Patria, februarie 1921 (Anul 3, nr. 24-43)

1921-02-05 / nr. 24

Pagina 2. Unificarea serv. fostul Serviciul Poştei şi Telegrafului este cel dintâi susceptibil la cele mai mici greşeli care s’ar săvârşi cu ocazia măsurilor general© de unificare. Şi tot astfel se poate spune că este cel dintâi care trebueşte acomodat şi în­velit precum aici şi dincolo de Car­­paţi sau invers, după cum se con­stată utilitatea unui procedeu sau a altuia. Faptul că până în timpul din urmă chiar, unificarea nu şi-a dat roade greşite asupra serviciului poştal din Transilvania se datoreşte în primul rând întâmplării că în domeniul a­­cesta ea nu s’a aplicat din diferite Credem că în primul ca­s'a Pr0C.?ât,aIte servicii şi in­­stitn*= ■ ifindcă administraţiunea şi -d­-viciul superior al Poştei şi Tele­grefelor posedă un personal select atât din punctul de vedere al pregă­­~tifiT'terrQfce cât şi din aco’a al ~*›»-' ştiinţiozităţii în serviciu. Dat fiind acest lucru, unificarea nestudiată şi mai ales aceia care nu prevedea în primul rând o reorgani­zare atât dincoace cât şi dincolo în aşa fel ca nici unul din a­caste servi­ciu să nu piardă, ei din contra să câştige tot ce este bun şi de progres nu s’a putut aplica. Evident, s a în­ţeles mai bine ca ori­unde rostul u­­nei unificări sănătoase la Poştă şi comisiuni speciale şi deo parte şi de alta s’au întrunit şi au studiat îm­preună căile cele bune de urmat pen­tru reorganizarea serviciului Poştelor şi Telegrafelor atât în vechiul Regat, cât şi în Transilvania, ca prin acea­sta metodă ambele să între întrun sistem nou şi superior celor două dintâi. _ _ Delegaţiunea de aici din­ Cluj despre care am vorbit în dese rân­duri, a întâmpinat la dl Pituleacu, directorul general al Poştei din Bu­cureşti cea mai caldă primire, cea mai vie aprobare a tuturor punctelor de vedere şi printr’o conlucrare fră­ţească s’a căzut de acord, şi s’a al­cătuit un memoriu comun care a fost înaintat Consiliului de miniştri şi Ministrului de lucrări publice. Este de notat , acest memoriu conţine cel® mai precise formulări ale “neii reorganizări în serviciul poştelor Pe deoparte descentralizirs, iar pe de alta unde centralizare roumai atunci şi acolo unda nevoia şi practica lucrurilor o cer. Comanda Sf“|procu­rarea de material trefcjj’ neapărat’ v^.T‘r»te sin««1 pu^„* fdferitele regiuni și jaorviciile cele depărtate de centru nu­ pot însă fi paralizate printr’un sistem de excesiv centralism, așa precum a fost până acum. Consiliul de minștri, luând în considerare memoriul înaintat, a luat­ hotărârea delegării unei comisiuni parlamentare cu studierea chestiunii. Procedeul nu pare a fi tocmai prac­tic, întrucât aici nu este vorba decât de chestiuni de specialitate căreia trebua să-i revie ultimul cuvânt. In speranţa că chestiunea reorgani­zării şi unificării serviciului postul nu trebue să se oprească undeva fără de rost, nădăjduim că delegaţiu­­nile care au compus memoriul vor fi consultate și li se va da chiar drept la ultimul cuvânt. Institutele române în străinătate Marele serviciu pe care l-ar aduce pentru intelectualii ro­mâni in străinătate şi pentru cunoaşterea noastră In general Cu ocazia prezenţei dlui N. Iorga la Paris, ziarele noastre au adus în dis­cuţie problema înfiinţării