combaterea insectelor care ameninţă pădurile. Şedinţa se ridică la ora 6, camera luând vacanţă până la 1 Februarie. Intervenţia rusă pentru comuniştii Unguri Fzena. — A sositaci comunistul Aschilov, care a predat guvernului austriac nota guvernului sovietic din Rusia. Prin aceasta nota se spune că, dacă Dela Kan şi ceilalţi comunişti Unguri vor fi extrădaţi, ea va ordona executarea imediată a prizonierilor austriaci aflaţi 1° Roşia. (Ag. Dacia) 3 ianuarie 1920. Adunarea generală a „Asociaţiunii pentru literatura română şi cultura poporului român“ era aşa da adânc Îndoliat. Dela izbăvirea noastră trecut un an, dar anul acesta era aşa da plin cu congrese, adunări generale, festivităţi, cu preocupări de ordin politic, cu înfrigurarea înghebării nouri cârmuiri, încât preocupările de ordin cultural au căzut pe un plan cu total «scundar. N ma xm ştia clipa cea mai potrivită pentru coproosrsa ei, si chiar acum *« r* vede», cât interes va deştepta la publicul nostru adunarea generală-Ar fi momentul suprem să intereseze pe toată lumea şi chestiunile de ordin cultural. Un an da daplină beatitudine naţionalii a fost deajan8. E ceasul,in care trebuie se revenim la nulitate. Şi aceasta realitate ne strigă din toata puterile, că adevăratul cheag al unitîţii noastre politice este cultura naţională, şi că e o datoria capitală pentru fiecare român, să sprijinească instituţiile, care sunt puse în serviciul culturii naţionale. Din programa adunării relevăm punctul cel mai important: cheat unea colaborăm Asociaţiunii ou .Liga anti crati ■“ şi ederatio societăţi culturale româneşti. Asupra asceta pemotul ştirbit, doputam ştim, ai la congresul general al „Legii culturala“ din acest an. Ni se pare, ci pa viitor nu poate să fia decât foarte firească o ftoţiana unitară în desfăşurarea muncii taturor societăţilor culturale de pe teritorul României-nmic . Dăm acum convocarea făcută de kironi sociaţiunii: Convocare Iu înţelesul §-lui 23 din Planite, iremrii , Asociaţiunii pentru literatura rovifus şi uitur a poporului român* ce convoacă la Adunarea generală ordinară, » se ve ţinta în Sibiu, in zilele da 10 şi 1 Ianuarie n. 1920. Programa adunării: Sâmbătă la 10 Ianuarie n. 1820, în cele 11 a. m. Şedinţa I, cu următoarea ordine de zi: 1. Deschidere adunării generale. 2. Inscrierea delegaţilor prezenţi ai dspărţămintelor. 3. Raportul general al comitetului centru la anii 1913—1918. 4. Alegerea comisiunilor pentru : a) examinarea raportului general de anii 1913—1918; b) cenzurarea socotelilor pe anii 1913 —1918 (adecă pe 6 ani) şi a proiectului de buget pe anul 1920, iar, în legătură cu acesta sindistes Pragmaticei de memuri a fonciionarilor „ Anoţiaţiunii*; c) înscrierea membrilor noui; d) modificarea statutelor „ Asociaţiunii“ şi modificarea „Regulamentului Sanţiilor ştiinţifico literare“ ala „Aromaţiunii“; * e) chestia fusionării şcolii civile de feti a „Asociaţiunii“ cu liceul da fete al Statului, din Rikin şi hotărîrea adusă pentru susţinerea internatului în legătură cu un curs de industrie şi menaj de doi ani; f) chestia colaborării „Aspiraţiunii“ cu Liga culturală şi cu celelalte societăţi culturale româneşti de pretutindeni; g) candidarea prezidentului, viceprezidentului şi a membrilor comitetului central de un nou period de 3 ani, cum și afogem* secretarului literar. ■. 5. Prezentarea eventualelor propuner.4’. I *) Eventualele propuneri au s& fie Înaintate, în scris, prezidiului „Asociațiuni" (Sibiiu, str. S-aNr. 6) cu 8 zile înainte de adunarea generală. împrumutul intern Bucureşti — Ia contra proectului prade ministrul de finanţe Aurel Vlad a în numele partidului liberal Vintiu sau Dl Vlad răspunzând lămureşte eaasupra conflictului ca guvernorul Binen naţionale Bibicescu, care a declarat ministrulul ei banca naţională dă împrumut statului nurmai dacă cedează băncii dreptul de monopol al aurului in intreega Românie-mare, pro- CBR și pădurile. (Ag. Daria.)