Patria, decembrie 1920 (Anul 2, nr. 258-279)

1920-12-05 / nr. 258

itTv—Pagina 2 por.1 firMi (18#~2oo kgr.) sărbătorirea cum Scotus Viator LA FAGARAS­­ universitar. In locuinţa sa din str. _. . , a v rut * Băei, dna V dl R- Boila’ au Primit Ilarul Glasul Oltului din Făgăraş la ora 1 pe dl scotus viator, însoţit ’ de dl C. Nedelcu din Bucureşti Masa a durat până la ora 3, într’o atmosferă de Înaltă simpatie intelec­­tu­ală. Au mai luat parte ca invitaţi din partea familiei Boila, dnii general Petala cu dna, dnii prof. universitari Caesiu Maniu, V. Ghidionescu cu dna şi Onisi­u; dl maior Tătărescu, co­mandantul pieţei, cu dna; dşoarele Boila şi Catiţa Pop; dnii dr. Pop, Zaharia Boila, Tiles, Radu Dragnea şi Aurel Vasilescu. După masă dl Scotus Viator s’a întreţinut cu dl Boila şi ceilalţi oaspeţi asupra problemelor politice. BANCHETUL DAT DE Dl PREFECT Marţi seara dl Meteş, prefectul ju­deţului Cojocna a dat un banchet în cinstea dlui Scotus Viator, la restau­rantul New-York Au luat parte au­torităţile civile, reprezentate prin dnii ecretari generali, dl prim-procuror, di­rilat, prefectul poliţiei, pr­­asesor Ivan, câţiva domni profesori univer­sitari împreună cu dl­rector V. Du­­mitriu, mai mulţi funcţionari şi şefi redactori ai presei române din locali­tate. Dl prefect Meteş a toastat pentru dl Scotus Viator, pe care l-a carac­terizat, ca un avant-post al unităţii româneşti. Dl Scotus Viator a răspuns în limba francezi mulţumind pentru simpatia care i­ se manifestă şi a ridicat paha­rul pentru prosperitatea României­ Mari. Dl Aurel Isac a toastat din partea baroului, în limba germani, pentru poporul englez şi pentru oaspele nostru rar. Din partea primăriei a vorbit dl Ţiglea. Masa a luat sfârşit la ora II. scrie: Dl Seton Watson (Scotus Viator) învăţatul englez, care ne-a luat în a­­părare în faţa Etreinătăţii pe vremea, când eram subjugaţi, face acum o că­lătorie prin Ardeal ca să cunoască poporul românesc. In zilele trecute a fost şi în Făgăraş şi între altele a vizitat şi biserica unită zidită la 1697 de Constantin Brâncoveanu, Domnul Ţârii româneşti. Ziarul Unirea din Blaj scrie: Marele prietin al românilor, renu­mitul scriitor englez, Scotus Viator (R W. Seton Watson) a sosit în Blaj la 25 Nov. — L-am primit cu inima deschisă şi cu toată recunoştinţa pen­tru binele ce ni l-a făcut apărându-ne cauza noastră dreaptă înaintea lumei întregi. A venit se viziteze România-mare fientru a cărei înfăptuire a luptat a­­ăturea de cei mai buni şi mari oa­meni politici ai noştri. In Sibiiu a fost oaspele I. P. S. mitropolitului Bălan. — In Blaj a fost primit la reşedinţa mitropoli­tană. A vizitat toate institutele noastre culturale din Blaj şi a avut convor­biri cu fruntaşii din localitate.­­ IN CASA DLUI R. BOIL­A -101 Scotua Viator, europeanul prie­ten al Românilor, ese serbitorit în toate oraşele din Transilvania, pe unde trece. La Cluj dra e obiectul de simpatie al intelectualilor români. După cina dată în cinstea dsale de­­dnii profesori universitari, Marţi a fost la prânz oaspetele casei dlui R. Boila, fost şef de retort şi profesor LA BLAJ LA CLUJ se pot cumpăra în condițiuni foarte avantajoase câte unul sau în număr mai mare. A se adresa la fabrica de spirt din strada Téglás No. li, Cluj.­­§26­2—* Ministerul Instrucțiunii, Secretariatul Cen­eral, Cluj^ _____ Nr. 34351-Secția III. PUBLICAȚIE Se declară vacante pe ziua de 15 Decemvrie 1920 la clinicile Universi­tare din Cluj următoarele posturi: 1. Postul de administrator cu re­­tribuţiune de cl. VIII-a şi l­ouinţă în natură, luminat şi încălzit. 