Patria, februarie 1921 (Anul 3, nr. 24-43)
1921-02-05 / nr. 24
Pagina 2. Unificarea serv. fostul Serviciul Poştei şi Telegrafului este cel dintâi susceptibil la cele mai mici greşeli care s’ar săvârşi cu ocazia măsurilor general© de unificare. Şi tot astfel se poate spune că este cel dintâi care trebueşte acomodat şi învelit precum aici şi dincolo de Carpaţi sau invers, după cum se constată utilitatea unui procedeu sau a altuia. Faptul că până în timpul din urmă chiar, unificarea nu şi-a dat roade greşite asupra serviciului poştal din Transilvania se datoreşte în primul rând întâmplării că în domeniul acesta ea nu s’a aplicat din diferite Credem că în primul cas'a Pr0C.?ât,aIte servicii şi institn*= ■ ifindcă administraţiunea şi -d-viciul superior al Poştei şi Telegrefelor posedă un personal select atât din punctul de vedere al pregă~tifiT'terrQfce cât şi din aco’a al ~*›»-' ştiinţiozităţii în serviciu. Dat fiind acest lucru, unificarea nestudiată şi mai ales aceia care nu prevedea în primul rând o reorganizare atât dincoace cât şi dincolo în aşa fel ca nici unul din acaste serviciu să nu piardă, ei din contra să câştige tot ce este bun şi de progres nu s’a putut aplica. Evident, s a înţeles mai bine ca oriunde rostul unei unificări sănătoase la Poştă şi comisiuni speciale şi deo parte şi de alta s’au întrunit şi au studiat împreună căile cele bune de urmat pentru reorganizarea serviciului Poştelor şi Telegrafelor atât în vechiul Regat, cât şi în Transilvania, ca prin aceasta metodă ambele să între întrun sistem nou şi superior celor două dintâi. _ _ Delegaţiunea de aici din Cluj despre care am vorbit în dese rânduri, a întâmpinat la dl Pituleacu, directorul general al Poştei din Bucureşti cea mai caldă primire, cea mai vie aprobare a tuturor punctelor de vedere şi printr’o conlucrare frăţească s’a căzut de acord, şi s’a alcătuit un memoriu comun care a fost înaintat Consiliului de miniştri şi Ministrului de lucrări publice. Este de notat , acest memoriu conţine cel® mai precise formulări ale “neii reorganizări în serviciul poştelor Pe deoparte descentralizirs, iar pe de alta unde centralizare roumai atunci şi acolo unda nevoia şi practica lucrurilor o cer. Comanda Sf“|procurarea de material trefcjj’ neapărat’ v^.T‘r»te sin««1 pu^„* fdferitele regiuni și jaorviciile cele depărtate de centru nu pot însă fi paralizate printr’un sistem de excesiv centralism, așa precum a fost până acum. Consiliul de minștri, luând în considerare memoriul înaintat, a luat hotărârea delegării unei comisiuni parlamentare cu studierea chestiunii. Procedeul nu pare a fi tocmai practic, întrucât aici nu este vorba decât de chestiuni de specialitate căreia trebua să-i revie ultimul cuvânt. In speranţa că chestiunea reorganizării şi unificării serviciului postul nu trebue să se oprească undeva fără de rost, nădăjduim că delegaţiunile care au compus memoriul vor fi consultate și li se va da chiar drept la ultimul cuvânt. Institutele române în străinătate Marele serviciu pe care l-ar aduce pentru intelectualii români in străinătate şi pentru cunoaşterea noastră In general Cu ocazia prezenţei dlui N. Iorga la Paris, ziarele noastre au adus în discuţie problema înfiinţării de institute române atât în Capitala Franţei, cât şi la Roma, pe care chiar ilustrul cste prin conferinţe şi prin publicitate. Este dela sine înţeles, că asemenea instituţiuni, cari ar avea darul să organizeze o cât mai strânsă legătură între cultura românească şi ştiinţa apusului, sunt de un real folos în afară de orice discuţiune. Dat fiind faptul, că majoritatea intelectualilor români şi-au făcut sau îşi fac studiile de specializare în diferitele ramuri ştiinţifice mai ales la Paris, iar în ceea ce priveşte educaţia artistică în cele arte şi în muzică la Roma şi în alte centre ale Italiei, institutele proectate atât la