Patria, septembrie 1920 (Anul 2, nr. 187-209)
1920-09-17 / nr. 200
Pagina 2 ŞEDINŢA DE DUPĂ AMIAZĂ Raporturile dintre studenţi şi universitate O foarte interesantă conferinţă reia Supravegherea, conducerea tivă la raporturile dintre studenţi şi Universitate, rector, consilii profesorale, senate. Dăinuieşte o concepţie curioasă în ţară, a prăpastiei dintre profesor şi student. Studenţii nu-s consultaţi când se face un regulament, ca acel de ordine şi disciplină, deşi acest regulament e pentru studenţi, el consideră pe studenţi ca pe nişte copii capabili de-a fi duşi de mână. Nu numai că e făcut de vreun profesor necunoscător al situaţiei reale a studanţimei, ci din culisa politice. De altfel din acestea se bombardează profesori, cari pot chiar văduvi catedrele cât vor, chiar cu anii, sunt rambatându-se pe unde vor. Noi studenţii trebuie să stăm cu moaile în sân , deşi avem obligaţia şi dreptul de-a curma o asemenea stare de lucruri, vădită deplorabilă. La Iaşi, de ex. a fost un exod justificat pentru acei profesori cari voiau să mai lucreze şi nu puteau face nimic la acea atmosferă, nejustificat pentru cei care s-au dus să se căpătuiască. Universitatea trebuie să fie ce-a fost şi la geneza ei şi nu ceea ce e în spiritul veac 18 şi 19, ea trebuie să fie o obştie sufletească, o asociaţie între spiritul experimentat şi format al profesorilor şi spiritul dornic de ştiinţă a studentului. Toţi trebuie , , , , ţ,-—z,—-t— să muncească, şi studenţii, dar şi profesorii. * a°lamă, O telegramă Cere, după exemplul ţărilor scandinave,.v3 intreb» dacă acceptă această rugăconsilii reprezentative studenţeşti recunos- \ mmnte ..... cuie. ca instituţii universitare. Ca regula? . ’003.* a’eS raemmu de onoare, cet mental de ordine şi disciplină să poată fi PJjtra rectori, apoi din S. Mehedinţi, A. C. respectat trebuie să se modifice, consul- \ C izar . Părvan, Oreste Tafrali, Sexul tăndu-se şi studenţ’mea. Tot ce e societate .Peşcuriu. . studenţiască trebuie să fie validată nu uu-i _ !imu“ indescriptibil când se propune mai de senat ei şi de centre. Pentru în- ] ^ 0C1^erari: ® or? P°Dtto. Ca să lăturarea conflictelor între societăţi s’au Poa.1} fl a.es,a se. e ^poetul patistudenţi trebuie o comisia de arbitri. Cerem.rn noastre fl_ar_ preşedintele proclama schimbul de profesori, cu universităţile din ales Pe poetul Ardealului Octavian Goga şi nu pa dl Goga, atunci de abia se aplaudă. ţară şi cele din streinătate Dl VIRGIL BOGDAN-DUICA- Centrele prin oficialitatea lor au obligaţiuni care nu pot exista cu interesele de toate ordinele ale studenţilor. Asociaţiuni izvorita din necesităţi reale ale unor studenţi, care sa susţie anume idei numai intre dânşii, fără 11 fi idei poltice, un cerc de studii socialiste, de ex. n’ar putea cere aprobarea Centrului şi acesta nici nu ia'- da-o Dl ARDELEANU: Cât timp centrele vor fi naţional politice, asociaţiuni ca cele amintite de dl Bogdan vor fi inevitabile. De aceea sa impune ca centrele să se desbrace de caracterul lor naţional-politic şi să devie social-politice, alunei numai va dispare neesitatea foldrii rlo asociaţiuni lăturalnice. Senatului profesoral, apoi, nu-i putem impune vederile, ci spune. Dl ARDELEANU: Profesorul e un educator, cum i se va putea dicta de studenţi care de-acum înainte vor fi mult mai tineri decât noi? Intimitatea nu se impune, ea se naşte în laborator, dacă atât