de institute române atât în Capitala Franţei, cât şi la Roma, pe care chiar ilustrul cste prin conferinţe şi prin publici­tate. Este dela sine înţeles, că asemenea instituţiuni, cari ar avea darul să or­ganizeze o cât mai strânsă legătură între cultura românească şi ştiinţa apusului, sunt de un real folos în afară de orice discuţiune. Dat fiind faptul, că majoritatea in­telectualilor români şi-au făcut sau îşi fac studiile de specializare în di­feritele ramuri ştiinţifice mai ales la Paris, iar în ceea ce priveşte educaţia artistică în cele arte şi în muzică la Roma şi în alte centre ale Italiei, institutele proectate atât la Roma, cât şi la Paris, corespund unei nece­sităţi reale atât de mult simţită în trecut, şi cerută imperios şi de vii­toarele raporturi cu marile surori la­tine pe terenul cultural şi artistic. Un institut care să strângă lao­laltă şi să adăpostească prin ajutoare materiale şi morale­­pe studenţii ro­mâni, cari îşi desăvârşesc studiile în marile centre ale lumii apusene ar avea darul să susţie o cât mai temei­nică asimilare a culturii şi artei apu­sene şi chiar ar fi în stare să procure cele mai lesnicioase mijloace pentru mulţi dintre intelectualii români, fie artişti, profesori, ingineri, oameni de litere, etc., care profitând de vacanţă sau concedii s’ar duce la Roma, Nea­­pole, Milano, Paris, etc. pentru a în­treţine mai departe relaţiile sufleteşti creiatft^r p&ank­i* ^desăvârşirea în specializare de care cei mai sus citaţi au atâta nevoie.­­ Asemenea institute, care de altfel, ar trebui extinse şi în alte capitale, a ţărilor ca Anglia, Germania, Sta-­ tele­ Unite, Polonia, Cehoslovacia, ţă­­ri. Dum­iail­avile, e­t., ar­e cel mai potrivit mijloc pe de oparte a ne ţine în contact direct cu marile curente şi mişcări pe toate tărâmurile din di-­ ferite ţări, iar pe de altă parte ar face cunoscute în streinătate realită-­ file noastre ştiinţifice, culturale şi artistice, atât de puţin cunoscute până acum în acele părţi şi totodată ar întări legăturile sufleteşti între poporul nostru cu cele ale ţărilor re-­­­spective. (Urmare de pa paging i-a). la guvern, mă adresez sl riq Regele României, la fostul Domn al­­Romă­nilor, tl conjur să se găndeasc­ă, că dacă: sângele vărsat pe câmpurile d­e bătae ale Poloniei, Grivițaşl Smât-^^ . a acoperit' de glorie şi a întărit pi­­~~pin.cr­dinerei noastre dinastii, lacrlrililr poporului, lacrimile mamelor, soţi­lor şi fetelor române, departe de a obţi­ ţări şi de a face să se desvoie­­C­ea tulpină, o vor slăbi, putrezindu-i tine­rele vlăstare!* (Interpelaţiunea­ privi­­toare la expulzarea Românilor de peste Carpaţi). „ Credem că chestiunea este lămurită defintiv; în ceea ce priveşte Confratele „înfrăţirea“ îi putem afirmă cu deo­sebită compătimire că noi prea ser­veşte bine cauza partidului în slujba căruia se află, punând în discuţie un fapt, care consiliue o pată neagră în istoria partidului liberal. Mai mul­t prevedere nu i-ar strica și mai ales o sfătuim să recitească bine articolele cei vin din sfară, ca să nu mai rişte a şi da singură desminţîri ca cea din numărul de n. d. s.