Patria, iunie 1920 (Anul 2, nr. 116-139)
1920-06-10 / nr. 122
Joi 1O iunie 1920 mmmmmmmmmmamum*' DIRECTOR r iOR AGARBICEANU UDAOŢU Şl ADMINISTRAŢI CLUJ, Str. REGINAME& ANUNŢURI DUPĂ T PRIMEŞTE ADMINISTRa a AGENŢIILE DE PULSI - CITATE w fMAJT Ah PARTIDULUI NAŢIONAL MkfV U&V! Numarul 2 Coroane Ano* li, Numărul 122 PRIM-REDACTOR: RADU DRAGNEA abonamentul PE UN AN 240 LEI - 480 OUL PE V. AN, 120 LEI - 240 OOP PE V/. AN 60 LEI - 120 OOP tELEFON IA in Nu ne iubim fraţii? Ni se aduc mereu acuze că am luat o atitudine ostilă faţă de fraţii din vechiulRegat, că în loc să contribuim la apropierea sufletească dintre noi şi ei, încercăm să săpăm, în mod criminal, prăpăstii, că încurajam separatismul etc. Acuzele acestea au început să ni se aducă încă din toamna trecută, de îndată ce s’a văzut ci Palatul Naţional nu înţelege să fuzioneze cu vechile partide politice, ci s’a apropiat de partidele democratice din vechiul Regat şi din provinciile eliberate. Acuzele, e bine să se ştie, nu le ridicau şi nu le ridică adevăraţii exponenţi ai gândirei şi simţire româneşti, ci ziarele de partid şi politicianii de toate nuanţele. După cum am declarat când nis-au adus întâiele atacuri, declarăm şi azi: nime, cu conştiinţa curată, nu ne poate acuza că nu ne iubim fraţii şi că nu muncim pentru unitatea de simţire şi gândire a întregului neam. Noi ne-am ridicat şi ne ridicăm nu împotriva persoanelor, ci împotriva sistemelor pe cari le găsim primejdioase pentru consolidarea României Mari. Dacă ne răsboim cu cineva, apoi aceia nu sunt fraţii noştri, ci sistemele politice, cari au apusa şi au sugrumat libera desvoltare a Românilor din vechiul Regat, cari au oprit evoluţia firească a vieţii româneşti din cuprinsul Regatului, sisteme de origină străină, cum în mare măsură, străină e de obârşie şi clasa socială care a stăpânit exclusiv dincolo, folosindu-se de aceste sisteme. Intriga bizantină, marele apetit de acaparare a tot ceea ce este putere, bogăţie, poziţie socială, în favorul unei singure clase sociale, şi părăsirea desăvârşită a marilor mase populare în îanzerie, întunerec, sub oblăduirea unei administraţii pe care nu mai e nevoie s’o calificăm, iată ce au dat României sistemele politice de la Introducerea regimului constituţional încoace. Noi cei de dincoace de Carpaţi am fost robiţi de putere străină, pe care am duşmănit-o vecinie, şi de care jertfa poporului român ne-a mântuit. Dar, la rândul nostru, noi trebuie să ajutăm fraţilor din vechiul Regat să se scape şi ei de sub stăpânia exclusivă a unei singure clase sociale. Şi, nu numai din acest motiv ne simţim datori să ne ridicăm cuvântul împotriva sistemelor politice şi de guvernare înstăpânite de oligarhia română. Noi vrem să ne apărăm şi pe noi înşine pentru ca să nu ne trezim cu un nou jug în grumazi, îndată ce am scăpat de cel vechiu. Nici noi, nici fraţii eliberaţi din celelalte provincii, nici poporul de ţărani şi intelectuali din vechiul Regat nu mai poate admite jugul oligarhiei române. Și sistemele politice împotriva cărora ne ridicăm cu toată tăria, au de scop tocmai stăpânia exclusivă a oligarhiei române peste întreg cuprinsul României Mari. Pentru a lămuri mai bine ceea ce voim să spunem, vom face această mărturisire: dacă îndată după actul unirii de la Alba-Iulia s’ar fi întronat la noi sistemele politice, administrative