profesorul cât şi studentul vor lucra deavalma. Dl CHRISTIAN: Ce va fi cu studenţii neromâni dacă societăţile lor trebuie recunoscute de Centru, care încă nu-i primeşte. In organizaţiunile judeţene avem de lucrat cu stud, streini ei fiind mai bine organizaţi şi lucrând pentru aceleaşi scopuri ca şi noi Dl LABUŞCA răspunde, dând toate lămuririle celora care au vorbit după d sa. Dl R. DIMITRESCU: Societăţile stud. sire nu nu-s prigonite prin faptul că vor trebui controlate de centru; intrând ca şi ale noastre în asociaţia generală vor avea unde reclama; apoi, în afară de centru mai e şi senatul univ. Dl VLAICU: In Bucovina se pierde acea libertate academică, dată de guvernul austriac răpită însă de guvernul român. Cantinele şi câmintrile studenţeşti, flască e compus din dnii C. N. Ifrim, Gr.E. ARDELEANU, ca bănăţean.mul T. Popa, Ilescu-Govora (propuşi de Cen-tţumeşte studenţimei pentru atenţia dată frul Iaşi), Vasile Ispir, Paulian, Gh. Banu (Bucureşti), dr Groze, Stoica, Victor Vlad (P. Maior“ Cluj)Stănica Berariu, Eudoxie Gribowsky, Gheorghiu (Cernăuţi), Marius Sturdza, Marmeliuc („Rom. Jună“, Viena). Numele stud. morţi pentru întregirea neamului se va înscrie, cu faptele lor şi alte date, într’un album, înfierând dezinteresarea Bucureştenilor la înmormântarea marelui istoric AD■ Xenopol, dl Lăbuşcă cere congresului transportarea rămăşiţelor pământeşti ale marelui dispărut la Iaşi. Se alege şi comitetul Uniunea: Viacu, Duminte, Vintilă, Popescu, Ion Valescu, Petru Ghiaţă, Al. Constantinescu, Ion Ţeţu, Vic. Ardeleanu, Gh. Sglimbea, Lăbuşcă, Iuliu Niţulescu, Al. Bărcănescu, Laurenţiu Caton, Dimitrie Cudla Soc. „Aurel Vlaicu“ din Turnu aderă la congres. Soc. stud. în drept din Iaşi reaminteşte recentele incidente ale unui gazetar Dl CAZAN în raportul său asupra Jexprop şi trădător Alfred Hefter şi cere Cantinelor şi Căminurilor aduce judicioasei să se revie asupra pedepsei date pe necritice şi modificări interesante menite ai drept unui student care nu şi-a făcut face din căminurile noastre abia înjghe- decât datoria cu acest prilej, pedeapsă bate instituţii de valoarea celora din ţă dictate de Senat Aflăm atunci că pentru rile scandinava. Studentul nu cere nimic,o manifestare naţională Administraţia Bava câştiga tot prin munca lui, câştigul Bucovinei a impus pe studenţii bucovineni va pune la casa comună, care e a lui. Ia pedepse băneşti, va fi tot a lui. Dl GEORGESC¥: Cât mai mulţi studenţi în comitetele de direcţie. Economul să nu fie de meserie ci din lumea universitară, directorul să fie ales de studenţi, o cât mai largă descentralizare, studentele, gospodinele de mâne, trebuie să între în comitete. D-ra FRUNZETTI: Să ne conducem singure. Persoane din afară să nu pătrundă în cămin. Dl BERBERIAN: In loc de statut o moţiune cu doleanţele studenţimii. Studentele de la cantina medicinistelor cer directoare titrate, intrarea decanilor în comitete, etc. Şoc. respective şi centrele vor redacta moţiunile deziderate. Dl SGLIMBEA: In chestia universităţii maghiare, a unificării învăţământului superior, toate catedrele libere să fie ocupate. DILABUŞCA: Proclamarea membrilor de onoare dintre personalităţile marcante cari au luptat pentru cultura naţională şi pentru studenţime. înainte de a pronunţa numele dlai Dl GEORGESCU propune: pe un suflet totdeauna tânăr, care fără să şi facă un piedestal politic a ajutat