Roma, cât şi la Paris, corespund unei necesităţi reale atât de mult simţită în trecut, şi cerută imperios şi de viitoarele raporturi cu marile surori latine pe terenul cultural şi artistic. Un institut care să strângă laolaltă şi să adăpostească prin ajutoare materiale şi moralepe studenţii români, cari îşi desăvârşesc studiile în marile centre ale lumii apusene ar avea darul să susţie o cât mai temeinică asimilare a culturii şi artei apusene şi chiar ar fi în stare să procure cele mai lesnicioase mijloace pentru mulţi dintre intelectualii români, fie artişti, profesori, ingineri, oameni de litere, etc., care profitând de vacanţă sau concedii s’ar duce la Roma, Neapole, Milano, Paris, etc. pentru a întreţine mai departe relaţiile sufleteşti creiatft^r p&anki* ^desăvârşirea în specializare de care cei mai sus citaţi au atâta nevoie. Asemenea institute, care de altfel, ar trebui extinse şi în alte capitale, a ţărilor ca Anglia, Germania, Sta- tele Unite, Polonia, Cehoslovacia, ţări. Dumiailavile, et., are cel mai potrivit mijloc pe de oparte a ne ţine în contact direct cu marile curente şi mişcări pe toate tărâmurile din di- ferite ţări, iar pe de altă parte ar face cunoscute în streinătate realită- file noastre ştiinţifice, culturale şi artistice, atât de puţin cunoscute până acum în acele părţi şi totodată ar întări legăturile sufleteşti între poporul nostru cu cele ale ţărilor re-spective. (Urmare de pa paging i-a). la guvern, mă adresez sl riq Regele României, la fostul Domn alRomănilor, tl conjur să se găndească, că dacă: sângele vărsat pe câmpurile de bătae ale Poloniei, Grivițaşl Smât-^^ . a acoperit' de glorie şi a întărit pi~~pin.crdinerei noastre dinastii, lacrlrililr poporului, lacrimile mamelor, soţilor şi fetelor române, departe de a obţi ţări şi de a face să se desvoieCea tulpină, o vor slăbi, putrezindu-i tinerele vlăstare!* (Interpelaţiunea privitoare la expulzarea Românilor de peste Carpaţi). „ Credem că chestiunea este lămurită defintiv; în ceea ce priveşte Confratele „înfrăţirea“ îi putem afirmă cu deosebită compătimire că noi prea serveşte bine cauza partidului în slujba căruia se află, punând în discuţie un fapt, care consiliue o pată neagră în istoria partidului liberal. Mai mult prevedere nu i-ar strica și mai ales o sfătuim să recitească bine articolele cei vin din sfară, ca să nu mai rişte a şi da singură desminţîri ca cea din numărul de n. d. s.* Capitala ţărei către dl N. Iorga Cetăţenii Capitalei României întregite au adresat marelui nostru profesor, la Paris, următoarea telegramă : „Cetăţenii Capitalei adunaţi la Dacia, trimit aceluia care în cetatea lumea poartă gloria curată a culturei şi democraţiei române, topite la un loc în sufletul lor de mare cetăţean, salutul lor de dragoste şi admiraţie“. Conferinţa de la Bruxelles Lyon■ — Conform instrucţiunilor consiliului suprem membrii Conferinţei de experţi de la Bruxelles au fost convocaţi la Bruxelles pentru 7 Februarie. Teroarea administraţiei la Didosânmărtin Ciocnirea dintre alegători şi poliţişti După informaţiile primite, la Dieiosânmărtin a eşit deputat dl Prie numai cu 100 voturi în plus, graţie teroarei administrative, care a provocat ciocniri sângeroase între alegători şi agenţii guvernului, în special la Micăsasa. Guvernul a dispus să se trimită o companie de soldaţi la alegeri, însă ordinul a sosit târziu încât nu s’a putut executa la timp. Astfel poliţiştii şi funcţionarii transormaţi în agenţi electorali au reuşit să-l scoată deputat pe dl Prie. Mandatul dlui Piie a fost contestat. In unul de mâine vom da amănunte asupra felului cum a decurs alegerea. „PATRIA* TELEGRAME Grecia şi Conferinţa de la Londra Lafayette. — Ministrul Marei Britanii la Atena a reînoit Sâmbătă invitaţia prezentată guvernului grec de a trimite o reprezentanţă la Conferinţa de la Londra, Dl Rhallys, care