Patria, septembrie 1920 (Anul 2, nr. 187-209)
1920-09-01 / nr. 187
Pagina 2 De la oficiul plasei Gilău. Nr. 1195—920. Brevetul de băcănie a comerciantului Martin Betegh, domiciliat în comuna Gilău, eliberat de oficiul plasei Gilău în anul 1913 sub numărul 015—1913. în mod necunoscut s-a pierdut. Se curentează, respective se nimicește. (Subscriere necetibili.) 1066 1—1 primpretor. Circulară către toate oficiile de schimb Vă atragem atenţiunea că la facerea preschimbărilor trebuie să cereţi actele de identitate pentru toţi, care se prezintă la preschimbarea. (Sub. necet.) 107— 1—8 director. înştiinţare cu privirea la schimbarea coroanelor Se atrage atenţiunea publicului asupra articolului 4 din legea pentru retragerea din circulaţiune a coroanelor, care sună astfel: „Acei cari vor contraveni sau încerca a contraveni în orice mod la vreuna din dispoziţiunile ce se vor lua cu privire la preschimbarea acestor monezi, se vor pedepsi cu amendă dela 5000 la 50.000 In editura Societăţii Anonima „Ramuri" Craiova, au apărut următoarele cărţi didactice: C. D. Fortunescu „Limba Franceză“ cl. I., II. şi III. băeţi şi fete, Mariu Demetrescu „Botanica“, „Anatomia“ cl. III şi „Biologia.* Ion Florescu „Latina“ cl. IV. Antreprenori râmbn în obliga cui ofertele lor timp de 40 zile începând dein ziua licitaţiei. Publicaţie de licitaţie oficioase palatca Legin, la 30 Aug. 1920. 1069 l-l Antistia comunală. 125-1920. Cluj, la 23 August 1920. Afanasie Popa, 1105188 p -administrator. Publicaţiune de licitaţie Licitaţia exarendarei teritorului de Palatca, la 30 Aug. 1920. 10691—1 Antistia comunală. Oficiul sanitar judeţean Timişoara. Pentru posturile vacante de medici de circumscripţie dn judeţul Timiş Cererile se vor adresa: „Ramuri“ soc. 1 „ Almăşana“ bancă coin. şi indu anon. Craiova. 1065 insustrială soc. pe acţii în Hida, caută _____Banca Naţională a României, pentru prăvălia sa, un commis-conducător, care să aibă prată încomerciale. Salar după învoire. Postul e de a se ocupa momentan. 1055 33 Direcţiunea. S. Spulbereanu „Citire“ cl. II., III. I ” trebuiau să figăduiască solemn, cu jui'âtip. urban şi „Geografia“ cl. III., IV. tip. IIk &I 6! N T mnoâatv că vor îndeplini conştiincioşi in-Se publică concurs pentru cură- Lei, iar moneda care va face obiectulltirea generală şi pentru facerea unor delictului se va confisca în folosul statu- reparaţii de zidărie si geamuri la lui Şi se face cunoscut, că şi cine ar eed»|^El»l studenţesc“ din Cluj. Cei| Jluuuuwt UU1 ^ I H In oraşul Deva nemulţumirile, însau ar încerca să cedeze declaraţunea sau ” . 1 . Întrări sunt deosebi ale funcționarilor, cresc tot mai să facă uz în favoarea altei persoane saularl uO.eSC a face aceste lucrări juium cu A.^ —oi .«.o« «o ... .„.o«..,«, — —. * x î o o i • «mult din pricina felului de-a administra al a’ar dovedi, că a făcut decaraţiuni neexacte.“ I rugaţi, ca pană în 6 septemvrie a. C.l potentaţilor de azi şi, în deosebi dia pri imn 1 r» I-»X Ori/Oii n, 1r\r Ho+ailofe corin' I i_" * • ____^ i 1. 