Patria, septembrie 1920 (Anul 2, nr. 187-209)

1920-09-01 / nr. 187

Pagina 2 De la oficiul plasei Gilău. Nr. 1195—920. Brevetul de băcănie a comer­ciantului Martin Betegh, domiciliat în comuna Gilău, eliberat de oficiul plasei Gilău în anul 1913 sub nu­mărul 015—1913. în mod necunoscut s-a pierdut. Se curentează, respec­tive se nimicește. (Subscriere necetibili.) 1066 1—1 primpretor. Circulară către toate oficiile de schimb Vă atragem atenţiunea că la face­rea preschimbărilor trebuie să cereţi actele de identitate pentru toţi, care se­­ prezintă la preschimbarea. (Sub. necet.) 107— 1—8 director. înştiinţare cu privirea la schimbarea coroanelor Se atrage atenţiunea publicului asupra articolului 4 din legea pentru retragerea din circulaţiune a coroanelor, care sună astfel: „Acei cari vor contraveni sau încerca a contraveni în orice mod la vreuna din dispoziţiunile ce se vor lua cu privire la preschimbarea acestor monezi, se vor pedepsi cu amendă dela 5000 la 50.000 In editura Societăţii Anonima „Ramuri" Craiova, au apărut următoarele cărţi didactice: C. D. Fortunescu „Limba Franceză“ cl. I., II. şi III. băeţi şi fete, Mariu Demetrescu „Botanica“, „Ana­tomia“ cl. III şi „Biologia.* Ion Florescu „Latina“ cl. IV. Antreprenori râmbn în obliga cui ofertele lor timp de 40 zile începând dein ziua licitaţiei. Publicaţie de licitaţie oficioase palatca Legin, la 30 Aug. 1920. 1069 l-l Antistia comunală. 125-1920. Cluj, la 23 August 1920. Afanasie Popa, 110518­8 p -administrator. Publicaţiune de licitaţie Licitaţia exarendarei teritorului de Palatca, la 30 Aug. 1920. 1069­1—1 Antistia comunală. Oficiul sanitar judeţean Timişoara. Pentru posturile vacante de medici de circumscripţie dn judeţul Timiş Cererile se­ vor adresa: „Ramuri“ soc. 1 „ Almăşana“ bancă coin. şi indu anon. Craiova. 1065 ins­u­strială soc. pe acţii în Hida, caută _____Banca Naţională a României, pentru prăvălia sa, un commis-conducător, care să aibă prată în­­comerciale. Salar după învoire. Postul e de a­ se ocupa momentan. 1055 3­3 Direcţiunea. S. Spulbereanu „Citire“ cl. II., III. I ” t­­rebuiau să figăduiască solemn, cu jui'â­tip. urban şi „Geografia“ cl. III., IV. tip. I­Ik &I 6! N T mnoâatv că vor îndeplini conştiincioşi in-Se publică concurs pentru cură- Lei, iar moneda care va face obiectulltirea generală şi pentru facerea unor delictului se va confisca în folosul statu-­ reparaţii de zidărie si geamuri la lui Şi se face cunoscut, că şi cine ar eed»|^El»l studenţesc“ din­ Cluj. Cei| Jluuuuwt UU1 ^ I H In oraşul Deva nemulţumirile, în­sau ar încerca să cedeze declaraţ­unea sau ” . 1 . Întrări sunt deosebi ale funcționarilor, cresc tot mai s­ă facă uz în favoarea altei persoane saul­arl uO.eSC a face aceste lucrări juiu­m cu A.^ —oi .«.o« «o ... .„.o«..,«, — —. * x î o o i • «mult din pricina felului de-a administra al a’ar dovedi, că a făcut decaraţiuni neexacte.“ I rugaţi, ca pană în 6 septemvrie a. C.l potentaţilor de azi şi, în deosebi dia pri imn 1 r» I­­-»X Ori/Oii n, 1r\r Ho+ailofe corin' I i_" * • ____^ i 1. 