Patria, iulie 1920 (Anul 2, nr. 141-164)

1920-07-02 / nr. 141

Pagist* 1- k Publicaţiune Se aduce la cunoştinţă generală că în ziua de 4 iulie 1920 ora 9 dimineaţa, se va ţine licitaţie publica cu oferte închise în conformitate cu legea contabilităţii publice art. 72 şi 88, la reşedinţa regimentului din garnizoana Tileagd, pentru aprovizionarea corpului pe exerciţiul anului 1820—1921 au următoarele cantităţi de furaje: 1.200.000 kg. fân, 800.000 kg. pae. In ofertă se va arăta precis cantitatea ce se oferă din fiecare fel, preţul pe kg. termenul şi locul de predare. Se poate oferi pentru întregile cantităţi, sau chiar în loturi mai mici din fiecare. Ofertele se vor trimite prin posta, sau se vor depune la cancelăria regimentul din Tileagd n orica zi până la data licitației. Tileagd (Bihor), 18 Iunie 1920. Comandantul Regimentului 718—6—5­24 Artilerie. Dela Tribunalul Ibașfalău. Nr. 1139—1--1919. A.JPEJL Tribunalul din Ibaşfalău publică, că la cererea Maria Teutssh năsa. Haumpt locuitoare în comuna Bissag reprezentată de advocatul Dr. Fiedrich Ipsen advocat locuitor in Mediaș pe baza § lui 77, p. 3 și respective § 748 legea L din anul 1912, în ziua de azi a indicat procedura pentru constatarea de moarte a lui Ioan Teutsch din Hassag, care a făcut serviciu militar în 24 Reg. III. Comp. şi care afirmative ar fi murit in Septemvrie 1914 in cholsta şi a fost şi îngropat în comuna Zszdro­vesch (Galicia) şi denumeşte pentru răpo­satul de curator pe advocatul Dr. Albert Gross advocat In Ibaşfalău Tribunalul provocă pe peritul şi pe toţi acea cari au cunoştinţă despre viaţa peritului să avizeze tribunalul sau cura­torul şi tot­odată datele acelea din care se poate constata viaţa peritului, pentru că în caz contrar tribunalul la 3 luni după pub­licarea apelului acestuia de trei ori în Gazeta­ Oficioasă va declara peritul de mort Ibașfalău, la 21 Octomvrie 1920. Dr. Böesker m. p. 746—1—1 jud. ref. Publicaţiune Se aduce la munoştinţa generala eft Regi­mentul 24 Artilerie din garnizoana Tileagd judeţul Bihor, având nevoie a se aproviziona cu cantitatea de 1.200.000 kg. fân şi 800.000 kg. pae pe exer­ci­ţiul anului 1936—921, în conformitate cu ordinul circular al M. R Nr. 89840 —920, cumpărăm de la micii şi marii producători orice cantităţi de fân şi pae predate pe loc sau la sediul regimentului din Tileagd. Ale asemenea Regimentul mai face angaja­mente de furaje in parte (dijma) dându-se de către regiment oameni pentru cosit cu hrana regi­mentului şi uneltele necesare. Amatorii aflaţi in regiunea comunei Tileagd până la o rază de 40 k­m. sunt rugaţi a aduce­ la cunoştinţa regimentului In sc­ris cât mai urgent, fie prin poştă amu prin oferta predate personal, condiţiniie şi cantităţile ce pot procura. Contractele, Angajamentele, precum și achi­tarea imediată a furajelor se va face la sediul regi­mentul, prin comisiunea de aprovizionare a corpului Tileagd (Bihor), 18 Iunie 1920. Comandantul Regimentului 719— 5 —5­24 Artilerie. Licitaţie de lemne La in­istia comunală Vălcăul Ungu­­resc Bb va ţine la 12 Iulie 1920 st. n. a. m. 10 oare licitaţie de lemne, uscături şi picături din pădurea şcoatei şi anume 227 ms de brad cu preţul da strigare la 10 coroane. Vadiul este 700 con­ane. Alte informatiuni sa­­fie în cancelaria secretarul cercul Vălcăul Unguresc. 745 -în­ Antistia comunală. CONCURS C­asina Română din Lupeni caută un hotelier pe pentru servirea mâncărilor şi a beuturilor în localurile proprii. Doritorii de a ocupa acest servici se vor prezenta personal la preşedintele casinei până la 15 Iulie a c. pentru a-şi nainta ofertul şi a primi condiţîunile. Lupeni, la 28 Iunie 1920. 