* Capitala ţărei către dl N. Iorga Cetăţenii Capitalei României în­tregite au adresat marelui nostru profesor, la Paris, următoarea te­legramă : „Cetăţenii Capitalei adunaţi la Dacia, trimit aceluia care în cetatea lumea poartă gloria cu­rată a culturei şi democraţiei române, topite la un loc în su­fletul lor de mare cetăţean, sa­lutul lor de dragoste şi admi­raţie“. Conferinţa de la Bruxelles Lyon■ — Conform instrucţiunilor consiliului suprem membrii Confe­rinţei de experţi de la Bruxelles au fost convocaţi la Bruxelles pentru 7 Februarie. Teroarea administraţiei la Didosânmărtin Ciocnirea dintre alegători şi poliţişti După informaţiile primite, la Dieio­­sânmărtin a eşit deputat dl Prie nu­mai cu 100 voturi în plus, graţie te­roarei administrative, care a provocat ciocniri sângeroase între alegători şi agenţii guvernului, în special la Mi­­căsasa. Guvernul a dispus să se trimită o companie de soldaţi la alegeri, însă ordinul a sosit târziu încât nu s’a putut executa la timp. Astfel poliţiştii şi funcţionarii trans­­ormaţi în agenţi electorali au reuşit să-l scoată deputat pe dl Prie. Mandatul dlui Piie a fost con­testat. In unul de mâine vom da amă­nunte asupra felului cum a decurs alegerea. „PATRIA* TELEGRAME Grecia şi Conferinţa de la Londra Lafayette. — Ministrul Marei Bri­tanii la Atena a reînoit Sâmbătă in­vitaţia prezentată guvernului grec de a trimite o reprezentanţă la Conferinţa de la Londra, Dl Rhallys, care la în­ceput şi-a amânat deciziunea, aflând că aceiaş Invitaţie a fost adresată şi guvernului turc, a semnat In cele din urmă acceptarea­ Comemorarea lui Liebknecht în Germania Berlin. — Cu ocazia comemorărei lui Carol Liebknecht şi a Rosei Lu­xemburg s’au ţinut în Berlin şi alte oraşe din Germania mari întruniri comun'­sts la cari au luat parte m­ii­­de persoane. Demonstranții n’nu pu­teu­ fi împrăştiaţi de poliţie decât cu verde greu. S’a ajuns la sâr^ f JB-- ni:~~.catperg făcându-se arme au fost ucise mai multe Persoane. ^Nani şi Conferinţa Interaliată men^Somplim® Ia .ua ,ara?ja­logne, scrie dl °.elal deT,a ?°u.. Journal“. Mai m1 ,.am n »Re Retht solidat înţelegeri“ aceast* .» a. cxon: în acelaş timp “a fraţmo-britanică şi giană, amiciţia franao-bel-1 Dl Briand, oare i . ... \ cile a fost destul aac0®ţe 71 ® dl^’. [totuşi energic şi oare ^nSî?ti‘?r î fluiditatea spiritului nu echi, at’­­,ă ţ totdeauna cu slăbiciunea, a adusHla mare serviciu ţării, alianţei şi Europa? I Franţa suspendă ajutorul Iu, Wrangel i Paris. — „Chicego Tribune“ e fin­­format din Constantinopol că gene-­­ ralul Wrangel a fost încunoştin­mt în mod oficios că Franța suspenda t cu o începere data 1 Februarie alea ajutor imaterial pentru persoanele mil­itare^ ■ civile de naționalitate rusă. Conferinţa Europei cen­trale Lyon. — Conferinţa de multă vreme proectată a succesorilor fostei monarhii austro-Ungare a fost con­vocată pentru 3 Februarie la Porta­rosa lângă Triest (Italia). Această conferinţă se va ocupa mai cu seamă cu comunicaţiunile şi relaţiunile comerciale dintre diferitele state interesate. Pentru a reprezenta Franţei, la această conferinţă ziarul „Le Temps“ crede a şti că alegerea guvernului va cădea asupra contra-amiralului care a îndeplinit cu mare succes mi­siunea cu care a fost însărcinat în 1919/20 la Budapesta şi care actual­mente este delegatul­ Franţei, în co­misia navală interaliată de control la Berlin. Organizarea