8. Postul de econom-conducător cu retribuţiune de cl. VIII-a. Candidaţii trebuesc să poseadă di­ploma de maturitate liceală ori co­mercială şi examenul de comptabili­­tate de Stat. Cei ce nu posedă exa­menul acesta vor fi numiţi interimar, cu condiţia de a-i trece în termen de doi ani Cererile se vor adresa până în 15 Decemvrie cel mai târziu la Direc-Sunea clinicelor Universitare anexân­­u-se toate actele, între cari şi do­vada de cetăţenie română, de bună­­conduită şi de satisfacerea obl. mi­litare. Ziarele sunt rugate a reproduce această publicaţie. Cluj, la 1 Decemvrie 1920. 1159-1­3 Directorul înv. superior: Eugeniu Sperand­a. Caile Ferate „SOMEŞENE“ Societate Anonimă. Nr. 11586—AN­. Publicaţiune Direcţiunea subsemnată a Căilor Ferate „Someşene“ soc. mon. prin prezintă aduce la cunoştinţă generală, că pe lângă intreve­­nirea notarului public cu ocaziunea şedinţei ţinută In 80 Decemvrie 1918 şi în aceia din 4 Decemvrie 1919 în scopul amortizației s’au scrvit următorii numeri: 1. In 30 Decemvrie 1918, 70, 215, 283, 323, 375, 557, 566, 609, 667, 1126, 1137, 1187, 1248, 1433, 1473, 1645, 1766, 1781, 1795, 1811, 1868, 1886, 1891, 2248, 2340, 2341, 2348, 2352, 2509, 2770, 2782, 2897, 2947, 3086, 3087, 3123, 3388, 3427, 3441, 3497, 3596, 3604, 3712, 3748, 3793, 3855, 4074, 4078, 4148, 4197, 4261, 4356, 4399, 4438, 4544, 4575, 4576, 4637, 4927, 5241, 5328, 5338, 5544, 5584, 5615, 5664, 5857, 5969, 6032, 6149, 6195, 6292, 6436, 6712, 6803, 6866, 6953, 7042, 7065, 7211, 7343, 7438, 7751, 8008, 8109, 8137, 8179, 8222, 8253, 8257, 8447, 8457, 8550, 8603, 8785, 8917, 9019, 9317, 9608, 9767, 8903, 10468, 10615,10916, 11126,11737, 13592, 13686, 14932, 15422, 15913, 19746, 20147, 21099, 23426, 23463. 2. In 4 Decemvrie 1919. 8, 38, 263, 420, 605, 571, 629, 870, 910, 1164, 1253, 1319, 1366, 1495, 1855, 1883, 2089, 2177, 2178, 2223, 2235, 2409, 2436, 2510, 2522, 2762, 2829, 2865, 3016, 3117, 3266, 3353, 3696, 3725, 3733, 3801, 3810, 3892, 3929, 3937, 4047, 4093, 4228, 4305, 4386, 4445, 4548, 4780, 4808, 5034, 5062, 5071, 5098, 5182, 6238, 5277, 5404, 5452, 5625, 5641, 5720, 5809, 5826, 5831, 5928, 6046, 6174, 6202, 6213, 6327, 6369, 6727, 6747, 6878, 6908, 6917, 6968, 7055, 7064, 7146, 7154, 7358, 6386, 7391, 7529, 7594, 7714, 7758, 7811, 7834, 8029, 8068, 8076, 8142, 8171, 8236, 8318, 8454, 8542, 8688, 8761, 8805, 8844, 8845, 8923, 8933, 8990, 9065, 9085, 9184, 9224, 9270, 9316, 9456, 9499, 9626, 9651, 9656, 9734, 9858, 9985, 23025. Aceste acţii de prioritate cu începutul din 8 Ianuarie 1921 în casa principală a societăţii din Def­inctt şi în casa de schimb a lui Schoeller & Comp. die Wiena (I. Wildpret­­markt 10) se vor schimba în valoare nominală. Dintre acțiile de prioritate, cari au fost servite deja anterior încă nu s’au reschimbat acele cu Nr. 834, 1846, 1976, 2843, 12533 în jumătatea I. și a II. 13522 în jumatatea I. 13791 în jumătatea I. Dej, la 17 Noemvrie 1920. Direcțiunea C. F. „SOMEŞENE“ 1618­3—8 Societate Anonimă. PRIMĂRIA ORAŞULUI CLUJ No. 2851/1920, pres. Anunţ Consiliul orăşenesc din Cluj, cu No. 2851/1920 prez. aprobată de ministerial de interne, a hotărât se împărţească imo­bilul de lângă Institutul Corector (circa 43 jughere) între funcţionarii de stat. Funcţio­narii menţionaţi vor primi parcele pentru edificări, cu un leu taxa