1016 1—3 să prezinte ofertele lor detailate, servi- Iciului edil de stat din Cluj. în sfri/pânTlF/t nf' comuna Mate» se va pnelSfA „ pi„d « totul Ciâ de Spt, înainteze la subscrisul (Curtea de apel Nr. Un ^ Septemvrie 1990 la ora 10 a. m.l afară de pnm-notarul, al cărui stomac se 32) între oarele 10—12 a. m. unde să pot la Casa comunală. vede că le inshite toate^ și 1-2 tonct'o primi deslușirele necesare în aceasta f chestie. Cluj, la 25 August 1920. 1062 1—2 Vodăm, primdireator. ______Sarvifiul Edil din Sighișoara._____ Nr. 1369—920. 5160 loc. 4000 6816 5089 9468 5777 6938 3946 6665 tul la prețurile unitare sau suma finali»ou cere s’ar aplica a îndeplini lucrul prescris. Ofertele se vor deschide în oficiul subsem. .nat la 9 Septemvrie 1920 ora 10 a. m. La licitaţie ,o29 33 pot participa antreprenorii sau reprezentanţii lor. Publicare de licitaţie Conform ordinului Ministerului Lucrărilor Publice sapţi» Serviciului edil Nr. S9871920 oficiul subsemnat publică concurenţă cu oferte închise pentru îndeplinirea lucrului următor: Refacerea supraco-nstrucţiei de lemn a podului Nr. 118 pe şoseaua naţională Sibiu— Sighişoara între km. 73—74 la seminibus numit prin ap«5stR I Torontal se deschide concurs şi anume: Circ. Şag „ Ghilad „ Mănăştur „ Chelmac „ Chisalău „ Felea „ Jebel „ Butin Rudna să publică licitaţie ce să va ţinea în edific ii.l s p.«* Sncr V. mm rn Serviciului edil din Sighișoara la 9 Septemvrie a. c. oarele 10 a. m. Suma preliminată pentru lucru laie 310000 aproaxie Invităm îat.repronoi ii asi presenta ofertele lor închise în plicuri sigilate până la 9 Septemvrie 1925 orele 10 a. m. prevăzuta cu adresa „Ofert pentru lucrările Publicarea de licitație Nr. 1369 920.“ Acelea oferte cari vor sosi mai târziu sau oferte telegrafice sau ofertele seelor cari nu corăspund condițiunilor Înşirate, nu se primesc. Ofertul are să se facă după formula prescrisă şi anume vadiul de 5% din suma oferită are să se depună înainte la oficiul de dare sau oficiului meu până la 15 Septemvrie adre perceptoratul regesc şi despre depunere să se igaze care Ministerul de Interne Secre alâtureze la ofert cuitanța sau popa legalizată. j, . . , „i n.,...,.. Ar. i s\eesi um u juni iu ute/ust iu nu fi Ofertele simt a se face cu întrebuinţarea tariatul r^fc^) alJ5Jiâtăţii și Asistenţei ^u} cenzard d[n /oc ba mai funcţionează devt'ntemVe1 ItÎÂnÎ P T pr°f “t®611' \și ca preot. Dacă însă vom scruta mai nu numai cu cifre ci şi cu litere.7 Modelul dej toploma^de medic, _iare, vom găsi numai decât motivul ace ofert să primeşte fără plată, devizul de opisiă ol certincat de fîexajenie şi naştere, |Sfor mari favoruri. Este căţeluşul credin coroane, care să poate procura îa oficiu. Duplicat!o. certincat Cie Stlătate.closul patronului său dr P QIOZCL căruia depun serviciul edit nu cispune Retribuţiunile împreunate cu acestea facul multe servicii, în vederea ’recomperoent suma minuends sau plusul cu care oferea Postun sunt conform normelor in vigoare, peczei. Iar dl Buf san de sigur nu a putut - - - *i. ... ____ r: ut ___a Timipnnvn m 1 v A n/mcif "I OQA i n I«-.