ungurilor din Banat Sub acest titlu ziarul „Tara“ din Timişoara scrie: «Ungurii din Timişoara au cerut autorităţilor locale să li­ se dea auto­­rizaţiunea de a ţine o adunare in ziua de 6 Februarie ort pentru organiza­rea unui congres al maghiarimei din Banat. Adunarea se va ţine sala Con­tinental (Délvidék) la 6 Februarie ora lOVfi »•­m, şi vor lua parte un nu­măr restrâns de personalități condu­cătoare, special invitate. Demontarea statuilor Tn Silezia superioară Berlin. — „Vossische Zeitung“ anunţă că în urma atentatelor săvâr­şite de poloni contra monumentelor Germane din Silezia superioară dife­nomune au hotărât ca să demon­­teza aceste şi să se as­­cundă întrun loc sigur la ^­mimarea piebiscitului. Planul aoaau, sa execută deja. Până acum patru statui au fost desprinse de pe pie­destal și transportat în loc necu­noscut. Ultimele informatiuni j 4/. -Văirfii - Voeyojf, primmhistru, se află de dou^ zile ui Cluj. 1 — Pentru mărirea fondului neces., red­ădorei teatrului din Timişoar toate teatrele uogureşti din Ardeal^ dat câte o rStţirezentaţie. Venitul net *o r J de teatrul unguriiM HkiV fost de 5000 de lei, înain­taţi celor în drept^p^' — Regele Italiei a primit scrisorile de acreditare ale plenipotenţiarului grec la Roma ~ D\ p­of. Munteanu Râmnic a luat iniţiativa publicărei unui volum comemorativ cu ocazia aniversării de 6 ani de la naşterea dlui Neculae lorga, care este la 5 iunie a. c. — In ziua de 14 Februarie sa vor întruni la Bucureşti marii proprietari agricultori din toată ţara, pentru a discuta chestia izlazurilor comunale, indemnitatea terenurilor expropriate şi procesul agrar. — Presa germană s’a pronunţat cu unanimitate asupra imposibilitâţii indeplinirei hotărârilor conferinţei dela Paris relativ la despăgubiri. — Comisia română însărcinată cu trasarea graniţei cehoslovace, s’a întors la Bucureşti fără rezultat, da­torită refuzului Comisiei cehoslovace de a trasa definitiv frontiera. — Dl general Traian Moşoiu fost ministru de război, coman­dantul corpului de vânători şi al grupului de nord, a plecat la Viena, unde va rămâne 8 zile. — Lucrători dela căile ferate ger­mane s’au declarat împotriva interna­ţionalei a IlI-a. — Conferinţa dela Bruxelles se va întruni la 7 Februarie. Au fost con­vocaţi şi delegaţii germani. — Deputatul socialist Cristescu, ve­nind­ de la Moscova, a declarat guver­nului, că stocul de aur al României este neatins şi că guvernul sovietic este dispus a ni-l restitui imediat ce se va încheia pacea între România şi guver­nul din Moscova. — Tratativele de la Angora cu na­ţionaliştii turci au fost terminate. Izet paşa va reprezenta Turcia la Confe­rinţa de la Londra. — Ministerul comunicaţiei a termi­nat procetul de lege pentru reorgani­zarea căilor ferate. / 1 — A început o foarte întinsă propa­ganda în toate Statele europene pentru reîntronarea lui Karol pe tronul Ungariei.