pentru fiecare stangen pătrat. Vor fi circa 120—150 parcele. Mărimea parcelelor singuratice vor fi de câte 200—280 strag Sunt invitaţi toţi şefii oficiilor de Stat din Cluj, se binevoiască a trimite tabloul funcţionarilor de sub conducerea oilor, cari reflectează la pacele. Tabloul are să cuprindă : 1) numele funcţionarului, 2) funcţiunea, 3) clasa de salar, 4) căsătorit, ori necăsătorit, 5) câţi copii ars, 6) de când serveşte în funcţiune la Cluj, 7) are ceva inmobil la Cluj dânsul, soţia, ori careva minor al familiei. Tablourile sunt a se trimite la Primăria orașului Cluj, până la 15 Decemvrie 1920. Cari vor sosi mai tirziu, nu vor fi luate în considerare. Cluj, la 26 Noemvrie 1920. Dr. Țiplea 1547-1-1 p. primar. MIŞCAREA CULTURALA (Oameni, Cărţi , Reviste) Revista revistelor „Lumina Femeii* Nr. 2 sub direcţia dnei Sanda I. Mateiu cu un bogat material atât în partea sa teoretică şi documentară cât şi în aceea in­­ormativă. Sanda I. Mateiu: Surorile noastre, S. Mehedinţi: Feminism simpatic, Al. Ciura, Livia Hulea, prof. I. Gane, I. Lupaş, dr C. Stanca, etc. „Cele trei Crişuri* Nr. 12, revista bihoreana aduce un interesant articol al dini Marin Ştefănescu despre Filozofia dlui O. Dumitrescu-Iaşi, pe lângă bu­căţi de Stamatiad, Bacaloglu, epi­scopul Ciorogariu, Em. Bucuţa etc. „Şcoala Basarabiei", anul II, Nr. 11, din Chişinău, — cuprinde un bogat material de educaţie în şcoală. Foarte interesant articolul: Pregă­tirea copilului pentru ştiinţă de Boole, în traducerea dlui M. Rădulescu. . Cuvântul ,­ber, anul II, Nr. 44, aduce o privire asupra filozofiei, — convorbire cu dl I. Petrovici prof. la Universitatea din Iaşi —, câteva sonete d­e volumul care va apare în curând a lui Steuermann- Rodion şi alte bucăţi ale colabora­torilor obişnuiţi. De la „Societatea pentru fond de teatru roman“ Sub prezidenţia dlui Alexandru Vaida- Voevod a­ a ţinut ln Braşov luna trecută o şedinţă a comitetului „Societăţii pentru fond de teatru.“ Cu această ocazie secretarul şi casierul adinterim al societăţii, dl Tih. Brediceanu, a pre­zentat o amănunţită dare de seamă despre averea societăţii, constătătoare din numărer, hârtii de valoare, ar­hivă, biblioteci şi mobiliar. Conform bilanţului încheiat la 30 iunie a e. a) numărarul a fost de lei 447022 33 bani, efectele calculate în valoare no­minală lei 390330. Total lei 837882 83 bani. Socotind la efecte valoarea după cursul actual, averea societății în nu­merar şi efecte e următoarea: a) numărar lei 447022 33 bani, b) efecte după cursul din iunie 1920 lei 1750300. Total lei 2197322 33 bani Relativ la arhivă, bibliotecă şi mo­biliar, secretarul societăţi raportează că, fiind ocupat localul societăţii din toamna anului 1916 şi luat în vara anului 1911 de birouri mil,tare, a­­ceastă avere a societăţ­i, la fel cu alte averi româneşti de acest soiu din Braşov, a fost expusă deteriorării şi ru­spirei. Cu toate acestea actele de mai mare importanţă — dintre cari multe au fost sechestrate în timpul războiului de către autorităţile ungu­reşti — s au aflat şi sunt aduse In siguranţă împreună cu cea mai mare parte a cărţilor din* b­blioteca socie­tăţii şi cu obiectele mai de valoare din mobiliarul societăţii. In aceeaşi şedinţă controlorul socie­tăţii, dl Iosif Blaga, prezintă raportul său despre cenzurarea bilanţului în­cheiat la 80 iunie a. c. In fine se decide, în principiu, con­vocarea adunării generale la un timp când, după toată probabilitatea, se