întotdeauna pe studenţii cu înclinaţii literare, pe dl Odd Densuşianu. Mai sunt propuşi: dl Onciul, ca fost prim-preşedinte al unei societăţi bucovinene, C. Ifrim, întemeietorul organizaţiei studenţiei ieşene, Maria Ştefănescu, dr Mina Minovici, Ioan Simionescu, Mitropolitul primat, Mitropolitul Ardealului, dr Vasile Spin Ca preşedinta daonoare se aclamă pe M. Sa Regele. Se închide discuţia la propuneri de membrii de onoare tocmai când se mai propuneau: dnii P. Poni, D. Pompei, Mrazek, Ţiţeica, Xenofon Gheorghiu, etc. Locul viitorului congres va fi Cernăuţii. Comitetul de patronaj din foşţii studenţi care s’au remarcat în vieaţă studen- timp, pentru că nimeni nu are convingeri personale. Să nu se mai bată apa ’n piuă. La Iaşi şi în Bucovina jidanii sunt un pericol. O consfătuire pentru o formulare într’o nouă propunere iar nu va da rezultat. Votul nominal tot aşa. Fiţi şi unii şi alţii concilianţi. Dl Lunescu să nu ia cuvântul, îl sfătuesc. Dl VASILIU, preţed, încearcă să scindeze amendamentul propus, menţinând excluderea la Cernăuţi, dar respingând-o la Ieşi. Nu reuşeşte. Pun la vot. Se votează amendamentul prin ridicare de mâni şi se admite. In restul şedinţei se votează statutul pe articole cu mici modificări. Statutul privitor la raporturile statornice de solidaritate şi prietenie între asociaţiunile studenţeşti, la aducerea la cunoştinţa autorităţilor publice a cerinţelor studenţimii, la stabilirea legăturilor între studenţi şi foştii studenţi, la plasarea şi asistenţa studenţilor, la legătura cu asociaţiile din alte ţări, la schimbul de studenţi, la facilitarea studenţilor care pleacă în streinătate, va scoate un anuar şi un buletin al studenţimii şi va fi expresia mentalităţii şi intelectualităţii studenţimii noastre, dommire a lucrărilor. Mulţi din majoritate! Dl ROM. DIMITRESCU : Fiecare pleacă Majoritatea e dispusă să cedeze din noi are şi nu are dreptate în acelaş numai să sa termine odată. In acelaş timp minoritatea încearcă să facă propagandă. Dl ILIE VASILIU: Doriţi un amendament? Rog atunci să mi se prezinte unul din partea studenţilor bucovineni. • • VOCIFERĂRI: Cam bucovineni? Sunt şase societăţi care nu se înţeleg între tie. Dl FOPESCU: S’a despărţit de Centrul Iaşi când cu ideia primirei streinilor. Explică sciziunea de la Iaşi. Minoritatea scandaloasă nu e câtă se vede, ei reprezintă foarte mulţi studenţi. La Iaşi, Bucovinenii, Oltenii nici nu vor să vă recunoască. Preşedintele încearcă să maşineze. Vacarmul creşte iarăşi Este autorizat să vorbească din partea Bucovinenilor. Se ia în considerare amendamentul cu excluderea streinilor de la societăţile din Bucovina şi din Iaşi! Dl BUZEA. Amendamentul cade, întrucât face parte din moţiunea dlui Dinu care şi ea a căzut. Centrul din Iaşi nu e obligat prin moţiunea Lăbuşcă să primească pe streini. E deci treaba Centrului. „PATRIA“ ŞEDINŢA DE NOAPTE Se deschide la orele 9 25. , Dl VASILIU: citeşte o moţiune prin care se propune, ca profesorii universitari să fie primiţi, ca membri onorari în Uniune. Nu se admite, pe baza, că din Uniune nu pot face parte decât studenţii universitari. Chestia valutei Dl STANCIU: citeşte un proiect de lege al dlui prof. Nistor. Prin acesta s’a protestat, ca studenţilor trimişi în streinătate, să li se acorde oarecare beneficii la valută. Eventual schimbul al pari. Proiectul însă a fost respins de majoritatea