1016 1—3 să prezinte ofertele lor detailate, servi- Iciului edil de stat din Cluj. în sfri/pânTlF/t nf' comuna Mate» se va pnelSfA „ pi„d « totul Ciâ de Spt, înainteze la subscrisul (Curtea de apel Nr. Un ^ Septemvrie 1990 la ora 10 a. m.l afară de pnm-notarul, al cărui stomac se 32) între oarele 10—12 a. m. unde să pot la Casa comunală.­­ vede că le inshite toate^ și 1-2 tonct'o­ primi deslușirele necesare în aceasta f chestie. Cluj, la 25 August 1920. 1062 1—2 Vodăm, primdireator. ______Sarvifiul Edil din Sighișoara._____ Nr. 1369—920. 5160 loc. 4000 6816 5089 9468 5777 6938 3946 6665 tul la prețurile unitare sau suma finali»­ou cere s’ar aplica a îndeplini lucrul prescris. Ofertele se vor deschide în oficiul subsem. .­nat la 9 Septemvrie 1920 ora 10 a. m. La licitaţie ,­­o29 3­­3 pot participa antreprenorii sau reprezentanţii lor. Publicare de licitaţie Conform ordinului Ministerului Lucrărilor Publice sapţi» Serviciului edil Nr. S9871­920 o­fi­­ciul subsemnat publică concurenţă cu oferte închise pentru îndeplinirea lucrului următor: Refacerea supraco-nstrucţiei de lemn a podu­lui Nr. 118 pe şoseaua naţională Sibiu— Sighişoara între km. 73—74 la semini­bus numit prin ap«5stR I Torontal se deschide concurs şi anume: Circ. Şag „ Ghilad „ Mănăştur „ Chelmac „ Chisalău „ Felea „ Jebel „ Butin Rudna să publică licitaţie ce să va ţinea în edifi­c ii.l s p.«* Sncr V. mm rn Serviciului edil din Sighișoara la 9 Septemvrie a. c. oarele 10 a. m. Suma preliminată pentru lucru laie 310000 aproaxie Invităm îat.repronoi ii asi presen­ta ofertele lor închise în plicuri sigilate până la 9 Septemvrie 1925 orele 10 a. m. prevăzuta cu adresa „Ofert pentru lucrările Publicarea de licitație Nr. 1369 920.“ Acelea oferte cari vor sosi mai târziu sau oferte telegrafice sau ofertele seelor cari nu corăspund condițiunilor Înşirate, nu se primesc. Ofertul are să se facă după formula pre­scrisă şi anume vadiul de 5% din sum­a oferită are să se depună înainte la oficiul de dare sau­­ oficiului meu până la 15 Septemvrie adre perceptoratul regesc şi despre depunere să se igaze care Ministerul de Interne Secre alâtureze la ofert cuitanța sau pop­a legalizată. j, . . , „i n.,...,.. A­­r. i s\eesi um u juni iu ute/ust iu nu fi Ofertele simt a se face cu întrebuinţarea tariatul r^fc^) alJ5Jiâtăţii și Asistenţei ^u} cenzard d[n /oc ba mai funcţionează d­evt'ntemVe1 ItÎÂnÎ P T pr°f “t®611' \și ca preot. Dacă însă vom scruta mai nu numai cu cifre ci şi cu litere.7 Modelul dej toploma^de medic, _­i­are, vom găsi numai decât motivul ace ofert să primeşte fără plată, devizul de opisiă ol certincat d­e fîexajenie şi naştere, |Sfor mari favoruri. Este căţeluşul credin coroane, care să poate procura îa oficiu. Duplicat!­o. certincat Cie St­lătate.­­clos­ul patronului său dr P QIOZCL căruia de­pun serviciul edit nu cispune Retribuţiunile împreunate cu aceste­­a facul mul­te servicii, în vederea ’recom­­peroent suma minuends sau plusul cu care oferea Postun sunt conform normelor in vigoare, peczei. Iar dl Buf san de sigur nu a putut - - - *i. ... ____ r: ut ___a Timipnnvn m 1 v A n/mcif "I OQA i n I«-.