va putea întruni un număr mai mare de membri, cari vor avea să hotărască asupra noului program de muncă şi vor alega noul comitet al societăţii. Bibliografie — Prof. Q. Otmedec: Unificarea Bisericească. Bucureşti. Lei 2. — D. Cornilescu: Cartea Psalmi­­lor sau Psaltirea. Bucureşti Lei 6. — Buletinul societăţii studenţilor în Medicină din Cluj pe anul şcolar 1919/20. — I. Lepădatu: Probleme actuale, cu chestiunea sarcinilor financiare 41la Ungaria şi impozitul de avere. Sibiu, 1920. — Aurel Onciul: Organizaţia vii­toare a României, Cernăuţi, 8 lei exemplarul. „PATRIA“ Trei dueluri La Bucureşti a avut loc un duel între dnii Gigore Filipescu şi Sturza fost prefect de Cluj. Dl Sturza a fost rănit. In urma unui incident Ir.Pa­­nni Ioaniţescu şi Gitta Davila parlamen­tari guvernamentali, cel din urmă fiind apostrofat cu cuvintele „ciocoi­o rdirar* a provocat la duel pe cel dintâi.* In urma incidentului ce a avut loc la Universitatea din Iași în chesta­rea sfeștariei la deschiderea cursu­­rilor universitare, dl Dl Cosmovici, protector a provocat la duel pe dl prof. Miller. In acelaș timp dl Cosmovici și-a îna­ntat demisarea din prorectorat­­uroversitar. Logodne prindere Ştirea dată­ de ziare cu privire la logodna Principelui moştenitor al Ro­mâniei cu principesa Elena a Dreciei e confirmată prin următorul text din mesagiul Regal. „Cu o vie mulţumire vă pun în cu­noştinţă de îndoitul eveniment atât de scump Reginei şi Mia a logodirii Fiului nostru Principelui Moştenitor cu principe­sa Siena a Greciei, şi a­­ceea a ficei noastre S­issbeta cu prin­cipele George al Greciei." Stirea a fost dată cu câteva zile înainte şi de ziarul nostru. Acum ea e confirmată oficial din locul şi In form» ea» mai autentici. * *9Hr£M«sa«Nsara CULTURALE a POLITICE ■ ECONOMICE PJTÍSÍtSKSSÍ Opera politicianizmului — Mişcare autonomistă in Ba­sarabia? — Consecinţele nefaste ale politicei liberalo-ave­­rescane — Pentru a se vedea cât de deza­struoasă este pentru unitatea naţio­nală politica liberalo-averescană, re­producem după ziarul „Dacia“ urmă­toarele : Otrava politicei întră tot mai adânc în Basarabia. In loc de politica românească, in­diferent de perfide, gospodărească, în loc de-a se înfiltra cât mai mult ro­mânismul cinstit în trupul lurgă bân­tuit pe deoparte de ţarişti — există destui încă — şi de alta de cei ce privesc la orizontul roşu de peste Nistru, — oamenii politici de pe aci se frământă sub rervii patimilor mici. Pentru aceste raţiuni, în vârtejul cărora atrag ţărănimea ce confundă cluburile ţirănist, aver, scan­ şi liberal — partidele cheltuesc enorm. Se plă­teşte scump propaganda în Basa­rabia ! Liberalii asvârlă banii pentru „Drep­tatea“, cel mai cuprinzător şi chipeş ziar românesc de dincolo de Prut, însă ziarul nu se prea citeşte; partidul poporului e reprezentat mai economic şi mai modest de ziarul „Steaua“, ti­părit în româneşte şi ruseşte — şi nici acesta iar nu se prea citeşte şi, în sfârşit, ţărăniştii au „Sfatul ţârii* care e rău suferind de pe urmele cenzurei. Mai grav e că se observă o nouă şi foarte vie mişcare autonomistă. De astădată, nu mai e vorba de autono­mia Basarabiei ci de acela a vechii Moldove în întregimea ei. Congresul parlamentarilor moldoveni de la Iaşi la care au luat parte şi deputaţii gu­vernamentali — se spune că a discu­tat această chestiune. De altfel, este, după câte se afirmă, chiar în intenţiunea guvernului să dea o mare însemnătate Iaşului în