747-1-2 Presidiu. Ifivizi Societate vânătorilor romani din Cluj­u­ Jur, aduce la cunoştinţa publiului cu cererile pentru primirea de membrii în soci­etate, sunt a se trimite pe viitor la adem secretarului societăţii al Coriolan Stoica, Cluj, strada Avram Iancu (Petőfi) Nr. 19. Biroul societăţii se află până la alte dispoziţiuni în locuinţa secretarului cm oficioasă zilnic dela lh 30 până 2h 3 ) p. m. Domnii cari vor fi incunoştiinţe­ despre primire ca membri, au să sorvească taxă de înscriere a 50 Lai, iar a conta taxei de teritoriu anticipative suma da 150 Lei tot la adresa susindicată. Acei domni insenşi de membrii, cari nu nu posed încă permis de arme, pot obţinea viza de recomandaţie dela acest birou. Membrii sor­etăţii cât şi toţi binevoi­torii vânatului sunt rugaţi, ca cazurile de posedere a armelor fără permis, cât şi cazurile braconajului (vânat fără drept) sa le aducă la cunoştinţă secretarului socie­tăţii, pentru a se putea lua paşii necesari la forurile în drept. Depozit mare în brichete şi tuburi de ţigarete ERDELYI SIMON Depozit de hârtie şi marfă de Norinberg în str. Regina Maria 37. (Deák Ferenc). 739 1­8 Hann & Comp. Birou de agentură şi comisioane. Magazin de maşini şi unelte agri­cole. Reprezentanţii despărţămân­tului maşinelor Reuniune r­econ. săseşti ardelene din SIBIU, CLUJ, str. HeStal Nr. 3. Se găsesc în depozit permanent: Toate maşinile agricole şi unelte economice. Articole technice pentru tot felul de industrii. Ureuri şi un­sori pentru diferite maşini şi vis- 739 taiaţiuni technici. 1-1 Sfoară de Manilla disponibilă, vinde Adolphe Moerdler, Bucureşti Passage Macca telefon 28/65 Şi Galaţi. 714 1-4 Secretar: Coriolan Stoica. Preşedinte: Lt. Col. Brftduţa. 7*0-1-* mm*n PATRIA publicaţie (Observări referitoare la Regimentul 12 Călăraşi din Gherlaj^^^^ 3 ■ R­e­organizarea corpului silvic Am amintit în articolul precedent, căi puse de legi şi regulamente şi din aceste fce vor naşte neorândueli, cari pot avea consecinţe triste. Oare direcţiunea va putea lua răs­punderea pentru astfel de cazuri, când va dovedi, că nu a putut face controlul ? Se va putea trage la răspundere şeful ocolului, oare abia a uitat băncile şcoalei şi nu a avut nici experienţă necesară, nici ocaziunea de a-şi câştiga cunoştinţele practice ? Şi dacă se va stabili responzabilitatea, oare daunele cauzate se vor putea repara, fără ca interesul obştesc se sufere? Acestea sunt probleme principale, peste cu­m­ nu putem se trecem uşor. Nu vor fi rari cazurile analoge cu cele, pe cari ara avut, ocaziunea a le con­stata sub regimul maghiar. O pădure s a vândut fără autorizaţie şi inspectorul silvic de control, care con­form codului silvic este obligat a controla toate pădurile aparţinătoare raionului numai alunei a ştiut despre aceasta, când cu ocazia călătoriei de inspecţie butucii tăiaţi în scoborîrea lor pe coastele repezi erau aproape să-l omoară, ori sub regimul nostru, când numai atunci am ştiut, că s’a tăiat o pădure de circa 350'jugh. ca­dastrale, când întreprinzătorul începuse transportarea lemnului. Şi acestea sau întâmplat parte cu ştirea,’ parte fără ştirea ocoalelor silvice de administraţie. Cină tindem la o administraţie mai bună, va trebui să ataşăm la o direcţiune cel puţin 15-20 agenţi silvici superiori şi luând de bază 450.000 hectare, cel puţin 1400 funcţionari şi agenţi silvici inferiori. Cu acest personal s’ar putea creia mai multe direcţiuni, s’ar ajunge descen­tralizare mai mare şi s’ar face o gospodă­rie mai bună. Luând în considerare administraţia pădurilor comunale şi vastul terilor, pe care sunt situate aceste păduri, apoi a­­vând