£ ^ __ I refuza amicului cererea de a da un bun os de ros acestei slugi credincioase. Faj­ iul, că se jignesc interese superioare ds ale funcționarilor nu importă, când este vorba de ai „noştri“. Prin terorizări, prin şicanări deoparte, prin răsplătiri grase de­­altă parte, îşi câştigă partizanii. Oamenii exarendarei teritorului dej sunt neprotejaţi da nimeni, iar sufletul of­er­eai 7 sîT^pnmesc^"nu­mai" "deiT^oferenţi | vânat din comuna Petea se va ţinej/fl/s al „ministrului“ (aşa li se zicea la în­­dipiomaţî, aceia cari nu posed dspiomă sunt datori I­­­n \j Septemvrie 19‘A) la ora 10 a­m I coput) ştie să se vâre chiar şi îa inima a-ţi ntnd În efext pe conducătorîul responsabil dip-L r , “ ’ ' duşmanilor lui de ieri. Astfel vedem și lamat sub a cărui num»», voiesc sa lucie© vaciad Lumuudm, I i» . Condițiunile se pot vedea în oarele L,,-^ ba utt foist taM|J„ superiocr ^ menia capautate». Jo­idioase la biroul secretariatului dini mare dușman al lui, pe vremuri mare na-Lucrările simt a 86 îndepLni până la fmea Palatca. tîonsh'st, îl vedem azi dând târcoale în îunei soemv/ie -* I Petea la 30 An2 1920 | jurul acestui domn, în nădejdea revenirei S'ghișoara, in îs August 1920. eiea’ ^ la postul C6-1 ocupă, ba poate la un post 10312-2 Serviciul Edil. Sighișoara. 11069 l—j. Antistia comunală« 'mai înalt, Prezidentul curţii de apel Cluj. Nr. XIX, A. 41/1­920. Preş. CONCURS M CONCURS La palatul justiţiei loco, pentru efep-­ tuirea reparaturilor necesare se publică­­ concurs. ____ _ Nr. 784/1920. Concurs Timişoara, la 12 August 1920. Dr. Roman Rudneau, medic primar de judeţ. Elaboratul technic şi condiţiunile se pot. „ „ „ . « „ „ vedea in carele o­icioa e ţi tot atunci eventualei PU0|IC3llS fj2 informaţi necesare. I ^ * Intendenta Corpurile­r Armată. „PATRIA“ . Se mişcă Ungurii dela noi A­­vîz. Nepreiintându-se ofertanţi la licitaţie din ăl — Cum au vrut să organizeze propaganda la noi? — Un manifest­ant de jo^septemvrii - Ce se întâmplă la hotarul Bihorului? — „Sociaissîîi“ maghiari dela tino licitaţie publică cu termen de urgenţă cui noi vreau să uşureze propaganda teroriştilor din Ungaria oferte închise pentru vânzarea sacilor de cânepă­ şi de hârtie reformaţi. Licitaţia se va ţine la B.-j Propaganda îndreptată tfi’J Budapesta CÂui VÎÎ ArmatUa -Sib^Jn‘r' continuă cu aceeaş insistenţă de mai Ossnădiei Nr. 4—6, Etajul II, ușa 104, m confor-l, . . , . „ * i, ■miiatn m­ari ,li„ lotrna «intabilit&fei pU-1 IRMOţ©. Au Vrut 3ă O OlgfllllZeZC^ Sl ROI, unitate cu art. 72—83 din legea contabilit&tei blice a Statului. Din sadi,urmesză să fie vânduţi, se află strucţiunile primite de­ Comisia de pro­pagandă din Budapest*. După instrucţiunile amintite, re­spectivul, care era încredinţat cu condu­cerea propagandei, avea misiunea să-şi de- ^ lege împuterniciţi în fiecare oraş mai mare 7”0­,* ieşi la diferite ţinuturi, lucrând independent toate tranşeie|£0eare ungur şi agitând pentru Ungaria, pe la întruniri, biserici etc. In manifestul amintit se profeţeşte, că „o să vină vremea, când va fi nevoe de soli­daritatea tuturor ungurilor“, încheie apoi astfel: „De multe ori vor fi ochii copiilor noştri plini de lacrimi şi de moulte­ ori ne vor mai privi plângând. Licitaţia exarendărd teritorului de linsă dacă ne vor pretinde să Ie arătăm, că vânat din comuna Legin se va ţine ce am făcut în aceste zile critice: să le în 16 Septemvrie 1920 la ora 10 a. m. arătăr­i că baremi am făcut ceva“, „ comunală ?'