­­ Trenurile speciale între Varşo­via şi Danzig vor începe a fi puse în circulaţie la 1 Februarie. *­­ Băi­et­u JMf. 139 criticând campania din ziarul „Voinţa“ împotriva terorizării Ardea­lului, scrie că la „Unificarea servi­­oiului de măsuri şi greutăţi“ este la mijloc numai interesele unei singure persoane, un funcţionar superior, pus în disponib­litate. Până acum n’am atins chestiile personale, dar daci veţi insista să le comunic şi pe acestea,­atunci va eşi o ruşine şi mai mare decât până acum. Cluj, la 2 Februarie 1921 ing. Teodor Filpescu, Director general rît măsuri şi greutăţi. — Conferinţa Statelor moştenitoare austro-ungare, convocată la Portorose se va ocupa de comunicaţiile şi rela­ţiunile comerciale între Statele intere­sate. Franţă va fi reprezentată. — Raportul mareşalului Foeh pri­vitor la desarmarea Germaniei s’a aprobat complecta­mente Desarmarea forţată va începe la 1 Martie. — Dl Argetoianu a declarat că va înfiinţa ministerul sănătăţii. — La Berlin au avut loc mari lupte între trupele Reichswehrului şi serviciul Siguranţei, care descoperind un complot contrarevoluţionar a voit să aresteze câţiva înalţi ofiţerii. De abea noaptea târziu liniştea a putut fi restabilită. — Germania a acceptat toate con­­diţiunile conferinţei din Paris şi plata a 300 milioane în aur până la 1 Maiu. — Budgetul general al Statului va fi redus cu două jumătate miliarda; noul budget nu va întrece suma de 4 miliarde. In şedinţa de ieri a Camerei s’a discutat absenţa permanentă şi nemo­tivată a dlal Ionel Brătianu dela dez­bateri, hotărându-se ca să fie anunţat să se prezinte, contrariu i se va anula mandatul de deputat. „ In Germania se vor introduce se­vere măsuri contra celor ce risipesc bani în zădar. . T­­ercul Regional Cluj al Aso­­ciaţiunei Generale a Inginerilor din România (A G. I. R.) va ţinea şe­dinţă joi 3 Februarie ora 6 p. m. în localul Creditului Technic Transilvă­nean din Calea Victorii 23 fiind la ordinea zilei conferinţa dlui inginer Maksai despre „Electrificarea cailor ferate române“. Potazista şi persoane particulare. Vând 10 acţii „Albina“. Adr la adm. ziarului. ns 1—3 — Doică de 5 săptămâni, sănătoasă doreşte să alăpteze un copil în familie. Adresa la adm. ziarului. Cenzurat Ai. Em. Procopiu, redactor. .. ...................... . Tipografia Națională Cluj, Strada Regina Maria 4. De vânzare imediat o casă cu 6 camere, 3 bucătării etc. In caz de cumpărare se pot ocupa 4 camere, bucătărie. A se adresa strada Damja­nich Nr. 11. 101-2­2 Depozitul Sanitar Central, Cluj. Nr. 2371­921. ANUNȚ Mari cantităţi de medicamente cu preţuri­­reduse sunt de vân­zare la Depozitul Sanitar Cent­­ral Cluj, Str. Regina Maria 51. 105-2-3 UZINELE DE FIER ŞI DOMENIILE DIN REŞIŢA Societate Anonimă. Posesorii chitanţelor provizoriuUTM’® cu ocazia subscripţiunei a ^OO.OOO acţiuni noi ale UZINELOR ŞI DOMENIILOR IEŞIŢA, în valoare nominal50.000.000 Lei sunt rugaţi de la 1­­0 Feb­ruarie a­ vârsământul al treilea şi ultim­ 1 de Lei 500'— de fiecare acţiune, prezen­ând chitanţele provi­zii la Banca unde au efectuat sub­­scripţiunea şi vărsămintele precedente. In cazul când vărsământul nu se va efectua în intervalul prescris, se vor aplica dispoziţiunile legii. Consiliul de Administraţie: 97­5-10 CINEMA UNIVERSITĂŢII Miercuri, Joi, Vineri, Sâmbătă: JACCUSE (ii­. Partea ultimă.) Duminecă la ora 10 a. m. Reprezentanţie pentru copii: MACISTE ATHLET, de la ora 3 p. m. VAMPIRUL CEL VERDE. Dramă defectivă. Cafeneaua „Pfilm­oniil“ este cel mai ales joc de petrecere. Serviciu promt, zilnic seara concer­tează renumita orchestră de lăutari. Sală de biliard separată. Proprietarul JOSIF SZÍNET AR şi FIUL. „Radio“ 182. 