£ ^ __ I refuza amicului cererea de a da un bun os de ros acestei slugi credincioase. Faj iul, că se jignesc interese superioare ds ale funcționarilor nu importă, când este vorba de ai „noştri“. Prin terorizări, prin şicanări deoparte, prin răsplătiri grase dealtă parte, îşi câştigă partizanii. Oamenii exarendarei teritorului dej sunt neprotejaţi da nimeni, iar sufletul ofereai 7 sîT^pnmesc^"numai" "deiT^oferenţi | vânat din comuna Petea se va ţinej/fl/s al „ministrului“ (aşa li se zicea la îndipiomaţî, aceia cari nu posed dspiomă sunt datori In \j Septemvrie 19‘A) la ora 10 am I coput) ştie să se vâre chiar şi îa inima a-ţi ntnd În efext pe conducătorîul responsabil dip-L r , “ ’ ' duşmanilor lui de ieri. Astfel vedem și lamat sub a cărui num»», voiesc sa lucie© vaciad Lumuudm, I i» . Condițiunile se pot vedea în oarele L,,-^ ba utt foist taM|J„ superiocr ^ menia capautate». Joidioase la biroul secretariatului dini mare dușman al lui, pe vremuri mare na-Lucrările simt a 86 îndepLni până la fmea Palatca. tîonsh'st, îl vedem azi dând târcoale în îunei soemv/ie -* I Petea la 30 An2 1920 | jurul acestui domn, în nădejdea revenirei S'ghișoara, in îs August 1920. eiea’ ^ la postul C6-1 ocupă, ba poate la un post 10312-2 Serviciul Edil. Sighișoara. 11069 l—j. Antistia comunală« 'mai înalt, Prezidentul curţii de apel Cluj. Nr. XIX, A. 41/1920. Preş. CONCURS M CONCURS La palatul justiţiei loco, pentru efep- tuirea reparaturilor necesare se publică concurs. ____ _ Nr. 784/1920. Concurs Timişoara, la 12 August 1920. Dr. Roman Rudneau, medic primar de judeţ. Elaboratul technic şi condiţiunile se pot. „ „ „ . « „ „ vedea in carele oicioa e ţi tot atunci eventualei PU0|IC3llS fj2 informaţi necesare. I ^ * Intendenta Corpuriler Armată. „PATRIA“ . Se mişcă Ungurii dela noi Avîz. Nepreiintându-se ofertanţi la licitaţie din ăl — Cum au vrut să organizeze propaganda la noi? — Un manifestant de jo^septemvrii - Ce se întâmplă la hotarul Bihorului? — „Sociaissîîi“ maghiari dela tino licitaţie publică cu termen de urgenţă cui noi vreau să uşureze propaganda teroriştilor din Ungaria oferte închise pentru vânzarea sacilor de cânepă şi de hârtie reformaţi. Licitaţia se va ţine la B.-j Propaganda îndreptată tfi’J Budapesta CÂui VÎÎ ArmatUa -Sib^Jn‘r' continuă cu aceeaş insistenţă de mai Ossnădiei Nr. 4—6, Etajul II, ușa 104, m confor-l, . . , . „ * i, ■miiatn mari ,li„ lotrna «intabilit&fei pU-1 IRMOţ©. Au Vrut 3ă O OlgfllllZeZC^ Sl ROI, unitate cu art. 72—83 din legea contabilit&tei blice a Statului. Din sadi,urmesză să fie vânduţi, se află strucţiunile primite de Comisia de propagandă din Budapest*. După instrucţiunile amintite, respectivul, care era încredinţat cu conducerea propagandei, avea misiunea să-şi de- ^ lege împuterniciţi în fiecare oraş mai mare 7”0,* ieşi la diferite ţinuturi, lucrând independent toate tranşeie|£0eare ungur şi agitând pentru Ungaria, pe la întruniri, biserici etc. In manifestul amintit se profeţeşte, că „o să vină vremea, când va fi nevoe de solidaritatea tuturor ungurilor“, încheie apoi astfel: „De multe ori vor fi ochii copiilor noştri plini de lacrimi şi de moulte ori ne vor mai privi plângând. Licitaţia exarendărd teritorului de linsă dacă ne vor pretinde să Ie arătăm, că vânat din comuna Legin se va ţine ce am făcut în aceste zile critice: să le în 16 Septemvrie 1920 la ora 10 a. m. arătări că baremi am făcut ceva“, „ comunală ?'