guvernamentală. Aceasta respingere a atins foarte dureros studenţimea. Se citeşte următoarea moţiune: Studenţimea universitară, adunată la primul Congres în Cluj, protestează împotriva respingerii proiectului de lege amintit considerând procedarea guvernului drept act de desinteresare faţă de studenţime. Dl DUMITRESCU: ţine să declare, că o delegaţie trebuie să ceară de la guvern ca să acorda studenţilor trimişi în streinătate, o bursă mai mare, ca să poată trăi Bursa să se plătească în banii ţărilor respective, pentru că studenţii să nu mai fie speculaţi. Astfel propunerea de a intrerveni la guvern pentru a supune votării şi a primi proiectul dlui prof. Nistor, se aprobă. Căminele Dl GEORGESCU în chestia „Căminilor studenţeşti“ propune să se intervină la guvern pentru satisfacerea doleanţelor studenţilor în chestia căminurilor, votânndu-se moţiunea. Constatându-se că „Căminul studenţesc“ nu mai corespunde în actualul său sistem de funcţionare trebuie schimbat cu totul nevoilor noastre prezente. Toţi studenţii să contribuie la fondul căminului. „ Să se intervină, ca conducerea efectivă a acestei instituţiuni să fie încredinţată studenţimea, după sfaturile profesorilor şi concursul altor persoane. Fiecare cămin să şi poată face singur gospodăria necesară. Direcţiunea căminului să facă parte din sfera universitară. Imediata înfiinţare a unui cămin studenţesc la Cernăuţi, unde nu este. Menţionarea căminelor, cel puţin încă un an, în clădirile în cari sa află acum. Căm studentelor să aiba aceeaş organizare ca ale studenţilor. Statul să contribuia într’o măsură mai mare decât până acuma, pentru organizarea existenţei studenţilor, aceasta fiind chiar interesul neamului român. Dl NAZARIE, raportor, citeşte statutele din 1919 referitor la organizarea centrelor studenţeşti pe lângă cele din Bucureşti şi las, în Cluj şi Cernăuţi. Propune, ca toate actualele centre să fie centralizate la Bucureşti, sub un singur comitet de conducere, pentru a curma anarhia ce există în aceste centre, cari însă îşi vor păstra în sânul lor autonomia de activitate culturală. Dl BANCILA citeşte două paragrafe dintr’o lucrare a sa făcută acasă, referitor la organizarea cercurilor studenţeşti. Venind mai multe moţiuni pentru cetire şi fiind timpul înaintat (ora 12 noaptea), dl Ardeleanu propune, să se suspendeze şedinţa, rămânând să se discute chestia organizărei în alt timp, eventual la Congresul dela 1 Dec. 1921. Dl NAZARIE propune, ca să se discute aceste chestii în sinul centrelor, urmând să se reia la Congresul data 1 Dec. 1921 la Cernăuţi. Majoritatea aproabă propunerea. Chestii actuale Dl VASILIU ceteşte o moţiune contra ■infiinţărei Universităţii maghiare la Cluj. Dezaprobă modalitatea procedărei ungurilor în această chestie şi nu admite înfiinţarea Universităţei la Cluj, pentru că acest oraş trebuie să fie cupola culturei româneşti. Mai ceteşte o altă moţiune, relativ la românii bănăţeni ajunşi sub stăpânirea sârbească, bănăţenilor ajunşi sub stăpânirea sârbească, exprimându-şi dorinţa de a vedea cât mai curând pe aceşti studenţi la Congresul studenţilor din România-mare. Din partea dlui dr. MINOVICI, dl preşedinte ceteşte o scrisoare: „Rog, a fi interpretul meu pe lângă dnii studenţi, comunicându-le, că, dacă cu cai dispăruţi am făcut România-mare teritorială, de la dlor aşteptăm şi le dorim a face România-mare intelectuală. 