descen­tralizarea ce se proectează. Cum, însă pe temeiul acestei descentralizări se pregătește mișcarea autonomistă, che­stiunea e îngrijitoare. Minorităţile şi hotărâ­rea dela Alba-lulia Ziarul local maghiar „Ellenzék“ într’un articol de fond discută hotă­rârea dela Alba-lulia, în sensul că „s’ar fi promis deplini autonomie po­poarele? din Transilvania, pentru a se guverna singure (?) în limba cu administraţie şi justiţia lor, cu func­ţionarii ah­şi din sânul lor. Totuşi reprimirea funcţionarilor maghiar, în­târzie, sub pretext că s’ar a complec­tat toate posturile“. Ne surprinde atitudinea de duplici­tate a numitului ziar, care încearcă a fi să prezinte în victimă poporul maghiar rămas aci, când până acum a dus o campania deamlţată pentru rezistenţa pasivă a acestui popor. In cea ce priveşte funcţionarii ma­ghiari, ziarul Ellenzék afirmă o in­exactitate, de­oarec­e toţi cari au de­pus jurământ au fost reprimiţi în posturi. Situaţia în Irlanda Ştiri puţine ne vin din Irlanda. Când nu ne vor mai veni de loc, putem fi siguri, că situaţia de-acolo a ajuns punctul culminat al tragicului. Mişcarea de independenţă se pare că trebuie să fie înecată, ceas de ceas, în sânge. Toate silinţele Angliei de-a mulţumi pe irlandezi, au dat greş. Irlanda voieşte independenţă absolută. Nu mai e o mişcare politică, ci una stăpânită de fanatismul unei credinţe religioase, în care s’a trecut de mult peste orice raţionament. Irlandezii nu se se mai feresc de crimele politice. Tribunalul revoluţio­nar al republicii irlandeze, rosteşte sentinţe de moarte asupra ofiţerilor englezi şi se găsesc îndată fanatici, cari să execute sentinţa. Din lupta dusă de irlandezi pentru desăvârşita lor independenţă, ai im­presia, că poporul acesta a hotărât, să moară în cazul, că nu se poate desface de Anglia. S’ar părea deci, că si­lnţia irlandezilor, aşa cum o văd ei, e desperată. Aftfel nu se poate explica ridica­rea lor, a celor nearmaţi şi puţini. Împotriva uni­cei puteri a Angliei. In Dublin, de curând irlandezii au măcelărit 300 de persoane, deşi ştiau •4 armata engleză • aproape şi că represaliile vor fi grozave. Eoeietatea Naţiunilor e în congres la Geneva. Iacă »’am «ctit n­eliri ci s’ar fi ridicat cineva cuvântul în chestiunea Irlandei. Un popor mic, o naţiune care trebuie apărată de So­cietatea Naţiunii ar e încleştată pe moarte pe vieaţa într’o luptă din care poate rsi romplet nimic ta, şi „le­­gietatea Najiurilor“ n’are un cuvânt de spus? Instituţiile umanitare să rămână oare veşnic la discuţii tcerifice? " Becémyrie" 1920 Economice . Exportul României După datele oficiale, dela 1 Ianua­rie 920 până la 1 Septemvrie 1920, s’au exportat următoarele: Ziarul „Izbânda“ face relativ la export, următoarele calcule: Socotind valoarea porumbului şi a orzului numai a 25.000 lei vagonul şi aceea a ba­zinei numai a 30 000 iei vagonul, vedem că valoarea nu­mai a acestor trei art­cole este de aproape 1 miliard de lei. Această cifră este cu mult întrecută prin valoarea celorlalte articole citate mai sus.­­ * Ministerul economiei naționale din Ucraina a hotărât că toate chestiunile privitoare la exportul zahărului din acea ţară să fie rezolvate pe viitor de misiunea dimplomatică ucrainiană din Bucureşti. In ultimul consiliu de miniştri s’a discutat sporirea tarifului pe căile fe­rate, ceeace s’a admis in principiu Proporţia în care se va spori actualul tarif se va fixa ulterior. Porumb .... 