în vedere împrejurarea, că în Tran­silvania circa 1200 comune nu au păduri şi acesta comun în cadrul reformei agrare trebuise împărtăşite cu păduri şi deoarece la administraţia acestora organele de ad­ministraţie trebuie să ţină contact cu pro­prietarii şi autorităţile judeţene, sunt de părerea, că trebuie să se facă descentra­i­­zarea cea mai mare, direcţiunilor şi şcoa­­lelor silvice să se dea atribuţiunile cele mai estinse stabilindu-se toată responsabi­­litatea astfel, ca sfera de activitate a sin­guratecelor direcţiuni să nu fie prea mare şi să nu se estindă decât la teritoriile de pă­dure din 1-3 judeţe. Este posibil, că proectul de organi­zare în vechiul regat va corespunde ce­rinţelor locale, deoarece in vechiul regat administraţia nu este atât da intensivă, pă­durile administrate de agenţii statului au o suprafaţă numai de 917000 hectare şi a­­parţin unui singur proprietar, iar pădurile comunale composesorale (obşteşti şi ra­­zeşti) nu sunt în administraţia statului. Faţă cu cele expuse pe scurt mai sus opinia noastră este următoarea: Pentru condiţiunile economice şi ad­ministrative, în care se găsesc astăzi pă­durile din Transilvania reducerea actua­lului număr de regiuni silvice şi contopi­rea lor în 4 direcţiuni regionale mari nu ar avea ca consecinţă o îmbunătăţire a gestiunei economice a pădurilor fie ale statului sau ale comunelor şi composeso­ratelor ci efectul ar fi în defavorul unei bune administraţi­uni. Astăzi când statul român se vede obligat să rescumpere pădurile şi toate construcţiele făcute de fostul regim un­gar, nu putem lăsa fondul păduros la voia îmtâmplării. Ni­ se impune înjghebarea unei mai serioase şi fortice administraţiuni şi chiar ni s’ar putea spiue, că teritoriul ar expirări intensive a fondului păduros, prin creiarea de unităţi administrative su­ficiente, inzestrate cu puteri de acţiune technică şi administrativă temeinică şi bine definită, esercitând în acelaş timp contro­­lul neaparat trebuinei, şi de aproape nu­mai pentru preîntâmpinarea abuzurilor, dar chiar pentru conducerea elementelor tinere, prin ceace am desăvârşi şi o ade­vărată educaţia profesională. Pentru aprovizionarea acestor canti-­ legea de organizare a corpului silvic tre­bţi se va ţine licitaţie publică în Oszannaibaie să corespundă în totul exigenţilor eco- Regimentului în ziua de 15 Iulie 1928, I­nomice silvice şi naţionale şi să servească conform Art 72 şi 83 din legea contabili- în vnt°r de temelie la administraţia silvică. Ha pubflee I pentru ajungerea acestor scopuri este Ofertele vor fi închise şi însoţite de necesar ca la crearea legei să se precedă garanţie de 30 %, luând de bazi principiul descentralizări Se pot face oferte şi pentru cantităţii La stabilirea modului de descentra­li­mici­­lizare trebuie avut în vedere, că supra-Caietul de sarcina sa poate vadea în feţele păduroase supuse administraţiei sil­­ori şi ce zi la reşedinţa Regimentului. iTM0­ se grup­e în unităţi de astfel de m. 1 , r,o T­r­mon­­ întindere, ca organele de administraţie şi Gherla la 92 iunie 19,0 control să-şi poată câştiga în cel mai scurt Comandant»! Regimentului 12 Căliraşi,­­ timp o icoană clară daspre situaţia şi mo­dul de folosinţă a pădurilor, să fie în stare a ţinea cel mai strâns contact cu autori­tăţile administrative şi poliţieneşti jude­­ţiene, cum şi cu proprietarii de păduri şi ca descentralizarea să se facă fără zguduirea economiei silvica în interesul atât al pro-Pentru ocuparea postului de adminie-jprietarilor cât şi al ţărei, trataţ­ia „Căminului Studenţesc“ (Mensa)! Voi încerca să arăt întrucât proectul din Cluj, se publică concurs. Ide organizare în patru direcţiuni regionale Retribuţiile împreunate cu acast post­ a Transilvaniei, cum a fost comunicat în lunt.