şi de guvernământ cu care oligarhia română a fericit vechiul Regat, sau Basarabia, astăzi s’ar manifesta şi la noi aceleş stări sufleteaşti care sunt în Basarabia, şi cari se pot cunoaşte din discursu lui Vasile Stroescu, sau din protesta studenţilor universitari din Basarabia, pe care îl publicăm la alt loc în ziarul nostru. Şi credem că nemulţumirea generală faţă de felul cum înţlege oligarhia română să guverneze provincii româneşti desrobite, nu poate contribui de loc la consolidarea României mari că, dimpotrivă e cea mai mare primejdie pentru noul nostru stat. A fost un noroc în această privinţâ înfiinţarea Consiliului Dirigent in Ardeal. Asupra lui s’au descărcat toate nemulţumirile populaţiei în cursul acestor vremuri de prefacere. Bucureştii n’au putut să atragă nemulţumirea populaţiei dela noi. Dar, să punem întrebarea: “Dacă administraţia şi întregul sistem de guvernare, aşa cum a fost încetăţenit de clasa conducătoare a României vechi, dacă acest sistem s’ar fi Introdus dela început şi la noi, s’ar fi găsit azi la noi cetăţeni cari să-şi dea votul pentru un partid politic al oligarhiei din vechiul Regat ? La alegerile trecute s’au putut auzi oameni, cari nemulţumiţi cu guvernarea şi administrarea ardelenilor, sâ spună: „D’apoi vom mai cerca şi cu ceilalţi, să vedem cum va mai fi.“ Dacă ar fi fost stăpâni aici sistemul administrativ introdus în Basarabia de pildă, ar mai fi fost curios cineva să ştie, ce ne poate veni de dincolo ? Sistemul de dincolo numai de două luni au început să pătrundă mai sistematic şi mai stăruitor la noi. Vedem vreo ameliorare a situaţiei ? Abea două Vinerea trecută Ungaria a iscălit pacea. Ziua de 4 Iunie a fost decretată ca zi de doliu naţional, după pilda dată de Germani, Austrieci şi Bulgari. A fost oprită, munca în toate fabricele, în toate biurourile, prăvăliile şi magaziile au fost închise, trenurile şi electricele n’au circulat. Era ultima protestare a Ungariei împotriva iscălirii păcii, ultima încercare de-a nu voi să vadă nici în clipa din urmă realitatea Delegaţii Ungariei au iscălit pacea în cadrele unui imens protest al „naţiunii“. In vreme ce dintre Ungurii dela noi aşteptau pentm ceasul din urmă un atac mântuitor al lui Iîorty, soarta îşi urma hotărîrea ei neîndurată, nincă de data asta soarta era pusă în slujba biruinţei unei mari dreptăţi istorice. Ungurii au iscălit neavând în cătrău. Ei nu pot vedea niai azi că ceea ce au iscălit e concluzia războiului mondial şi un pas înainte în evoluţia vieţii popoarelor. Ei sunt convinşi şi azi că li s’a făcut o mare nedreptate. O astfel de convingere având ne putem întreba dacă vor reveni ei în curând la realitate? Pentru ce, din Ungaria ca şi pentru concetăţenii noştri maghiari ar fi timpul suprem să revină la realitate. Dacă Ungaria, iscălind pacea, se va gândi mereu la revanşă, nu se va putea consolida ci îşi va împrăştia zadarnic forţele de care are nevoe pentru refacerea ei după un dezastru militar şi două revoluţii: una roşie şi alta albă- Cele trei ţări ce o luni şi oamenii noştri au început Senatprejurnesc, Cehoslovacia, Iugoslavia şi cadă pe gânduri grele. Pretutindenea ! România vor respinge cu uşurinţă atacul’a înstăpânit o superficialitate nemaiurile pe cari, pentru a-Je face — Ungurii pomenită şi nu se mai lucrează aproape laute.0'00 de concentrarea tuturor