17 Septemvrie 1920 Criza de locuinţe Evacuările —■ Controlul pentru stabilirea ilegalităţilor Având în vedere marea criză de locuinţe, în urma repetatelor plângeri, guvernul a grăbit evacuările. Cu toate aceste însă, evacuările se fac cu greu, pentru că se intervine mereu în favoarea celor evacuaţi. Oricine este evacuat, recurge la protecţia olor Bucşan şi Mihali, ori la Consiliul orăşenesc cari, intervin apoi în favoarea celor evacuaţi. Astfel, rămân aici foarte mulţi cari ar trebui să plece din Cluj. Având în vedere, că s’au săvârşit foarte multe ilegalităţi prin astfel de intervenţii, prin cari cei dela evacuare au fost somaţi să suspendeze evacuarea unora, s’a hotărât, să se facă un control general. In această comisie de control sunt reprezentate şi ziarele, pentru că să poată constata şi publica ilegalităţile săvârşite. La criza de locuinţe au contribuit foarte mult şi unii funcţionari de la Peraeptorat. Se pretindea să dovedească fiecare, că-şi are indigenitatea în Cluj cel puţin de patru ani şi că a plătit dările aici. In caz că nu putea dovedi, era evacuat, dacă nu se intervenea din altă parte. Insă după cum se arată din loc competent, se dădeau adeverinţe de plătirea dărilor şi în mod ilegal, da către Parceptoral. In special au adeverinţe aproape toţi evreii cari după cum se ştie au venit, cea mai mare parte în decursul revoluţiei la oraş. Astfel permiţându-li-se să rămână şi pe mai departe in oraş, funcţionarii au rămas pe străzi. Pentru funcţionari , deocamdată se vor evacua câteva stabilimente, ca să ajungă cel puţin câţiva sub un acoperământ provizoriu până se vor elibera mai multe locuinţe, cam azi sunt încă ocupate pe nedrept. Asemenea vor fi evacuaţi şi magnaţii şi toţi acei, cari n’au nici un interes să locuiască în Cluj. La controlul amintit se va proceda foarte energic, având în vedere, că vor fi şi delegaţi de-ai ziarelor, cari vor publica orice intervenţie şi orice ilegalitate ce s’a săvârşit şi s’ar săvârşi. Astfel separă că in curând vor fi eliberate foarte multe locuinţe, putându-se plasa astfel, în primul rând, funcţionarii. In legătură cu controlul sa vor controla şi adeverinţele date de perceptorat în vederea evacuărilor. Adeverinţele ilegale se vor înainta parchetului pentru a pedepsi pe vinovaţii, cari au săvârşit aceste ilegalităţi. Cei cari posedă astfel de adeverinţe ilegale, pe lângă că vor fi evacuaţi, vor fi şi închişi şi amendaţi. In ceea ce priveşte intervenţiile unor secretari generali etc. se vor înainta caz firite la Bucureşti guvernului, ca acesta să ia la cunoştinţă cum fac administraţie delegaţii săi. Despre unele intervenţii am amintit de altfel într’un număr recent al ziarului nostru, comentând şi cazurile, încât, referitor la intervenţii, evacuări şi locuinţe mai avem unele date, pe cari le vom publica ca să poată vedea marele public în ce mod se manifestă: cinstea, legalitatea şi munca averescano-gogească, promise la fiecare pas şi în fiecare chestie, când numitul guvern avea nevoie de încrederea cetăţenilor. Regretăm că delegaţii muncitorilor n’au vrut să ia parte la control pe motiv, că ei n’au garanţie dacă evacuările se vor face după cerinţele drepte. Acest motiv însă nu este justificat pentru că evacuările se vor face pe baza referatului comisiei de control. Se afirmă şi se crede că comisia de control numită acuma, va face mai târziu şi incartiruirile. Casa