■ amb,‘ia asta de-a arăta, că au fâ­la Liba,comunala. „ lent „ceva" i-a dus până la nebunie, intre-Condiţiunde se pot vedea în oarele Jngn­j în Ungaria faimoasa teroare albă la biroul secretariatului din­ Aceasta ambiţie le-a inspirat şi furia răsbunărei, cu care s’aruncă pe nişte exi­stenţe pacinice, pierzându le în infernul Ungariei. Este dr Fabius Sălăjan, care a fost trimis la Micske după nişte bani Secretarul co­munal din satul numit însă la uneltit pe ca şi în Cehoslovacia şi Iugoslavia etc, mâna teroriştilor din Ungaria. Nu se ştie. ____ Astfel Comisia de propagandă din Buda­’dacă este în tabăra de internaţi din Haj ia Dep, Reg. de subz. G. 7 A. in Sibiu i40°­?.r-1 pesta a lansat nişte manifeste pretutindeni ■ m­âskâr ori a fost omorât de atunci, de la Manutanța Alba lulia^25* kg.°tenei^'sfâSO IP® teritoriile deslipite de Ungaria. In ma- «*nd o — +“­' de hârtieInifeste «î­­natmnoi mnile necesari erau şi instruct unile necesare Arad 2540 kg. cânepă şi 17890 kg.­­ pentru a alcătui organizaţii de propagandă, . * d.eoafiîLe apelând la naţionalismul ungurilor dela Timişoara 1720 kg. cânepă ^Bk* lL La manifestul, care de prezent se Braşov 3827 kg. amestecaţi cânepă află într’un exemplar la autorităţile nou­cu hârtie Igtre competente, este anexat şi un Orăştia 869 kg. amestecaţi cânepă J formil­ar declaraţîe tipărite, care tre­cn Jhartier- - - -baia căror era Dep. Regional de subz. şi msnutaitele men i Complectat de ungurii ______________________ ____ ționate au ordin să permită oricui amator săi adresat. Acest formular ar îl UebUlt Sa Ic Gr Popescu Breasta Religia* cl. lvadi5 sacii rd­omnaţi în orie« zi de lucru precum­­ servească de raport, în care încredinţaţi! I n. set*. 1 ” ' şi esetul de sarcini. io«. 1—îjpg lângă raportarea situaţiei de la noi — când a căzut în ghiarela sălbatecilor te­rorişti. Datoria autorităţilor noastre însă ar fi să intervină la Comisia interaliată din Budapesta, ca să-l elibereze, dacă mai trăeşte iar în caz contrar, să ia măsurile necesare contra bandiţilor albi. Iredentismul teroriştilor se­para, ea-i servesc şi „socialiştii“ maghiari dela noi, după cum s’a observat şi la congresul ţi­nut în Cluj. Faptul acelsta s’a dovedit şi la întruni­rea de Duminecă, la care au vrut să de­monstreze: contra intenţiei de a nu unifica valuta în proporţia 1:1, contra cenzu­rii şi stărei de asediu şi contra legei, care nu tolerează grevele, considerându-le il­legale. La întrunirea numită au hotărât, să declare grevă generală în întreg Ardealul, ca să producă un haos complect! Cu toate că socialiştii români nu au fost de acord cu ei, totuşi i-au însoţit. Fruntaşii socialiştilor români le-a atras atenţia, ca să se poarte liniştit la demon­straţie. Insă ungurii ajunşi în piaţă, au în­ceput să suiere: „Trăiască victoria bolşe­vică“ şi „Jos Regele !“ Pentru aceste au mai lucat o bătaie straşnică şi au fost împrăştiaţi. Românii s’au retras la începutul scandalului, încât numai pe ungurii iredentişti, ascunşi sub masca socialismului, i-au lins câteva săbii lucii.