forţelor, nimic IDU numai Ungurii in Ungaria uuiiiu ..... .. . . . au nevoe să revină cât mai în grabă la Cu prilejul alegerilor lumea dela realitate, ci şi concetăţenii noştri. De anoi a rămas de-a dreptul scârbită de aproape doi ani ei n’au dat nici un semn apucăturile sistemelor Introduse de pe Joâ se gândesc să trăiască in bunăînţe- Ste Carpaţi. Legere cu noi, nici un semn că recunosc Vm trpre înrA Inni «ii nPmniiUii.lRomânia Mare‘ Acu£n că reprezentanţii vor trece încă luni şi nemuiţii Ungariei au iacunt pacea, recunoscând numirea va creşte mereu.mânia-Mare* nu mai au aici un motiv să Noi nu o dorim, noi nu O aştep-1 rămână şi „splendida isolaţie“ care poate tări, noi voim consolidarea ţării. Dar sâ-i şadă bine „nobleţei“ maghiare, dar pentru a pune temei solid României-ia30§1. poporului, de-aiciacolo, n ar putea mari trebuie să dispară pentru tot' 8â‘i decât dezastruoasâdeauna sistemele politice și de guvernare Introduse de oligarhia română, sisteme care azi reprezintă pe cel mai mare duşman al nostru, și cari sunt bune numai să înstrăineze nu să lege Se flămânzeşte ţara Autorizarea exportului de cereale Vor reveni la realitate? înainte de iscălirea păcii Declararile contelui Apponyi Ziarul „Az Est“ din 26 Maiu publică pe toţi fraţii de noul nostru stat. lata “3^ ce combatem noi, şi dimpreună cu noi ! A^u.iV1. p 8 ’ combat toate partidele democratice. Nul „Guvernul n’a putut să procedeze alte lipsa dragostei frăţeşti, ci cea mai alel. Drumul iscălim paun era singurul pe curata dragoste faţă de masele mari ale c care Puteam merge, pentru a nu primejdui poporului şi faţă de viitorul ţării, printr un joc hazard însăşi existenţa uea alta de stat. N am putut să nu apreciem spiritul de simpatie faţă de noi, spiritue ncepea să se manifesteze în cercurile conducătoare ale Antantei, şi care s ar fi îndreptat împotriva noastră, dacă am fi refuzat iscălirea păcii. Repet: un guvern se-Se ştie că guvernul a admis ca să seriios şi care are in vedere binele ţarii, n’a expette cereale, stabilindu-se, pentru pol putut lua alta hotfirire. rumb numai, suma de 30.000 de vagoane. Ce priveşte viitorul, prezintă destule cari vor lua drumul străinătăţei pentru al asigurări pentru noi promisiunile cari se hrăni alte neamuri, în vreme ce la noii pot ceti printre sire şi chiar în textul pro lipsa se accentuiază din ce în ce mai mult a I topoului ce însoţeşte tratatul da pace. Deşi am avut o producţie agricolă ! Trebuie să muncim, şi în rândul cel abondentă, scumpetea cerealelor a rămas dintâi tebuie să ajungem la o puternica tot exagerată, din cauza contrabandelor şi „ consolidare internă“, a speculei ce s'a făcut şi se face. Declaraţiile lui Teleki Pál Pare de domeniul fanteziei faptul că\ declaraţie lui Teleki pai ţărani din judeţul Teleorman se duc până ! Ministrul de externe, Teleki Pál, a la capătul ţârei, în Mehedinţi ca să cum- i făcut aceluiaşi ziar declaraţii înainte de tere câte o baniţă de porumb, plătindu-l I iscălirea păcii. Reproducem următoarele cu 6,7 lei kilogramul, sau faptul că din I pasagii, fundul Maramureşului, oameni mânaţi de „In ce priveşte iscălirea păcii, durere, lipsa cumplită a hranei, bat drumurile, sup- Ungaria n'a fost tratată altfel decât celetămări întregi, pe la Cluj şi Bucureşti, Inalte state inamice, cari au fost constrânse pentru a obţine autorizaţia