învăţătorilor din Cluj — Protestul Asociaţiei învăţătorilor din Ardeal — Toţi câţi am trecut prin cataclismul tori, cari urmau studiile la Universitatea de curând desfăşurat, al răsboiului mon-din Cluj, întreţinându-i prin cotizaţiile ce dial, ne-am putut forma convingerea, căi plătiau fondului „Eötvös“, a trecut cu deabinele vremea, când drepturile fireşti ale indivizilor ca şi ale colectivităţilor mai pot fi călcate în picioare. Şi deşi această concepţie stăpâneşte cu destulă putere, totuşi mai sunt oameni, cari puşi în situaţii şi rol de conducere, încearcă în mod abuziv, să exploateze aceste situaţii în propriul lor favor, sub platforma servirii unor interese obşteşti. Este vorba de Casa învăţătorilor din Cluj, pe care dl dl Onisifor Ghibu profesor universitar şi fost secretar general la instrucţia din Ardeal, pe vremea atotputerniciei sale, a răpit o cu violenţa de la învăţători, pentru a şi asigura sieşi locuinţă şi afle condiţii favorabile de traiu, schimbându-i şi numele din „Casa învăţătorilor“ în „Colegiul Latin“. Socotim a fi sosit timpul, care ne obligă să demascăm cu toată indignarea opera nefastă a dlui dr. Ghibu, care tinde a provoca cele mai legitime nemulţumiri în rândurile învăţătorilor români. Fără a avea o bază de drept, de a concepe idea, pe care o îmbracă în frumoase cuvinte, că aceasta instituţie, nu mai este a învăţătorilor, ci trece pur şi simplu sub administraţia Universităţii din Cluj, a cărei anexă o consideră. Şi să face a uita că aceasta casă, s’a ridicat cu banii învăţătorilor români, pe cari faimoşii inspectori de pe vremuri îi sileau să între în rândurile membrilor societăţii învăţătorilor maghiari din fosta Ungarie, care purta numele „Societatea Eötvös, pentru ajutorarea învăţătorilor“, plătind taxe anuala din parie şi susţinea aceasta instituţie. Cine s’ar mai fi cugetat că Statul român, ca succesor de drept al fostului stat maghiar, să aibă şi inima şi cutezanţa să despoaie învăţătorimea română din Ardeal, Banat şi celelalte părţi da aceasta instituţia a sa. Cice s’ar mai fi cugetat că ar mai putea exista un om, în aceasta desrobită parte a ţării, care să despoaie pe învăţătorii de drepturile ce şi le-au câştigat cu sudoarea feţei lor şi cu jertfele cari le-au asigurat drepturi la recunoştinţa neamului Singur dl Ghibu mai este acela, care a putut avea aceasta cutezanţă şi oara simţind acum mişcarea învăţătorilor, pentru revendicarea acestui drept, voieşte să ducă în eroare opinia publică prin planurile umflate, publicate în nr. 196 al ziarului „Patria“, arătând că Universitatea din Cluj, voieşte să organizeze în „Casa Invăţători-Acelaş scop voieşte învăţătorimea să aibă aceasta casă şi în viitor. Ocrotitoarea şi ajutorarea băieţilor de învăţători, săraci şi orfani, cari doresc să studieze la Universitate. De sine înţeles, instituţia — fiind susţinută prin cotizaţiile tuturor învăţătorilor — ea are să fie şi condusă de cei aireşi la ei, aşa cum era şi sub era trecută. La congresul din 1, 2 şi 3 August învăţătorii au înfiinţat în locul fondului „Eötvös“ — fondul „Gheorghe Lazar“ al învăţătorilor, decretând de membrii pe toţi învăţătorii titulari. Atunci s’au compus şi statutele fondului şi ale „Casei învăţătorilor“, cari sunt înaintate încă din 7 August — forurilor în drept — spre aprobare Pentru a ne justifica în faţa lumii întregi, comunicăm că Asociaţia