­­­­urnale, va putea corespunde acestor cerinţe? 1. Locuinţa gratuită în localul „Cămi-­ Pădurile administrate de stat în Tran­sului“, 1silvania, Bănat şi părţile ungurene au o 2. Luminat gratuit. 1 suprafaţă de circa 2.078787 hectare, iar 3. Incălzit gratuit. [pădurile particulare al căror control se 4 întreţinere gratuită de la mass [face tot de agenţii silvici ai statului au o studenţilor. [suprafaţă de circa 1.595.002 hectare. 5. Remuneraţie 700 lei lunar I Aceste păduri sunt situate în cea mai Cererile însoţite de certificat de naş-­ mare parte în regiunea muntoasă şi se re­fere, certificat de absolvire a unei şcoale , partizează asupra 28 judeţe, medii, cert­ficat de serviciu de lână acuma.­­ Dacă se va înfăptui acest proect dovadă de cunoştinţe de contabilitate, cer­­ ţinând în vedere situaţia judeţelor şi a pă­­tificat oficial al stării civile, ci peienia­­durilor, o direcţiune va administra pădu­­eşte necăsătorit, se vor inainta­ către Bec-­­­rile din 6 judeţe, aparţinând la 1687 pro­­leratul Univers­­iţii din Cluj, pâni în ziua­ prietari cu o suprafaţă de circa 490 877 10 August 1920. [hectare şi va trebui să controleze pădurile Postul sa va ocupa da câtre cel ales Ide pe un teritoriu de 726 922 hectare, a în ziua de 1 Septemvrie 1920. A doua direcţiune va administra pădurile din Cluj, la 23 Iunie 1920. 5 judeţe aparţinând la 1879 proprietari cu „ .­­ o suprafaţă de circa 578.291 hectare şi va­­ uşcare, a trebui să controleze pădurile de pe un te-735- 8­ a Rectorul Univermaţh din cluj.tritoriu de 1466.053 hectare; cea de-a treia direcţiune va administra pădurile din 6 judeţe aparţinând la 1678 proprietari cu o suprafaţă de 455.000 hectare şi va trebui să controleze pădurile de pe un teritoriu de 654 005 hectare şi în fine a patra di­recţiune va administra pădurile din 6 ju­deţe aparţinând la 2611 proprietari cu o suprafaţă de 554.609 hectare şi va trebui să controleze pădurile de pe un teritoriu de 890.419 hectare. Din cele expuse putem constata, că scopul la care tindem nu l-am ajuns. De fapt nu am făcut descentralizare, ei am centralizat! Pădurile, cari vor aparţinea singura­ticelor direcţiuni vor fi situate pa un teri­toriu cu o întindere aşa de mare şi vor avea o suprafaţă atât de considerabilă, în­cât va fi imposibil, ca administraţia să poată corespunde exegenţelor economice sil­vice şi naţionale. Personalul administrativ ataşat la o direcţiune nu va fi în stare să şi creeze o icoană clară despre pădurile, pe care este chemat a le administra nici în cazul, când condiţiunile de comunicaţie se vor schimba spre bine. Pentru că la parcurgerea unui teritoriu de 600.000—1400.000 hectare, care în mare parte este inaccesibil, nu este suficientă vieaţa unui om. Agenţii sil­viei trebuie să cunoască teritoriul pus sub administraţia lor cu cea mai mare preci­­siune, şi trebuie să fie în clar cu situaţia terenului, cu consistenţia şi etatea masi­velor, cum şi cu modul de exploatare şi regenerare al pădurilor, ce trebuie întro­duse pentru a putea face o gospodărie sănătoasă şi corespunzătoare intereselor comune. Toate acestea nu se pot face din bi­rou şi în scris, ci numai prin cunoaşterea stării lucrurilor la faţa locului parţinător unei direcţii va fi împărţit în ra­ione de administraţie şi controlă şi că a­­genţii silvici ataşaţi la direcţii vor avea putinţa să controleze aceste raione şi să conducă administraţia conform cerinţelor proprietarilor şi interesul public. Nici în cazul acesta nu se poate aştepta o administraţie