17.000 vag. Orz........................ 14.500 „ Ovăz ..... 331 „ Secară.................... 781 „ Grâu.................... 1 „ Făină de grâu . .­­P/a „ Petrol rafinat . . 8.694 „ Benzină .... 3.821­­ * Uleiuri minerale . 906 „ Țiței................... 350 „ Banca Ardealului Un grup de personalităţi financiare şi bănci din Ardeal, în frunte cu Banca Albina şi Industria Ardealului au luat iniţiativa înfiinţărei în Bucu­reşti a unei mari Societîţi Anonime pe acţiuni sub denumirea „Banca Ar­dealului“, cu un capital de lei 100 miioane, care se va ac­operi în mai multe emisiuni. Scopul acestei Bănci este de a finanţa institu­t­e şi între­­prinderile din Ardeal şi de a contri­bui la a­ut­o­nai­zarea industriei din acel ţinut. Pe cât aflăm, comitetul, care fondează această bană, este pe cale a achiziţiona în condiţiuni avan­­tagioase, două dintre cele mai mari uz­ne din Ardeal, cari până acu­m a­­parţineau societăţilor din Budapesta. Casa de bancă C Steriu & Co. şi Banca C­arpaţilor vor fuziona de ase­­meni­a cu noua societate. Aniversarea Unirii la Cluj Adunarea din Piața Unirii — Serbarea de la liceul George Barifiu — Cuvântările — Manifestaţia studenţească — Marele act al Unirii din 1 Decem­vrie 1918 a fost comemorat anul acesta printr’o spontană manifestare a conştiinţii româneşti. Deşi autori­tăţile noastre, afară de cea şcolară,­­ au luat iniţiativa şi n’au participat la serbarea din piaţa Unirii, prin faptul că în chip cl­oial serbătorirea marelui act a fost identificată cu cea a Unirii din 24 Ianuarie, totuş merele public, împreună cu şcolile, studenţimea uni­versitară şi intelectualitatea oraşului nostru, au manifestat cu entuziasm în piaţa Unirii pentru înfăptuirea nemuritoarea dela Alba-lulia. In cântecele patriotice ale stu­denţimii cu drapelul în frunte, pu­blicul s’a adunat, iar Universitatea prin reprezentanţii ei a luat cuvântul. Dl Marin Ştefănescu profesor de filozofie la Universitatea noastră, luând cel dintâi cuvântul, a arătat cum ziua de 1 Decemvrie a întrat în rândul celor mai mari sărbă­tori naţionale. Intr’o aesmenea zi, a spus dsa, conştiinţa şi sufletul Româ­nilor de Jpretutindeni comemorează idealul trecut pe care l’au hrănit stră­moşii cu suferinţele şi dorurile lor, l’au înfăptuit cu sângele înaintaşii şi generaţiunea noastră prin luptă şi tot­odată în această mare şi sfântă zi se cântă şi se glorifică idealul viitorului pe care noi cei de astăzi suntem che­­maţi să-l înfăptuim prin mai multă muncă, prin mai multă cruete, prin mai desăvîrşit devotament faţă de ţari şi de neam. Dl Lailu, student, vorbeşte în numele studen­­ţimii arătând însemnătatea istorică a actului de la Alba-lulia. Un student bănăţean reaminteşte că prin înfăptuirea marelui ideal lupta nu este curmată fiiindcă peste 140 mii de români în Bănit Indi mai aşteaptă ora liberării definitive. Dl I. Agârbiceanu, directorul ziarului nostru, chemat cu insistenţă şi cu urale de public, i­a cuvântul. D­a in cuvinte b­âacărate şi iluminate parcă de duhul care ri­dică şi înalţă deasupra capetelor noa­stre pe cântăreţii şi apostolii sufletu­lui naţional, a înfăţişat marea adu­nare de la Alba-lulia, ca o uriaşă ma­nifestare naţională, sporană, din par­tea unui popor robit veacuri dearân­­dul, dar oare neuitându-şi origina şi dreptul său pe pământul Transilva­niei, s’a întors la Alba-lulia, la ve­chea cetate a Bălgradului, de unde pornise îndelături pentru a popula şi şi înfrunseţi ţara cucerită şi creată de