la început şi-a amânat deciziunea, aflând că aceiaş Invitaţie a fost adresată şi guvernului turc, a semnat In cele din urmă acceptarea Comemorarea lui Liebknecht în Germania Berlin. — Cu ocazia comemorărei lui Carol Liebknecht şi a Rosei Luxemburg s’au ţinut în Berlin şi alte oraşe din Germania mari întruniri comun'sts la cari au luat parte miide persoane. Demonstranții n’nu puteu fi împrăştiaţi de poliţie decât cu verde greu. S’a ajuns la sâr^ f JB-- ni:~~.catperg făcându-se arme au fost ucise mai multe Persoane. ^Nani şi Conferinţa Interaliată men^Somplim® Ia .ua ,ara?jalogne, scrie dl °.elal deT,a ?°u.. Journal“. Mai m1 ,.am n »Re Retht solidat înţelegeri“ aceast* .» a. cxon: în acelaş timp “a fraţmo-britanică şi giană, amiciţia franao-bel-1 Dl Briand, oare i . ... \ cile a fost destul aac0®ţe 71 ® dl^’. [totuşi energic şi oare ^nSî?ti‘?r î fluiditatea spiritului nu echi, at’,ă ţ totdeauna cu slăbiciunea, a adusHla mare serviciu ţării, alianţei şi Europa? I Franţa suspendă ajutorul Iu, Wrangel i Paris. — „Chicego Tribune“ e finformat din Constantinopol că gene- ralul Wrangel a fost încunoştinmt în mod oficios că Franța suspenda t cu o începere data 1 Februarie alea ajutor imaterial pentru persoanele militare^ ■ civile de naționalitate rusă. Conferinţa Europei centrale Lyon. — Conferinţa de multă vreme proectată a succesorilor fostei monarhii austro-Ungare a fost convocată pentru 3 Februarie la Portarosa lângă Triest (Italia). Această conferinţă se va ocupa mai cu seamă cu comunicaţiunile şi relaţiunile comerciale dintre diferitele state interesate. Pentru a reprezenta Franţei, la această conferinţă ziarul „Le Temps“ crede a şti că alegerea guvernului va cădea asupra contra-amiralului care a îndeplinit cu mare succes misiunea cu care a fost însărcinat în 1919/20 la Budapesta şi care actualmente este delegatul Franţei, în comisia navală interaliată de control la Berlin. Organizarea ungurilor din Banat Sub acest titlu ziarul „Tara“ din Timişoara scrie: «Ungurii din Timişoara au cerut autorităţilor locale să li se dea autorizaţiunea de a ţine o adunare in ziua de 6 Februarie ort pentru organizarea unui congres al maghiarimei din Banat. Adunarea se va ţine sala Continental (Délvidék) la 6 Februarie ora lOVfi »•m, şi vor lua parte un număr restrâns de personalități conducătoare, special invitate. Demontarea statuilor Tn Silezia superioară Berlin. — „Vossische Zeitung“ anunţă că în urma atentatelor săvârşite de poloni contra monumentelor Germane din Silezia superioară difenomune au hotărât ca să demonteza aceste şi să se ascundă întrun loc sigur la ^mimarea piebiscitului. Planul aoaau, sa execută deja. Până acum patru statui au fost desprinse de pe piedestal și transportat în loc necunoscut. Ultimele informatiuni j 4/. -Văirfii - Voeyojf, primmhistru, se află de dou^ zile ui Cluj. 1 — Pentru mărirea fondului neces., redădorei teatrului din Timişoar toate teatrele uogureşti din Ardeal^ dat câte o rStţirezentaţie. Venitul net *o r J de teatrul unguriiM HkiV fost de 5000 de lei, înaintaţi celor în drept^p^' — Regele Italiei a primit scrisorile de acreditare ale plenipotenţiarului grec la Roma ~ D\ pof. Munteanu Râmnic a luat iniţiativa publicărei unui volum comemorativ cu ocazia aniversării de 6 ani de la naşterea dlui Neculae lorga, care este la 5 iunie a. c. — In ziua de 14 Februarie sa vor întruni la Bucureşti marii proprietari agricultori din toată ţara, pentru a discuta chestia izlazurilor comunale, indemnitatea terenurilor expropriate şi procesul agrar. — Presa germană s’a pronunţat cu unanimitate asupra imposibilitâţii indeplinirei hotărârilor conferinţei dela Paris relativ la despăgubiri. — Comisia română însărcinată cu trasarea graniţei cehoslovace, s’a întors la Bucureşti fără rezultat, datorită refuzului Comisiei cehoslovace de a trasa definitiv frontiera. — Dl