necesară ca sa să iscălească o pace impusă, poată cumpăra un vagon de porumb. După grozavele pagube cauzate de Şi în vreme ce mizeria se întinde prin I bolşevism, nu mai puteam expune ţara lipsa şi scumpetep mereu crescândă, gu-j unt i evemuale nouţ ocupaţii militare stravernul hotărăşte exportul. . I me. N am putea să ne luaui răspunderea Ce raţiune l-a îndemnat la aceasta, a unei astfel de eventualităţi, mai vârtos, când prin faptul că însămânţarile sunt mulţi fiindcă ţara chiar acum a început să intre inferioare celor din anul trecut, suntem intr’o era da refacere, de oare avem neameninţaţi cu flămânzirea? !Voie arzătoare. Se vede că nici un Interes superior, I Iscălirea păcii s’a hotărît In consiliul ci numai favoritismul prin care se vor în-Ide miniştri, dar ea nu poatejh adusa acum bogaţi acei câţiva amici ai regimului sau I Jmintea ratificării parlamentului, pentrucă speculanţi ai nevoilor generale, pentru că actualele camere nu reprezintă populaţia preţul de export fiind dublu celui fixat din toată ţara; ţinutul de dincolo de Tisa, pentru consumul intern, nimeni nu va mai atât cât aparţine Ungariei după tratatul de vot să vândă cerealele, aşteptând şi stăm-1 pace, alege 15 deputaţi cari de prezent vid ca sâ le poată trece peste graniţă. Inpsesc din parlament. Faptul acesta nici nu poate fi califi-1 Tratatul de pace impune astfel de cât altfel decât ca o crimă îndreptată în sarcini economice şi financiare asupra ţârii, contra existenţei poporului şi în special al pe caii Ungaria nu le va putea supona ţărânimei, de oarece i se ia hrana dela I In ce priveşte politica externă, singură, dând-o străinilor, pentru a se îm-\nistrul Teleki s’a exprimat astfel: „Naş bogaţi paraziţii şi exploatatorii. [putea să numesc o astfel de mare putere Iată una din marile opere ale gu-1 care am putea să ne aflâm mai strâns. vernului aşa zisului iubitor şi salvator al ! Dar punem mare preţ pe relaţiile de prienostru: flămânzireadrei. Irenie cu toate popoarele încunjurătoare. Ce se petrece în Basarabia ? Un strigăt adel durere al studenţimii basarabene In şedinţa de Marţi 25 Maiu 1920,izurilor şi mituirei este pedepsită cel puţin studenţimea basarabeană din Iaşi întrunită în adunare generală, a votat următorul protest împotriva crimelor şi jafurilor comise în provincia de peste Prut, prin arestare. Aceasta s’a întâmplat și se întâmplă indiferent de culoarea partidului restă la lutere. Dovezile convingătoare despre acestea căpătăm și in prezenta campanie electorală, care e o farsa si mai mizerabilă ca cea de sub guvernul Vâitoianu. De aceea nimeni afară de candidaţi nu se interesează da alegeri. Viitorii deputaţi nu vor reprezenta decât fosta sau actuala oficialitate, iar nici într’un caz poporul basarabiei. Unei asemenea stări de lucruri populaţia opune* rezistenţă pasiva, impercchiata cu o ură nemăsurată impotiva a tot ce vine de peste Prut. Profund îndignaţi, noi studenţii basarabeni, protestăm din răsputeri contra regimului de teroare şi al stârii de asediu care a redus Basarabia în această sumţe disperată. Pentru a preveni consecinţele teribile ale acestei stări de spirit trebuie înfapt îngudirea adevărată a poporului muncitor din Basarabia cu cei din România, peste capetele oligarhiilor demoralizatoare pe calea celei mai largi democraţii, iar pentru propaganda ei se impune