Traian, dela Tisa pină la Nistru şi la Mare, pentruca aci, la vatra de obârşie, să-şi afirme voinţa şi dreptul de a trăi liber în ţară liberă strămo­Şi dacă Ţara românească de pre­tutindeni, se poate compara cu un stejar mare ale cărui ramuri şi vlăs­tare erau smulse, rupte şi tăiate de cotropirea unor duşmani nemiloşi şi lucrul s’a întâmplat în trecutul nostru de amare suferinţe, în viitor, prin u­­nirea realizată la Alba-Iulia, acela­ stejar va creşte falnic şi nestânjenit sub cerul bunului Dumnezeu, pentru adăpostirea şi în­florirea întregului neam românesc sub oblăduirea lui. La liceul Gh. Bariţiu Plină de însufleţire mulţimea adunată, Intonând cântece naţionale, a pornit la liceul George Bariţiu, unde serba­rea organizată de sor­­ul profesoral şi elevi era în curs. Producţia elevilor a reuşit deplin. Conferenţa dlui Hulea, care a lucrat mult pentru reuşita serbării, a fost deosebit de caldă. Punctele de cor şi muzică au plăcut foarte mult. Decla­­marea poesiei „Moartea lui Fulger" a arătat un talent deosebit. După ce s’au terminat producţiile artistice ale elevilor liceului, s’au ţinut frumoase şi inimoase cuvântări atât din partea reprezentului Resortului de Culte, cât şi a dlui Dimitriu, rectorul Universităţii şi a unui domn general în numele dlui general Petala. In deosebi, re­ctorul Universităţii vă­dit emoţionat de manifestarea înălţă­toare, la care a asistat atât în piaţa Unirii, cât şi la liceul Bariţiu, a pro­nunţat câteva cuvinte pline de avânt la adresa tinerimii, îndemnând- o la muncă productivă, la simţire româ­nească şi a încheiat cu cuvinte de urare la adresa: M. S. Regelui Fer­dinand. Serbarea luând sfârşit la ora 1, mulţimea manifestantă în frunte cu studenţimea universitară, a parcurs Piaţa Unirii până în faţa Universită­ţii, de unde apoi s’a împrăștiat. La Bucureşti ieri el a oficiat la Mitropolia din Bucureşti un servici divin pentru a­­niversarea Unirii Transilvaniei. Slujba religioasă a fost oficiată de I. P. 8. 8. Mitropolitul Miron Cristia. Au part­cipat membrii guvernului parlamentarii şi toate autorităţile. însemnări­i polemici într’un ziar liberal citeam acum -l-câteva zile un anunţ de înmor­mântare... civică a bunului meu prieten Ion Ursu Soricu fost poet pe la începutul veacului al XX-lea. Ne aşteptam ca „omul“, în care sîlăşluise timp de 15 ani gingaşul poet al „Doinelor“ şi al „Fiorilor dalbe“ să moară mai frumos. In nici un caz nu prevedeam această sinucidere banală pentru orice muritor de rând, dar mai ales pentru un camarad în veşnică luptă cu prostia şi necinstea, al cărui suflet de luptător — dublat cu acela de poet — persiflase tocmai pe „omul“ pe care astăzi îl întrupează el însuşi în cea mai proastă icoană ? Nimic nu na-ar fi surprins atât de mult ca vestea că poetul Ion Ursu Soricu, sărută umilit azi mâna acelora, cari — deşi le închinase cei mai fru­moşi ani ai tinereţii lui — l’au lovit şi l’au gonit cu bulă. Nouă ne vine greu să credem că Ion Ursu Soricu s’a banalizat într’atât încât să comită acest act de incon­secvenţă fiţă di însăş demnitatea lui, dar dacă totuş s’a întâmplit, nu-i găsim decât o singuri circumstanţă a... fatalităţii­­ .Ursu îşi schimbă părul (sau partidul), dar năravul ba“. * Ni se aduce la cunoştinţi că blondul profesor Sibianu dela Conservatorul din Cluj, n’ar fi blond ci oacheş. Facem cuvenita rectificare ca nu cumva tuciuriul profesor si-şi piardă identitatea, din cauza noastră, M D. Selfrabitu.

Next