bună, pentru că de­plasarea agenţilor silvici la depărtări mari este foarte anevoioasă ; agentul silvic va trebui să călătorească peste 2,3 judeţe până va ajunge la locul destinat, va pierde foarte mult timp că călătoria în ţinuturi străine, nu va putea găsi trăsură, nici cvartir, nu sa va putea alimenta s­a, şi toata acestea vor fi în detrimentul ser­viciului. Şi când cu mari năcazuri şi ne­ajunsuri va ajunge la locul destinat, nu va avea plăcerea a Se interesa da bunul mers al lucrărilor, ci va căuta să poată ajunge cât mai degrabă acasă. Afară de aceasta, la o astfel de ad­ministraţie, va trebui angajat un personal numeros, care dacă s’ar creia direcţiuni mai mici, ar putea aduce cu mult mai mare folos statului. Poate s’ar putea obiecţiona şi aceea, că ocoalele silvice, cari vor avea atri­­buţiuni mai mari, vor putea face admini­straţia şi controlul pădurilor, fără ca orga­nele direcţiunei să aibă o mai mare inge­rinţă în conducere. Directivele şi în cazul acesta vor tre­bui să le primească ocoalele dela direcţiuni cu atâta mai mult, că şefii ocoalelor fiind oameni mai tineri, cu puţină experienţă, fără ajutorul conducătorilor nu vor putea corespunde intru toate obligaţiunilor im­ Timoc director silvic central având nevoie pe anul 1920 780 000 kg. fân, 400 COO kg. pae, 570 000 kg. ovăz. 737—8—3­­21 de. Nr. 1457-1920. Redt. Univ. Concurs SI DESCHIS . László şi soţul CLUJ, PIAŢA UNIRII Nr. 12. 810 35-60 BENZINA Cauciucuri de automobile, uleiuri carbic se află la depositul Emil Blaga CLUJ, P. Ștefan cel Mare 739 1—3 Nr. 7. ASISTENT DROGHERIE Tânăr, harnic, priceput găseşte ocupaţie în Drogheria MERCUR BRĂILA. 728 12 8 Programul concertului dat de soprana Dorini — Cu concursul dlui Theodorescu violonce­list și Tempea pianist. Vineri 2 Iulie — 1. A Catalani „La Vally“ dna M. Dorini. 2. B. Breval: „Sonată“ dl Theodo­rescu. 3. Puccini: „Butterfly“ dna Dorini. 4. a) Buzzi-Peccia: „Torna amore“ dna Dorini. b) Ștefănescu: „Arie Naţională“ dna Dorini. Partea II. 5. A. Boito: Romanţă din opera „Me­­fistofeles“ dna Dorini. 6. Floaier: „Stances“ dna Dorini. 7. a) Ed. Lalo: „Lento“ dl Theo­­doresc­u. b) D. Popper: „Spinnlied“ dl Theo­dorescu. 8. a) Pietraccini: Cântec Popular Flo­rentin dna M. Dorini. b) E. Candella: Ochi albaștri-s dră­gălași dna M Dorini. 2 Iulie is SO" Cronica muzicala Concertele simfonice Sub dirijarea maestrului G. Georgescu Aseară a avut loc al doilea concert simfonic dat de Opera Naţională, sub diri­jarea maestrului Georgescu, venit anume din Bucureşti pentru publicul clujan. Pri­mul concert pe care l-a dat în săptămâna trecută, a fost o adevărată revelaţie pentru noi. Am văzut în maestru Georgescu tem­peramentul latin bucureştean, care vibrează şi trăeşte muzica, după temperamentele red­ate celorlalţi dirijori de la Operă. Ultimul concert, pe care la dat or­chestra operei, dirijat de maestrul George Georgescu este fără îndoială cel mai inte­resant eveniment în sezonul acesta. Am cunoscut în dr G. Georgescu un dirijent foarte talentat şi cu temperament, pe care am dori cu plăcere să-l întâlnim în sezonul viitor. Orchestra ne-a oferit senzaţii extra­ordinare în colorit şi frazare şi aici trebuie să remarcăm în mod deosebit executarea artistică înaltă. Uvertura operei „Euryanthe“ a lui C. M. de Weber, cu care a început concertul a fost executată cu un avânt splendid. Cu aceasta vesziune s’a afirmat dinadins calitatea înaltă artistică a orchestrei noastre, sunând ca şi în cel mai puternic fortissimo tot aşa de nobil, ca şi expresivă în cel mai gingaş pianissimo. Mica derajare, ce ar fi putut duce la o scenă neplăcută, nu voim să o punem în socoteala