imediat: 1) ridicarea stărei de asediu și a cenzurii din toată Basarabia, graniţele căreia nu sunt ameninţate de nimeni, chiar după mărturisirea oligarhiilor, 2) tragerea la răspundere a tuturor ucigaşilor şi a jefuitorilor poporului încătuşat. Apelăm la toţi cei a căror inimă bate pentru umanitate, cari apără pe cei exploataţi şi asupriţi, cari sincer voiesc realizarea principiilor măreţe de integritate naţională, auziţi-ne glasul şi alăturaţi-l şi pe al vostru- Nu lăsaţi să dăinuiască această stare de lucruri, care ameninţă toată România şi în special Basarabia cu nenumărate nenorociri. (Urmează semănăturile studenţilor şi studentelor basarabeni de la Universitatea din Iaşi.) ____ Orice protestare povara ternarei abu care pretinde să refacă ţara. Cu nemărginită durere, noi studentele şi studenţii basarabeni, facem pasul, pe care datoria ni-l impunea de demult. Deşi a trecut mai mult de doi ani de la alipirea Basarabiei, deşi grelele peripeţii ale răsboiului mondial s-au sfârşit, prin a-i tirmite poporului român realizarea idealului naţional, deşi mult dorita pace a venit, aducând cu sine condiţiuni pentru desvoltarea normală a viaţei social-politice, nimic nu s’a făcut pentru aliarea suferinţelor centenare ale Basarabiei, nimic nu sa făcut ca ea sâ uite apăsarea ţarismului, nimic nu s’a făcut ca Basarabia sâ binecuvinteze ceasul unicei sate cu fraţii roâni. « Dimpotrivă, s’a făcut tot ce contribuie la discreditarea idealului naţional, s’a făcut tot pentru a compromite valoarea şi pentru a periclita trăinicia unirei, s’a făcut totul pentru a întrece cu mult apăsarea străinilor, s’a făcut tot ce poate face cel mai teribil,cel mai barbar, cel mai odios regim da teroare şi jaf. Starea de aediu, da o asprime sălbatică, încătuşează Basarabia, ţăranii, lucrătorii şi inefectualii sunt opriţi da a-şi exprima desideratele şi nemulţumirile lor. Astfel dintre toţi basarabenii, numai noi studeţii aflători in vechiul Regat, deşi urmăriţi de siguranţă, totuşi încă mai putem opinia liber in orice chestiune. Deaceea vom vorbi noi pentru Basarabia torturatâ şi leşinată da suferinţi căci suntem trup din trupul ei, durerile ei sunt şi ale noastre. Oligarhia guvernamentală din vechiul Regat, în colaborarea onmmarâ cu cea locală, a făcut îa Basarabia crime ingrozitoare. Amestecând armata în lupta da clasă, Intre ţărani şi proprietari funciari, pentru pământ, a persecutat neomeneşti* pe ţărani A aşezat pe capul poporului jandarmii şi perceptorii, aceste lipitori nesăţioase şi otravitoare, a expulzat peste şi In Nistru sute de oameni iară nici o umbră de judecată, a amestecat cu pământul sate întregi din judeţul Hotin, masacrând locuitorii nevinovaţi. Sub pretextul făţarnic al refuzului de urământ, oligarha a destituit din locurie lor pe mulţi intelectuali şi funcţionari, In general oameni folositori şi absolut loiali peLăţeni; goiul ramai ui urma lor, i’au umplut lei un fel de lepădături, cărora lipsindu ie pregâtirea necesară, au desurgamizat viesta şcolară §i administrativa a Basarabiei. Ongarhia a asasinat zemstveie şi dumele orajene democratice, prin care populaţia se cărmuia şi se apăra ea însăşi. In braţele reacţiunei române Basarabia a pierdut nu numai drepturile câştigate prin revoluţie, ci chiar şi cele moştenite de la Rusia ţaristă. Oligarhia le-a întocmit cu comisii