general Traian Moşoiu fost ministru de război, comandantul corpului de vânători şi al grupului de nord, a plecat la Viena, unde va rămâne 8 zile. — Lucrători dela căile ferate germane s’au declarat împotriva internaţionalei a IlI-a. — Conferinţa dela Bruxelles se va întruni la 7 Februarie. Au fost convocaţi şi delegaţii germani. — Deputatul socialist Cristescu, venind de la Moscova, a declarat guvernului, că stocul de aur al României este neatins şi că guvernul sovietic este dispus a ni-l restitui imediat ce se va încheia pacea între România şi guvernul din Moscova. — Tratativele de la Angora cu naţionaliştii turci au fost terminate. Izet paşa va reprezenta Turcia la Conferinţa de la Londra. — Ministerul comunicaţiei a terminat procetul de lege pentru reorganizarea căilor ferate. / 1 — A început o foarte întinsă propaganda în toate Statele europene pentru reîntronarea lui Karol pe tronul Ungariei. Trenurile speciale între Varşovia şi Danzig vor începe a fi puse în circulaţie la 1 Februarie. * Băietu JMf. 139 criticând campania din ziarul „Voinţa“ împotriva terorizării Ardealului, scrie că la „Unificarea servioiului de măsuri şi greutăţi“ este la mijloc numai interesele unei singure persoane, un funcţionar superior, pus în disponiblitate. Până acum n’am atins chestiile personale, dar daci veţi insista să le comunic şi pe acestea,atunci va eşi o ruşine şi mai mare decât până acum. Cluj, la 2 Februarie 1921 ing. Teodor Filpescu, Director general rît măsuri şi greutăţi. — Conferinţa Statelor moştenitoare austro-ungare, convocată la Portorose se va ocupa de comunicaţiile şi relaţiunile comerciale între Statele interesate. Franţă va fi reprezentată. — Raportul mareşalului Foeh privitor la desarmarea Germaniei s’a aprobat complectamente Desarmarea forţată va începe la 1 Martie. — Dl Argetoianu a declarat că va înfiinţa ministerul sănătăţii. — La Berlin au avut loc mari lupte între trupele Reichswehrului şi serviciul Siguranţei, care descoperind un complot contrarevoluţionar a voit să aresteze câţiva înalţi ofiţerii. De abea noaptea târziu liniştea a putut fi restabilită. — Germania a acceptat toate condiţiunile conferinţei din Paris şi plata a 300 milioane în aur până la 1 Maiu. — Budgetul general al Statului va fi redus cu două jumătate miliarda; noul budget nu va întrece suma de 4 miliarde. In şedinţa de ieri a Camerei s’a discutat absenţa permanentă şi nemotivată a dlal Ionel Brătianu dela dezbateri, hotărându-se ca să fie anunţat să se prezinte, contrariu i se va anula mandatul de deputat. „ In Germania se vor introduce severe măsuri contra celor ce risipesc bani în zădar. . Tercul Regional Cluj al Asociaţiunei Generale a Inginerilor din România (A G. I. R.) va ţinea şedinţă joi 3 Februarie ora 6 p. m. în localul Creditului Technic Transilvănean din Calea Victorii 23 fiind la ordinea zilei conferinţa dlui inginer Maksai despre „Electrificarea cailor ferate române“. Potazista şi persoane particulare. Vând 10 acţii „Albina“. Adr la adm. ziarului. ns 1—3 — Doică de 5 săptămâni, sănătoasă doreşte să alăpteze un copil în familie. Adresa la adm. ziarului. Cenzurat Ai. Em. Procopiu, redactor. .. ...................... . Tipografia Națională Cluj, Strada Regina Maria 4. De vânzare imediat o casă cu 6 camere, 3 bucătării etc. In caz de cumpărare se pot ocupa 4 camere, bucătărie. A se adresa strada Damjanich Nr. 11. 101-22 Depozitul Sanitar Central, Cluj. Nr. 2371921. ANUNȚ Mari cantităţi de medicamente cu preţurireduse sunt de vânzare la Depozitul Sanitar Central Cluj, Str. Regina Maria 51. 