1831 16­36 „RADIO" 395. I nici hmm ------------- BIROU TECHNIC ŞI AGENTURA ♦ CINEMA URANIA Joi, Vineri, Sâmbătă. ^— VAMPIRUL CEL VERDE. Film poliţist, Duminecă: MACISTE POLIŢIST. CINEMA APOLLO Joi: COLOMBA. (ERNA MORENA.) Vineri, Sâmbătă, Duminecă: SÂNGE DIN CIRC. Atracţie. Birou: Calea Victoriei 53. Depou: Str. Buco­vina (fostă Kiss) 5. Depozit: Str. Ştefan- - ţel-Mare 1R. Preluări ori şi^^-^ări de­­trice, mecanice,­­ conducte de apa, instala­­ţi­uni sa­ni­tare pentru­­ spitaluri şi fabrici pre­cum şi instalaţiuni pentru fălc- 1 ile.1 Ut­opul- OLi­diiuitii v­az^aixc. de ori şi ce­ntura — Depoul din Str. Bucovina (fostă Kiss) Nr. 5, este foarte bine asortat cu tot felul de­ meteriale tech- S nice, electrice şi mrean­ce. b­evânzători primesc rabaturi mari. _____­­ Uzina electrică a oraşului* Conducerea societăţii „GA­NZ“ Telef.403. CLUJ Telef.403. Calea Regele Ferdinand 30. (Palatul Széky.) ❖ Execută instalaţii electrice şi transmisiuni de curent. Pe comandă literează insta­laţii de motoare electrice. Lampadare şi materiale pentru instalaţii permanente în deposit. 1. 1611 16_50 Ştiţi deja că FOfimilLYSOLu­L ca mijloc antiseptic întrece pe toate celelalte preparate de până acuma? Se vinde în toate farmaciile şi drogu­rile. Se prepară în fabrica de articlii cosmetici și chimici „HYBIEH“ 1583 CLUJ: 28­­250 1­5 Februarie 1921 Casa cercuală pentru asigurările sociale Timișoara. No. 1-19217 Concurs Casa cercuală pentru asigurările Sociale din Timișoara piedlică concurs pentru comple­tarea următoarelor posturi: . 1. 2 posturi de surori de caritat. (Impie­­gată auxiliară­­Clasa II.) 2. 1 post de infirmieră. (Impiegată axiliar­ă­­ Clasa III). Condiţiile sunt următoarele: 1. a) Salar lunar Lei 285. b) Indemnizaţie de scumpete Lei 400. ; r) Indemnizaţie de chirie Lei 20. 25. i 3­0calculată după starea familiară.­ 2. ' a) Salar lunar Lei 240. b) Indemnizaţie de scumpete Lei 400. ; r) Locuinţă, gratuită. Concurentele cari doresc a ocupa aceste posturi vor dovedi, că sunt cet­­ene române cunosc limba română atât­­verbal cât şi în scris, posed 2—4 clase secundare, şi corespund, întru toate condiţiunile­r impuse funcţionarilor publici prin art. 110 din Legea XTX. 1997, şi condiţiunilor din Decretul XTX. din Oct. 1919. al Consiliului Dirigent . Sunt de preferat »colea, care pot da dovadă de o propr'^ teoretică și de o activitate Pentru posturile susam­intite. Vrerile sî­rise în limba română cu luâmi proprio, sunt\s se înainta în decurs de l­­ zile dela data dimbecării în Monitorul Ofici­il al Muncii şi Asigurărilor Soc­ale, Direcţiunei Casei Cercuale pentru Asigurările Sociale d­in Timişoara, Timişoara, la 22 Ianuarie 1921. Casa Cercuală pentru 107 213 Asigurile Sociale Timişoara. BANCA CENTRALĂ PENTRU INDUSTRIE ŞI COMERŢ SOC. A. CLUJ Primind de la Segedin un transport mai mare de paprică ! „Edelsuss" oferim comercianţilor la preţuri convenabile această marfă ale depozitele noastre Cluj. Asemenea atragem aten­ţiunea comercianţilor de textile şi manufactura asupra mărfu­rilor de textile şi manufactură ce vom primi în cel mai scurt timp de la Cehoslovacia şi asupra cărora serveşte cu detaili sec­ţia mărfuri a Bancei Centrale. Banca Centrală secţia de Mărfuri.

Next