­­ Astfel se afirmă, că şi plănuita grevă „generală“ a eşuat, pentru că socialiştii ro­mâni s’au convins îndeajuns de intenţiile „tovarăşilor“ unguri, cari îşi bat pieptul, că sunt socialişti, însă în realitate sunt cei Astfel au târât din Bihor pe un ro­­ mai încarnaţi iradentişti, cea mai mare mân, fără ca să-i mai afle cineva urma. parte. Activitatea d­lui Petre Groza Aciditatea sa distrugă* — Dr P. Groza este satrapul judeţului Hunedoara , toate şi demoralizatoare d­­a volniciei, cu care conduce afacerile publice ale acestui judeu prin pe du­­pa lângă toate guvernele: dr P. Groza. Funcţionarii vechi sunt parte înlo­cuiţi, parte readuşi la voinţa acestui om lipsit de orice învăţământ mai nobil în­treagă administraţie a judeţului este tixita cu oameni devotaţi, rudenii mai apropiate sau mai îndepărtate, indivizi fără altă voinţă Condiţiunile se pot vedea în carele nari m­ai .tot ceilaţi cad în aceiaş nfîHm«­e la hirnu­l secretariatului din categone. totuşi, cea mai sfidătoare m­­­oticioase la Dirom Secretariatului am­­­drăsneală este ca­­ fanfyona'ulm dela ju-Palatca. det L. Curea. întrebaţi pe oricine îl cunoaşte şi veţi avea răspunsul, că acest domn este absolut incapabil de­ a produce ceva şi în deosebi administraţia şi chestiunile juri­dice sunt „terra incognita“ pentru dânsul. Nu are nici o calificaţie şi nici pregătiri speciale şi totuşi a fost încadrat de către dl secretar general în clasa de salari­zare VII. Beşenova-mare cu 7782 „ , , , , , r, „ , ... „ ,­­, . , . I de om, care acum îşi începe cariera? ! Dar Reflectanţii îşi vor înainta cererile r este încurcătorul tuturor chestiunilor, cari îi trac prin mână. Acest om a fost în acelaşi timp şi mai nou, încep a năpădi şi liberalii, cercând a se constitui comitete, a se în­fiinţa cooperative etc.­­ Actualul substitut de primar Harbay, titularul fiind suspendat şi­ concediat cu ocazia alegerilor, a fost încadrat în el. VII de salarizare. Herbay este un fost „notarăş“ pe vremea Ungurilor, refugiat de teama răz­bunării ţăranilor, pe cari i-a nedreptăţit. Voeşte să ajungă cu orice preţ primar, cu toate că i­ s’a spus, că nu e vrednic, pe timpul prefectului dr Pusuica. Astăzi, prefectul actual, ca răsplată pentru serviciile aduse şefului (fără a cui învoire nu se întâmplă nimic in judeţ, ba se ţin chi­ar posturi neîntregite pentru fap­tul că dl Groza nu a spus încă cui a pro­mis să fie numit­ dl Groza, sa încadrat în această clasă şi gradaţ­­ne, care nu este de nasul lui. Deputatul preot dr D. Mari a adre­sat următoarea interpelare guvernului, în­­tr-una din şedinţele Camerei: Am onoare a interpela pe dl ministru al cultelor : Are cunoştinţă Domnia-Sa, că preoţ­imea din Transilvania, Banat şi păr- Este cu putinţă astfel de lucru ? Un ţîlp ungur­ene, mi-şi primeşte regulat sala­­funcţionar, care nu vredniceşte nici după­­­riile­­a ce e mai mult, preoţimea din­­ calificaţie, nici după vârstă mai mult de «dieceza Gherlei, în anul curent n’a primit­­clasa IX de salarizare să fie încadrat în eă nici un ban şi această situaţie poate să clasă în care pot ajunge numai magistraţi, subsiste şi la alte episcopii, cu practică îndelungată şi mulţi ani de Cred că dl ministru ştie, rolul C8 l­a serviciu? Cunoaştem cazuri, când advocaţi în avut preoţimea­ română pe timpul stăpâ­­vârstă au fost numiţi la magistratură în a­­nimii streine, când toată urgia celor ce ne cerau clasă. Care va să zică aceşti