105-2-3 UZINELE DE FIER ŞI DOMENIILE DIN REŞIŢA Societate Anonimă. Posesorii chitanţelor provizoriuUTM’® cu ocazia subscripţiunei a ^OO.OOO acţiuni noi ale UZINELOR ŞI DOMENIILOR IEŞIŢA, în valoare nominal50.000.000 Lei sunt rugaţi de la 10 Februarie a vârsământul al treilea şi ultim 1 de Lei 500'— de fiecare acţiune, prezenând chitanţele provizii la Banca unde au efectuat subscripţiunea şi vărsămintele precedente. In cazul când vărsământul nu se va efectua în intervalul prescris, se vor aplica dispoziţiunile legii. Consiliul de Administraţie: 975-10 CINEMA UNIVERSITĂŢII Miercuri, Joi, Vineri, Sâmbătă: JACCUSE (ii. Partea ultimă.) Duminecă la ora 10 a. m. Reprezentanţie pentru copii: MACISTE ATHLET, de la ora 3 p. m. VAMPIRUL CEL VERDE. Dramă defectivă. Cafeneaua „Pfilmoniil“ este cel mai ales joc de petrecere. Serviciu promt, zilnic seara concertează renumita orchestră de lăutari. Sală de biliard separată. Proprietarul JOSIF SZÍNET AR şi FIUL. „Radio“ 182. 1831 1636 „RADIO" 395. I nici hmm ------------- BIROU TECHNIC ŞI AGENTURA ♦ CINEMA URANIA Joi, Vineri, Sâmbătă. ^— VAMPIRUL CEL VERDE. Film poliţist, Duminecă: MACISTE POLIŢIST. CINEMA APOLLO Joi: COLOMBA. (ERNA MORENA.) Vineri, Sâmbătă, Duminecă: SÂNGE DIN CIRC. Atracţie. Birou: Calea Victoriei 53. Depou: Str. Bucovina (fostă Kiss) 5. Depozit: Str. Ştefan- - ţel-Mare 1R. Preluări ori şi^^-^ări detrice, mecanice, conducte de apa, instalaţiuni sanitare pentru spitaluri şi fabrici precum şi instalaţiuni pentru fălc- 1 ile.1 Utopul- OLidiiuitii vaz^aixc. de ori şi centura — Depoul din Str. Bucovina (fostă Kiss) Nr. 5, este foarte bine asortat cu tot felul de meteriale tech- S nice, electrice şi mreance. bevânzători primesc rabaturi mari. _____ Uzina electrică a oraşului* Conducerea societăţii „GANZ“ Telef.403. CLUJ Telef.403. Calea Regele Ferdinand 30. (Palatul Széky.) ❖ Execută instalaţii electrice şi transmisiuni de curent. Pe comandă literează instalaţii de motoare electrice. Lampadare şi materiale pentru instalaţii permanente în deposit. 1. 1611 16_50 Ştiţi deja că FOfimilLYSOLuL ca mijloc antiseptic întrece pe toate celelalte preparate de până acuma? Se vinde în toate farmaciile şi drogurile. Se prepară în fabrica de articlii cosmetici și chimici „HYBIEH“ 1583 CLUJ: 28250 15 Februarie 1921 Casa cercuală pentru asigurările sociale Timișoara. No. 1-19217 Concurs Casa cercuală pentru asigurările Sociale din Timișoara piedlică concurs pentru completarea următoarelor posturi: . 1. 2 posturi de surori de caritat. (Impiegată auxiliarăClasa II.) 2. 1 post de infirmieră. (Impiegată axiliară Clasa III). Condiţiile sunt următoarele: 1. a) Salar lunar Lei 285. b) Indemnizaţie de scumpete Lei 400. ; r) Indemnizaţie de chirie Lei 20. 25. i 30calculată după starea familiară. 2. ' a) Salar lunar Lei 240. b) Indemnizaţie de scumpete Lei 400. ; r) Locuinţă, gratuită. Concurentele cari doresc a ocupa aceste posturi vor dovedi, că sunt cetene române cunosc limba română atâtverbal cât şi în scris, posed 2—4 clase secundare, şi corespund, întru toate condiţiuniler impuse funcţionarilor publici prin art. 110 din Legea XTX. 1997, şi condiţiunilor din Decretul XTX. din Oct. 1919. al Consiliului Dirigent . Sunt de preferat »colea, care pot da dovadă de o propr'^ teoretică și de o activitate Pentru posturile susamintite. Vrerile sîrise în limba română cu luâmi proprio, sunt\s se înainta în decurs de l zile dela data dimbecării în Monitorul Oficiil al Muncii şi Asigurărilor Socale, Direcţiunei Casei Cercuale pentru Asigurările Sociale din Timişoara, Timişoara, la 22 Ianuarie 1921. Casa Cercuală pentru 107 213 Asigurile Sociale Timişoara. BANCA CENTRALĂ PENTRU INDUSTRIE ŞI COMERŢ SOC. A. CLUJ Primind de la Segedin un transport mai mare de paprică ! „Edelsuss" oferim comercianţilor la preţuri convenabile această marfă ale depozitele noastre Cluj. Asemenea atragem atenţiunea comercianţilor de textile şi manufactura asupra mărfurilor de textile şi manufactură ce vom primi în cel mai scurt timp de la Cehoslovacia şi asupra cărora serveşte cu detaili secţia mărfuri a Bancei Centrale. Banca Centrală secţia de Mărfuri.