■ amb,‘ia asta de-a arăta, că au fâla Liba,comunala. „ lent „ceva" i-a dus până la nebunie, intre-Condiţiunde se pot vedea în oarele Jngnj în Ungaria faimoasa teroare albă la biroul secretariatului din Aceasta ambiţie le-a inspirat şi furia răsbunărei, cu care s’aruncă pe nişte existenţe pacinice, pierzându le în infernul Ungariei. Este dr Fabius Sălăjan, care a fost trimis la Micske după nişte bani Secretarul comunal din satul numit însă la uneltit pe ca şi în Cehoslovacia şi Iugoslavia etc, mâna teroriştilor din Ungaria. Nu se ştie. ____ Astfel Comisia de propagandă din Buda’dacă este în tabăra de internaţi din Haj ia Dep, Reg. de subz. G. 7 A. in Sibiu i40°?.r-1 pesta a lansat nişte manifeste pretutindeni ■ mâskâr ori a fost omorât de atunci, de la Manutanța Alba lulia^25* kg.°tenei^'sfâSO IP® teritoriile deslipite de Ungaria. In ma- «*nd o — +“' de hârtieInifeste «înatmnoi mnile necesari erau şi instruct unile necesare Arad 2540 kg. cânepă şi 17890 kg. pentru a alcătui organizaţii de propagandă, . * d.eoafiîLe apelând la naţionalismul ungurilor dela Timişoara 1720 kg. cânepă ^Bk* lL La manifestul, care de prezent se Braşov 3827 kg. amestecaţi cânepă află într’un exemplar la autorităţile noucu hârtie Igtre competente, este anexat şi un Orăştia 869 kg. amestecaţi cânepă J formilar declaraţîe tipărite, care trecn Jhartier- - - -baia căror era Dep. Regional de subz. şi msnutaitele men i Complectat de ungurii ______________________ ____ ționate au ordin să permită oricui amator săi adresat. Acest formular ar îl UebUlt Sa Ic Gr Popescu Breasta Religia* cl. lvadi5 sacii rdomnaţi în orie« zi de lucru precum servească de raport, în care încredinţaţi! I n. set*. 1 ” ' şi esetul de sarcini. io«. 1—îjpg lângă raportarea situaţiei de la noi — când a căzut în ghiarela sălbatecilor terorişti. Datoria autorităţilor noastre însă ar fi să intervină la Comisia interaliată din Budapesta, ca să-l elibereze, dacă mai trăeşte iar în caz contrar, să ia măsurile necesare contra bandiţilor albi. Iredentismul teroriştilor separa, ea-i servesc şi „socialiştii“ maghiari dela noi, după cum s’a observat şi la congresul ţinut în Cluj. Faptul acelsta s’a dovedit şi la întrunirea de Duminecă, la care au vrut să demonstreze: contra intenţiei de a nu unifica valuta în proporţia 1:1, contra cenzurii şi stărei de asediu şi contra legei, care nu tolerează grevele, considerându-le illegale. La întrunirea numită au hotărât, să declare grevă generală în întreg Ardealul, ca să producă un haos complect! Cu toate că socialiştii români nu au fost de acord cu ei, totuşi i-au însoţit. Fruntaşii socialiştilor români le-a atras atenţia, ca să se poarte liniştit la demonstraţie. Insă ungurii ajunşi în piaţă, au început să suiere: „Trăiască victoria bolşevică“ şi „Jos Regele !