dirigentului, ci în soco­teala agitaţiei şi a firei sale excesive şi tinere. La locul acesta am dori să atragem atenţia dlui maestru G. Georgescu asupra unor mici formalităţi, despre cari suntem convinşi, că o să le părăsească cu vremea, adecă asupra prea învederatelor şi prea puternicelor îndemnuri, ce produc un efect penibil şi spulberă uşor dispoziţia înaltă. Prin felul în care s’a executat sim­fonia mi bemol de Mozart, a dat dl ma­estru Georgescu dovadă despre concepţia naltă, ce o are despre muzica clasică. Mare efect a avut poemul lui Enescu, un op de tinereţe a! cunoscutului artist al nostru, care la dorinţa furtunoasă a pu­blicului a fost repetat. Despre interpretarea simfoniei în Do­­minor a lui Beethoven s ar putea face multe observări, însă vom remarca cele mai prin­cipale, sperând, că în viitor nu se va mai da ocaziune de-a mai întâlni pe maestrul G. Georgescu, ca interpretul lui Beethoven în Cluj. Ar fi fără îndoială prea de timpu­riu de a ne exprima în mod definitiv după o cunoştinţă aşa de scurtă. Voim să remarcăm numai, că aceaaş simfonie am mai auzit-o sub conducerea d lui O. Nedbal şi că de astădată am ple­cat către casă cu o senzaţie deosebită. Mai succes a fost audante con moto, executat cu multă pricepere, ce a dovedit din nou calitatea înaltă de artist a maestrului Geor­­gescu. Despre interpretarea părţii întâi a te­mei principale a dat Beethoven însuşi în­­viaţiuni scriind lui „Schindler": „Aşa bate soartea la poarta-i“. De aceea pretind pri­mele tr­ei optimi ale temei principale să fie executate mai viguros, ca să se resimtă cum „bate soarta la poartă“. Nu pot fi executate cu indiferenţă, ca nişte optimi de măsură necomplete, ce au aproape e­­fectul unei triple. Final e ceva prea grăbit, însă orche­stra răpită de maestrul său energie a sfâr­­şit victorios. Răsplata au fost aplauzele furtunoase şi fără sfârşit aduse ca omagiu talentului tinărului artist şi orchestrei noastre. /­/. /. Tribuna liberă Banca Marmorosoh, Blank & Co. S. A. din Bucureşti, ne trimete spre publi­care următoarele: Domnule Director ! Vă rugăm să binevoiţi a publica în ziarul dv. următoarele: Ziarul „Új Világ“ din Cluj aduce Băncii Marmorosoh, Blank & Co. acuza­­ţiunea, că ar fi acaparat pentru speculă coroane mici, depreciind astfel biletele mari de 1000 şi 10.000 coroane. Ziarul din Cluj îşi sprijină această afirmaţiune pe o telegramă adresată de Bancă unui client şi în care ea îi arată, care este prima pe care coronele în bilete mici o aveau în acea zi, asupra celor în bilete mari, pe piaţa Bucureştilor. Or, această telegramă are pur şi simplu un caracter informativ, întrucât ea reprezintă un răspuns la întrebarea pusă de un client al Băncii, cu privire la această chestiune. Este exaict, că­ci banca Marmorosch, Blank & Co. se află un stoc considerabil de coroane, dar provenienţa lui, departe de a avea un caracter speculativ aşa cum insinuează sus zisul ziar, este rezultatul unei solicitudini a băncii pentru populaţi­­unea din Transilvania. Intriadevăr, servi­ciul de aprovizionare a Transilvaniei, tre­­buie să-şi procure cereale din vechiul regat şi nedispunând de lei, roagă, prin inter­mediul Ministrul industriei şi comerţului, direcţiunea băncii Marmorosch, Blank & Co. să înlesnească aceste cumpărături, a­­vansând cu titlu de împrumut, lei, contra unui gaj în coroane socotit pe 50 lei suta de coroane. Banca Marmorosch, Blank & Co. s-a grăbit a deschide acest credit de zeci de milioane, fără nici o dobândă sau comision, majorându-l continuu şi în aceleaşi condi­siuni, în urma intervenţiunilor repetate ale Ministerului industriei şi comerţului.­­

Next