interimare birocratice, încapabile de a lucra (tunacare lipseşte încrederea poporului) şi iresponsabile pentru activitatea lor. In consecinţă, noua administraţie numita, inclusiv cei mai inbiţi huncţionari, a făcut şi face abuzur de nete mai revoltătoare. in acelaş timp, sub pretextul stârpim bolşevismului, incunoai paşnici sunt arestaţi şi întemniţaţi, bâtaia cea mai crudă se apucă tuturora, ţăranilor de rând cât şi foştilor deputaţi. In unele şcoli secundare e întronat un regim impoorbit din punct de vedere pedagogic (de ex. regumu In seminarul leurogo al rectorului Bopescu) adeseon caracterizat prin bataia brutara. Ungaria a dezorganizat vieaţa economica şi gospodăria Basarabiei, împiedecând mai ales statornicirea cursului rublei spre a se îmbogăţi pe spinarea populaţiei, candle suie şi servitorii săi, pana şa cel mai beţiv perceptor. Intru mare măsură este adevărat, că râul sus zugrăvit din Basarabia provine de la tepoaomune administrative şi militare, care sunt trimise din vecinul Regatricei de ounând alipite. Insă, cauza principală a acestui râu e sistemul oligarhic de a guverna pe fraţi prin starea de asediu, cu tot cortegiul de măsuri excepţionale, ca: Curţile marţiate, regiunile agenţilor de speranţă şi altele. Starea de asediu protejează specula insuportabilă, gâte presa, dearadaeineaza şi amorţeşte puterile creatoare, froizeaza şi împiedecă de a se organiza In special clasa muncitoare orăşeneasca, din mijlocul căreia oligarhia a zmuls cei mai buni conducători, speculând noţiunea de bolşevic. Slăbiciunea guvernului Remanieri — Colaborari Rezultatele generale ale alegerilor deşi au dat majorităţi guvernului, aceste majorităţi fiind foarte slabe ca număr şi mai ales ca coeziune şi valoare, îivor pune în imposibilitate să lucreze în actuala formaţie. Ca să-şi ascundă rudă slăbiciunea, guvernul nu vrea sa dea pe faţă tratativeie in curs şi pe cari ii am planueste atiruland ca nu se va face mei o colaborare, ci numai o rentaniere ministerială. In acest caz, vor eși din guvern dnii Dilcu Zamfitescu, Octavian Taslăuanu și general Vălcanu. Dar, avand în vedere lipsa totală de valon a Partidului Roponului, nu vedem cu ane s’ar putea complecta guvernul pentru a se întări în vitutea atacurilor ce le va primi din partea opoziţiei, foarte numeroasă, bine pregătită pentru luptă şi reprezentata prin elemente de o valoare incontestabilă. De aceia, colaborarea se impune tot mai mult şi, faptul că dl Take Ionescu a avut, de la începutul algerior şi până acum, doua iau eveden cu dl Averescu, se confuma. Nu s’a ajuns insa la o inţelegere deplină, deoarece dl Take Ionescu cere trei pandolii, puntre cari al externelor şi finanţelor, iar dl Averescu nu ofera decât doua. Guvernul mai încearcă o apropiere de Partidul Taranesc Basarabean de sub şefia dlui I. Incuieţ, partid care a avut o victorie desăvârşita în actualele alegeri. Insă, având in vedere mijloacele extraordinare de teroare şi corupţie, cu cari guvernul a încercat să zmulga o iidiomate în Basarabia, nu credem că dl incuieţ va primi să lucreze ca actualul guvern. Rămâne să vedem ce va face de Take Ionescu, care credem că va prind colaborarea, deoarece este exclusă pentru totdeauna posibilitatea de a mai veni la guvern, viitorul fiind al partidelor noui. Inainte de deschiderea parlamentului se vede cât de slab este regimul.