“ Pentru aceste au mai lucat o bătaie straşnică şi au fost împrăştiaţi. Românii s’au retras la începutul scandalului, încât numai pe ungurii iredentişti, ascunşi sub masca socialismului, i-au lins câteva săbii lucii. Astfel se afirmă, că şi plănuita grevă „generală“ a eşuat, pentru că socialiştii români s’au convins îndeajuns de intenţiile „tovarăşilor“ unguri, cari îşi bat pieptul, că sunt socialişti, însă în realitate sunt cei Astfel au târât din Bihor pe un ro mai încarnaţi iradentişti, cea mai mare mân, fără ca să-i mai afle cineva urma. parte. Activitatea dlui Petre Groza Aciditatea sa distrugă* — Dr P. Groza este satrapul judeţului Hunedoara , toate şi demoralizatoare da volniciei, cu care conduce afacerile publice ale acestui judeu prin pe dupa lângă toate guvernele: dr P. Groza. Funcţionarii vechi sunt parte înlocuiţi, parte readuşi la voinţa acestui om lipsit de orice învăţământ mai nobil întreagă administraţie a judeţului este tixita cu oameni devotaţi, rudenii mai apropiate sau mai îndepărtate, indivizi fără altă voinţă Condiţiunile se pot vedea în carele nari mai .tot ceilaţi cad în aceiaş nfîHm«e la hirnul secretariatului din categone. totuşi, cea mai sfidătoare moticioase la Dirom Secretariatului amdrăsneală este ca fanfyona'ulm dela ju-Palatca. det L. Curea. întrebaţi pe oricine îl cunoaşte şi veţi avea răspunsul, că acest domn este absolut incapabil de a produce ceva şi în deosebi administraţia şi chestiunile juridice sunt „terra incognita“ pentru dânsul. Nu are nici o calificaţie şi nici pregătiri speciale şi totuşi a fost încadrat de către dl secretar general în clasa de salarizare VII. Beşenova-mare cu 7782 „ , , , , , r, „ , ... „ ,, . , . I de om, care acum îşi începe cariera? ! Dar Reflectanţii îşi vor înainta cererile r este încurcătorul tuturor chestiunilor, cari îi trac prin mână. Acest om a fost în acelaşi timp şi mai nou, încep a năpădi şi liberalii, cercând a se constitui comitete, a se înfiinţa cooperative etc. Actualul substitut de primar Harbay, titularul fiind suspendat şi concediat cu ocazia alegerilor, a fost încadrat în el. VII de salarizare. Herbay este un fost „notarăş“ pe vremea Ungurilor, refugiat de teama răzbunării ţăranilor, pe cari i-a nedreptăţit. Voeşte să ajungă cu orice preţ primar, cu toate că i s’a spus, că nu e vrednic, pe timpul prefectului dr Pusuica. Astăzi, prefectul actual, ca răsplată pentru serviciile aduse şefului (fără a cui învoire nu se întâmplă nimic in judeţ, ba se ţin chiar posturi neîntregite pentru faptul că dl Groza nu a spus încă cui a promis să fie numit dl Groza, sa încadrat în această clasă şi gradaţne, care nu este de nasul lui. Deputatul preot dr D. Mari a adresat următoarea interpelare guvernului, într-una din şedinţele Camerei: Am onoare a interpela pe dl ministru al cultelor : Are cunoştinţă Domnia-Sa, că preoţimea din Transilvania, Banat şi păr- Este cu putinţă astfel de lucru ? Un ţîlp ungurene, mi-şi primeşte regulat salafuncţionar, care nu vredniceşte nici dupăriilea ce e mai mult, preoţimea din calificaţie, nici după vârstă mai mult de «dieceza Gherlei, în anul curent n’a primitclasa IX de salarizare să fie încadrat în eă nici un ban şi această situaţie poate să clasă în care pot ajunge numai magistraţi, subsiste şi la alte episcopii, cu practică îndelungată şi mulţi ani de Cred că dl ministru ştie, rolul C8 la serviciu? Cunoaştem cazuri, când advocaţi în avut preoţimea română pe timpul stăpâvârstă au fost numiţi la magistratură în animii streine, când toată urgia celor ce ne cerau clasă. Care va să zică aceşti oameni