oameni asupreau se revărsa asupra acestor amărâţi cu califi­caţie superioară, cu largi em­eş- plujitori ai altarului şi neamului, ştie şi tinţe juridie şi lungă practică, sunt vraci-i jertfele ce le-au adus preoţii pentru reali­aid de acelaş tratament, ca şi un analfabet — • —- ’ " * ■ ...... al tuturor chestiilor juridice, ca şi un fleac Salariile preoţimei zarea visului nostru, doară toate puşcăriile de preoţi erau pline, iar familiile lor, acasă erau batjocorite! Nu crede dnul ministru, chiar şi în cazul, că actualul guvern ar fi cu senti­mente averse faţă de preoţima —­ ceeace nu cred, — că s’ar impune, ca să se îngrijească cu mai multă stăruinţă de aceia, cari până acuma au avut parte numai de lipsuri şi năcazuri. Nu simte dl ministru, că şi pentru aceşti robotaşi şi neamului trebuie să so­sească, după Vinerea dureroasă a Patimi­lor, luminata zi a învierii. Şi aceasta se aşteaptă cu atât mai vârtos, că dl ministru este ardelean şi ar trebui să le cunoască atât meritele cât şi nevoile. Ce măsuri erele dl ministru să ieie, pentru sistarea acestei anomalii de neînţe­les, că pe de o parte să se îmbunătăţească sp­­r­te a acestor nenorociţi, ridicându-li-se şi lor, salariile, pa da altă parte ca să şi-ie primească la timp Cred că România-mare are şi astăzi lipsă, de aceşti pioneri ai cul­terii naţionale, şi de aceşti susţinători ai moralităţii publice, care în timpul războiu­lui a fost atât de sdruncinată, căci reface­rea morală a ţării cade în sarcina preoţi­­mei, iar România va prospera, numai în măsura cum va ști să se refacă din punct de vede­re moral. 1 Septemvrie 1920 Soluţia în chestia coroanelor nestampilate Intr’unul din ultimele numere ziarul „ Ar­gus“ punea întrebarea că ce se va face cu coroanele neştampilate acum cu ocazia răscumpărirei coroanelor stampilate. Chestiunea este lămurită de tratatul de pace de la St.­Germain şi pentru că gu­vernului îi este greu să comenteze pentru public stipulaţiunile acelui tratat, daţi-mi voe c­a în mod practic să dau eu acele explicaţiuni. Tratatul de la St.­Germain relativ la această chestiune enunţă două principii: împărţirea datoriei publice a fostei mo­narchii Austro-Ungare între statele cari au născut sau s’au mărit prin desmembra­­rea ei și lichidarea Băncai Austro- Ungara. In practică principiile acestea s’ar traduce în modul următor: Să presupunem că Banca Austro-Ungară ar avea o emi­siune de 70 miliarde din cari 10 miliarda emisiune acoperită cu un depozit suficient de aur şi trate, iar 60 miliarde acoperite cu împrumuturile statului Austro-ungar. Aceste 60 miliarde vor fi preluate într-o proporţie oare­care de Austro-Germană, Ungaria, Cehoslovacia, Iugoslavia, Polonia şi România şi să zicem că ţarei noastre i-ar reveni 10 miliarde. Prin răscumpărarea care are să vie a coroanelor ştampilate care circulă pe piaţa noastră, Compânia îşi formează st­okul fie coroane cu care la un moment dat îşi va răscumpăra partea ei din datoria publică a fostei Austro-Ungarie. Acalaş lucru l-a făcut şi Iugoslavia şi Cehoslovacia. Astfel că la fixarea părţei din datoria Austro- Ungariei ce va reveni României, Jugo­­slaviei, etc. aceste ţări vor prezintă la Banca Austro-Ungari­ei sicltul de coroana acumulat, iar