învăţătorilor, este în posesiunea tuturor documentelor cari verifică până la indiscutabil dreptul învăţătorilor asupra acestei instituţii. Suntem în poziţia a prezenta aceste documente tuturor autorităţilor şi domnilor profesori universitari din Cluj, pe cari dl dl Ghibu, voieşte să-i ducă în eroare. In situaţia aceasta ne ţinem deci de datoria noastră faţă de posteritate a protesta cu ultima energie faţă cu uneltirile dlui dr Ghibu şi a declara in numele alor 4000 de învăţători, că în baza drepturilor ce avem, vom duce lupta până la ultimele sforţări şi limite pentru a nu ne lăsa batjocoriţi, şi suntem firm hotărâţi a recurge la mijloace de forţă pentru a ne vedea stăpâni în casa noastră. Căci nu putem privi decât ca nişte eşiri pătimaşe şi nu suntem dispuşi a purta frică de ameninţările răspândite între înăţători — cu ocaziunea congresului înv. din 1 şi 2 August a. c de agenţi dlui Ghibu, — prin cari ne punea în vedere că de vom primi chiar, această instituţie, ni se va lua îndărăpt — nu peste mult, când d-sa va fi din nou ministru de culte şi instrucţie. Biroul Asociaţiei învăţătorilor din Ardeal, Banat şi părţile ungurene. Celor, cari au dispărut, le vom delora un institut similar cu cele din Franţa, pune coroana neuitărei pe mormânt, iar dilor, cari luptă în prezent, le vom purta adâncă recunoştinţă.“ Intr’o altă moţiune se cere, ca autorităţile să împună schimbarea numirilor străzilor în româneşte, asemenea şi a firmelor. Se aprobă unanim. Şedinţa se încheie după ora 1 noaptea. Astfel unele chestiuni propuse, au rămas să se discute la Congresul ce va avea loc la Cernăuţi în 1921, Decemvrie 1. După terminarea Congresului, a avut loc la prefectura judeţului un bal, care a durat până la dimineaţă, când studenţimea a plecat cu un tren special. O mare parte însă a plecat prin Arad în ţară, ca să poată face o excursiune prin Transilvania şi Banat AMOREIU PORA, membru în comitetul Asociaţiei, preş. comn. cons. Anglia şi America. Foarte bine. Dacă Universitatea din Cluj, — voieşte să organizeze un astfel de institut, n’are decât să o facă în .Căminul studenţesc* care este al Universităţii iar nu în „Casa învăţătorilor* care nu este a Universităţii ci a învăţătorilor, dela cari nu se poate lua cu forţa, prin hotărârea unui om care abuzează de puterea sa. Credem că Universitatea din Cluj nu este un aşezământ care să creeze sinecure, ci este un înalt aşezământ, care propagă cultura, ştiinţa şi dreptul. Nu vom mai insista însă asupra expunerii motivelor morale, psihologice şi de drept, cari ne îndatorează să ne reclamăm ce este al nostru. Opinia publică ştie foarte bine că în Cluj există „Casa Invăţătorilor* care adăpostea băieţii de învăţă Vinovaţii dezastrului bulgar Lyon. Ministrul afacerilor streine al Bulgariei a publicat primul volum din cartea portocalie conţinând documentele diplomatice relativ la Intrarea Bulgariei în răsboiul mondial. Din citirea acestor documente se poate face o nouă idee de maşinaţiunile şi intrigile a căror victimă a fost Bulgaria. Cartea portocalie conţine toate telegramele, rapoartele, tratatele şi convenţiunile de la tratatul din Bucureşti din 1913. Este de remarcat că toţi reprezentanţii diplomatici bulgari în streinătate din 1915 au sfătuit pe rege şi pe Radoslawoff de a nu se angaja cu puterile centrale. Un alt volum va conţine documentele din timpul răsboiului şi armistiţiului.