asupreau se revărsa asupra acestor amărâţi cu calificaţie superioară, cu largi emeş- plujitori ai altarului şi neamului, ştie şi tinţe juridie şi lungă practică, sunt vraci-i jertfele ce le-au adus preoţii pentru realiaid de acelaş tratament, ca şi un analfabet — • —- ’ " * ■ ...... al tuturor chestiilor juridice, ca şi un fleac Salariile preoţimei zarea visului nostru, doară toate puşcăriile de preoţi erau pline, iar familiile lor, acasă erau batjocorite! Nu crede dnul ministru, chiar şi în cazul, că actualul guvern ar fi cu sentimente averse faţă de preoţima — ceeace nu cred, — că s’ar impune, ca să se îngrijească cu mai multă stăruinţă de aceia, cari până acuma au avut parte numai de lipsuri şi năcazuri. Nu simte dl ministru, că şi pentru aceşti robotaşi şi neamului trebuie să sosească, după Vinerea dureroasă a Patimilor, luminata zi a învierii. Şi aceasta se aşteaptă cu atât mai vârtos, că dl ministru este ardelean şi ar trebui să le cunoască atât meritele cât şi nevoile. Ce măsuri erele dl ministru să ieie, pentru sistarea acestei anomalii de neînţeles, că pe de o parte să se îmbunătăţească sprte a acestor nenorociţi, ridicându-li-se şi lor, salariile, pa da altă parte ca să şi-ie primească la timp Cred că România-mare are şi astăzi lipsă, de aceşti pioneri ai culterii naţionale, şi de aceşti susţinători ai moralităţii publice, care în timpul războiului a fost atât de sdruncinată, căci refacerea morală a ţării cade în sarcina preoţimei, iar România va prospera, numai în măsura cum va ști să se refacă din punct de vedere moral. 1 Septemvrie 1920 Soluţia în chestia coroanelor nestampilate Intr’unul din ultimele numere ziarul „ Argus“ punea întrebarea că ce se va face cu coroanele neştampilate acum cu ocazia răscumpărirei coroanelor stampilate. Chestiunea este lămurită de tratatul de pace de la St.Germain şi pentru că guvernului îi este greu să comenteze pentru public stipulaţiunile acelui tratat, daţi-mi voe ca în mod practic să dau eu acele explicaţiuni. Tratatul de la St.Germain relativ la această chestiune enunţă două principii: împărţirea datoriei publice a fostei monarchii Austro-Ungare între statele cari au născut sau s’au mărit prin desmembrarea ei și lichidarea Băncai Austro- Ungara. In practică principiile acestea s’ar traduce în modul următor: Să presupunem că Banca Austro-Ungară ar avea o emisiune de 70 miliarde din cari 10 miliarda emisiune acoperită cu un depozit suficient de aur şi trate, iar 60 miliarde acoperite cu împrumuturile statului Austro-ungar. Aceste 60 miliarde vor fi preluate într-o proporţie oarecare de Austro-Germană, Ungaria, Cehoslovacia, Iugoslavia, Polonia şi România şi să zicem că ţarei noastre i-ar reveni 10 miliarde. Prin răscumpărarea care are să vie a coroanelor ştampilate care circulă pe piaţa noastră, Compânia îşi formează stokul fie coroane cu care la un moment dat îşi va răscumpăra partea ei din datoria publică a fostei Austro-Ungarie. Acalaş lucru l-a făcut şi Iugoslavia şi Cehoslovacia. Astfel că la fixarea părţei din datoria Austro- Ungariei ce va reveni României, Jugoslaviei, etc. aceste ţări vor prezintă la Banca Austro-Ungariei sicltul de coroana acumulat, iar