în schimb ni­ se vor libera de o valoare egală bonuri de ale datoriei fostei monarhii. De acea preschimbarea coroanelor la noi ar fi trebuit să se fi făcut, primindu-le la subscripţia împrumutului refacerii, căci coroanele acestea vor servi la stingerea unei datorii, şi drept era ca această dato­rie plătibilă peste 50 ani sau chiar la înfinit, să fi fost convertită într’o altă da­torie plătibilă la termen, însă garantată de Statul român. Bonurile datoriei publice austro-un­­gare răscumpărate de România vor fi anulate, distruse, arse sau depuse la Ar­hiva Statului, după cum stocul de coroane vărsat Bancei Austro-Ungare va fi di­strus de aceasta. Iar când toate statele cari au eşit sau s-aţi mărit din Austro- Ungaria vor fi terminat această operaţiune, emisiunea Băncii Austro-Ungare va fi re­dusă de la 70 miliarde la 10 miliarde, aceste 10 mil­arde însă sunt garantate de stocul metalic şi de trate al Băncei și presupunând *că din acest stok oare este mai mult decât suficient pentru o emisiune de 10 miliarde (evident că nu este sufi­cient pentru 70 miliarde) s’ar rambursa coroanele rămase cu 35 •/», s ar da pentru o coroană 35 centime adică esuet cursul anului nostru la Paris. Este însă probabil că aceste ultime coroane vor fi rambur­sate 100 Vp, de­oarece operaţiunile comer­ciale ale Băncei Austro-Ungare, pentru care au fost emise, sunt aproape complect lichidate. .Terminând această expunere, trag ur­mătoarele concluzii: I. Posesorii de coroane nestampilate nu trebuie să se alarmeze de­oarece hârtia pe care o posedă reprezintă o valoare reală. II. Statul nostru ar fi trebuit să răs­cumpere coroanele, punându-le la împru­mutul refacerei sau la oricare alt nou îm­prumut în aceleaşi condiţiuni emis ca toate împrumuturile Statului. III. Statul nostru care are o datorie de plătit în coroane, trebuie să-şi asigure aceste coroane cât mai din vreme și să şi formeze un stoc aproximativ egal cu can­titatea de coroane ce va avea de plătit, spre a nu trebui mai târziu să plătească coroanele mai scump, că­ci este natural că atunci când coroanele vor trebui retrasa în vederea răscumpărărei datoriei Austro- Ungare cursul lor să se urce. IV. Valoarea coroanei dacă astăzi este, dar desigur că la lichidarea nu Băncei Austro-Ungare, va fi de 1 leu. De aceea, astăzi coroana trebuie să fie răscumpărată 1 cor: 1 leu, iar dacă Statul nu va face astfel, dansul face o afacere extraordinar de avantagioasă, răscumpă­­rând datoria sa față de Austro-Ungaria pe cursul­ de 50% dacă coroana va fi ram­­bursată cu 50 bani sau la cursul cu care va fi rambursată coroana, dacă nu va­ fi cel de 50 bani. L Negocierile de la Minsk Moscova. — Preliminările de pace sunt în continuare la Minsk. Delegaţia polonă a considerat pro­punerile ruse ca inacceptabile spri­­jinindu-se totodată pe succesele din ultimul timp. Danischo­vsky a de­clarat că propunerile ruse nu sunt definitiv fixate. Rusia doreşte să încheie pace şi situaţia militară nu poate influenţa cerinţa nestrămutată de pace a Rusiei. Preşedintele de­­legaţiunei polonă Damsky, împreună cu trei membrii vor pleca la Brest- Litowsk. Guvernul sovietelor a pro­pus ministrului externelor Sapilka mutarea negocierilor la Est­landa.

Next