în schimb ni se vor libera de o valoare egală bonuri de ale datoriei fostei monarhii. De acea preschimbarea coroanelor la noi ar fi trebuit să se fi făcut, primindu-le la subscripţia împrumutului refacerii, căci coroanele acestea vor servi la stingerea unei datorii, şi drept era ca această datorie plătibilă peste 50 ani sau chiar la înfinit, să fi fost convertită într’o altă datorie plătibilă la termen, însă garantată de Statul român. Bonurile datoriei publice austro-ungare răscumpărate de România vor fi anulate, distruse, arse sau depuse la Arhiva Statului, după cum stocul de coroane vărsat Bancei Austro-Ungare va fi distrus de aceasta. Iar când toate statele cari au eşit sau s-aţi mărit din Austro- Ungaria vor fi terminat această operaţiune, emisiunea Băncii Austro-Ungare va fi redusă de la 70 miliarde la 10 miliarde, aceste 10 milarde însă sunt garantate de stocul metalic şi de trate al Băncei și presupunând *că din acest stok oare este mai mult decât suficient pentru o emisiune de 10 miliarde (evident că nu este suficient pentru 70 miliarde) s’ar rambursa coroanele rămase cu 35 •/», s ar da pentru o coroană 35 centime adică esuet cursul anului nostru la Paris. Este însă probabil că aceste ultime coroane vor fi rambursate 100 Vp, deoarece operaţiunile comerciale ale Băncei Austro-Ungare, pentru care au fost emise, sunt aproape complect lichidate. .Terminând această expunere, trag următoarele concluzii: I. Posesorii de coroane nestampilate nu trebuie să se alarmeze deoarece hârtia pe care o posedă reprezintă o valoare reală. II. Statul nostru ar fi trebuit să răscumpere coroanele, punându-le la împrumutul refacerei sau la oricare alt nou împrumut în aceleaşi condiţiuni emis ca toate împrumuturile Statului. III. Statul nostru care are o datorie de plătit în coroane, trebuie să-şi asigure aceste coroane cât mai din vreme și să şi formeze un stoc aproximativ egal cu cantitatea de coroane ce va avea de plătit, spre a nu trebui mai târziu să plătească coroanele mai scump, căci este natural că atunci când coroanele vor trebui retrasa în vederea răscumpărărei datoriei Austro- Ungare cursul lor să se urce. IV. Valoarea coroanei dacă astăzi este, dar desigur că la lichidarea nu Băncei Austro-Ungare, va fi de 1 leu. De aceea, astăzi coroana trebuie să fie răscumpărată 1 cor: 1 leu, iar dacă Statul nu va face astfel, dansul face o afacere extraordinar de avantagioasă, răscumpărând datoria sa față de Austro-Ungaria pe cursul de 50% dacă coroana va fi rambursată cu 50 bani sau la cursul cu care va fi rambursată coroana, dacă nu va fi cel de 50 bani. L Negocierile de la Minsk Moscova. — Preliminările de pace sunt în continuare la Minsk. Delegaţia polonă a considerat propunerile ruse ca inacceptabile sprijinindu-se totodată pe succesele din ultimul timp. Danischovsky a declarat că propunerile ruse nu sunt definitiv fixate. Rusia doreşte să încheie pace şi situaţia militară nu poate influenţa cerinţa nestrămutată de pace a Rusiei. Preşedintele delegaţiunei polonă Damsky, împreună cu trei membrii vor pleca la Brest- Litowsk. Guvernul sovietelor a propus ministrului externelor Sapilka mutarea negocierilor la Estlanda.