Patria, martie 1921 (Anul 3, nr. 44-68)

1921-03-03 / nr. 44

Pagina 2, O exagerare dureroasă lipsit da o­ri­mii săi îi toate oSe­l­e să rămână încă, cine știe până când, tot așa, cum e­st­? Evident, că nu l­­a convingerea aceasta au fost con­ducătorii noștri de valoare, când au început administrația românească pe aceste lo­curi și, dându-și seama de toate împrejurările, au hotărât recru­tarea corpului didactic in felul care s’a făcut, apelând la învățători și preoți destoinic. La apelul făcut au răspuns vreo 150 de preoți mai tineri, ori candidați de preoți, vreo 150 — 100 de învățători dintre cei mai buni" pe cari îi are Ardealul, toți cu pregătiri multe superioare decât cele presupuse da dl S. Mehedinți. Acestor „recruți“ li s'au ținut cur­suri în 1919 și în 1920, câ­t 3 luni de vară. La fiecare încheiere de curs li s’a cerut socoteală de materia cur­surilor. Li s’au fixat apoi normele de calificație cari nu s’au deoseb­t între- n­ mic de regulamentul Universității din Cluj din era ungurească. Acâta doar că de st’ădata au mers toate românește. Numai după trecerea acestor examene, li s’a pus în vedere acestor „pursiști“, ei vor fi socotiți ca aparținători învățământului. Prin ea sunt inferiori și pentru ce sunt un mai mare d­zistru acești „curs’ști“ atât de ponegriți, fiți de ceialalțî candidați de prifesori cu pregătiri academice de ani în șir? S’au mai dat cazuri în trecutul nostru, când personalul didactic a fost recrutat în felul de astăzi și nu a venit nici-o catastrofă pesta po­porul și cultura românească. Dimpo­trivă, Timoteiu Cipar­u era un fel de puri­st și c J el mulți alții dintre cari unii au trecut munți și-au pus bazi, ei mai întâi, învățământului românesc de dincolo. Nu erau dobi de carte adusă din cutare universitate, dar reziltatele 1» cari au ajuns, ca educatori, au fost uim­toare. Secretul era Pag­rea­d inimă cu ca e au muncit acești v z­o­nari de pe vremuri. In zilele noastre e nevoa no de mai puțină tragere de in­mă și dra­goste de muncă dec­i pa vremuri Apoi dacă a îndemnat pe­­ căști, „curi;ști“ de azi, ceva, să răspundă la apelul patriei, a fost numai idea­lismul, dragostea nemărginită den­ani și un suflet curat făurit în școalele Blajului, Brașovului, Sibiului sau al mai bine dacă a'âți și atâți elevi ră­mâs5udului — și nimic altceva, săriți de-a dreptul din inima satelor ardelene, acest aluat proaspet pentru dospirea unei lumi nouă românești, să fi rămas încă decenii acolo de unde au pornit, până când vom avea corpul didactic pregătit modern cu tot confortul necesar 1 ? Er­a mai bine, el acest Ardeal românesc atât de Articolul dlui S. Mehediiți e un crâncen atentat și e o regretab­lă in­sultă care a trezit un unanim resens în inimile atâtor și atâtor munc­tori harnici și vrednici în învățământul din Ardeal. Teodor Murășanu, fost cursist, prof. tit. prof. la lipsul „Reg­ela Ferdinand“ din Turda. In anul 4—1121 din „Cele Trei Cri­­buri“ dl S. Mahedinți, scrie sub titlul „O lunecare primejdioasă“ un articol, părere despre soarta învățământului românesc, pe care îl află amenințat de un adevărat dezastru mai als prin așa numiții „pursiști“, înfierează crearea atâtor școale în lipsa persona­lului actual din școalele deschise totuși. Iată într’altele cum se exprimă dsn: »Copilandri cu câteva clase gim­naziale, fete cu două-trei clase se­cundare ori profesionale, studenți, învățători... au fost poftiți la niște cursuri de vară, pentru a căpătă di­plome de întrare sau de înaintare în ierarhia școlară. „Cursiștii“ aceștia ascultă două-trei luni câteva lecții și astfel, după o scurți vilegiatură pe­dagogică, ei rămân pentru totdeauna legați de învățământ... Evident, lu­necarea aceasta e nu se poate mai primejdioasă. Cei cari propun tăerea capetelor sunt cel puțin logici. A ni­mici e ușor — în câteva minute. Dar a creia de azi pe mine, asta e cu neputință ... Prin urmare încercarea noastră de-a scoate ca din senin un întreg corp didactic e, cum zicea ră­posatul Odo­bescu, un fel de bărbierie pe capul candidaților și în cele din urmă, pe capul copiilor și a tinerilor din țara întreagă. Toți pedagogii cari știu ce e dăscă­lia sunt înmărmuriți și se întreabă cu nedumerire: ce se va alege de tot învățământul românesc ?... Evident, forma aceasta de-a recruta pe mem­brii corpului didactic este o eroare care se va răsbuna amar în mersul culturii poporului noatru .. Abstrăgând in genere dela intenția ce-a avut-o cu acest articol dl S. Mehedinți a cărui bună credință nu o tragem la îndoială, întreg articolul e o exagerare dureroasă a cărei părți în unele puncte j­enesc din cale­­afară. Intâiu și mai întâiu întreg articolul privește părțile noastre ardelene. Pentru acest părți s’a și scris și s’a publicat în cea mai răspândită revistă de cultură, da dincoace, în „Cele Trei Crișuri”. L­uând firul ideilor din articolul din chestie, privitor la numărul școalelor descri­se în terito­riile desrobite, era mai bine oare absolut să fi rămas bunăoară ce cele patru licee din era ungurească? Era Gaston Vidal la Londra Lyon.­­ Gaston Vidal, subsecre­tar de Stat la învățământul tehnic și la educația fizică a plecat la Londra pentru a reprezenta guvernul francez la congresul industriei, care are loc la Glasgow și Birmingham. Totodată va asista la un match de Football și Rugby între o echipă engleză și una franceză. In jurul caracterului actualului Parlament Se știe că punctul de vedera al Federației cu privire la caracterul actualelor Corpuri legiuitoare, este câ ele­ sunt adunări constituante. Parlamentul de­ acum este continuarea celui deschis în toamna anului 1919, pe care toate partidele l-au recuno­scut de Constituantă. Dintr’un interview al dlui Maniu, reprodus și de noi, s’au putut vedea și motivele care determină caracterul de Constituantă a Parlamentului actual. Noi, în diferite rânduri, am dovedit că singur acest punct de ve­dere e just. Cu toate aceste și în Parlament și în presă se discută mereu această chestiune. La Senat­ul Lazăr Po­pescu din majoritate s’a pronunțat pentru caracterul de Constituantă a Parlamentului,­­ crezând că așa gu­vernul nu va avea nevoe de 213 vo­turi pentru trecerea reformei agrare. Aceste 213 voturi se ar putea avea numai cu sprijinul Federației. Când i­ s’a spus că așa e dispoziția din Constituția schimbată la Iași, dsa n’a mai insistat, dar mai târziu a spus pe culoare că ceea ce s’a ho­tărât la Iași poate fi într’un moment dat, considerat ca nelegitizat. Reforma agrară, în mod legal, nu va putea trece prin Corpurile Iigiui­toare decât cu sprijinul Federației, care susține procetul dvin Mihalache. Se pare că guvernul va fi gata șă mai comită un act anticonstituțional — în caz că nu va cădea de acord cu Federația — votănd legea numai cu o majoritate absolută. Alegerile sinodale In scurtă vreme se vor face sinodale pe un nou period de trei alegeri ani In mitropolia ortodoxă a Transilvaniei, expirând — conform Statutului organic — mandatul dat deputaților sinodali. Cu acest prilej mulți dintre credin­­cioșii bisericii noastre își vor fi pus în­­­trebarea: cum va­ alege de data aceasta eparhia ortodoxă a Clujului? Credem de interes general să spunem în aceasă chestiune cele ce urmează. Situația eparhiei Clujului față de Arhi­­dieceză, de la instituirea prin sinodul arhi­­diecesan al unui consistor în Cluj, este similare situației pe care a avut-o ani de-a rândul eparhia de Oradea-Mare față de dieceza ortodoxă a Aradului. Stă în ace­­laș raport de dependență față de Arhi­­dieceza Sibiului întocmai cum era pe vremuri vicariatul de Oradea față de eparhia din Arad. Asemenea aceleia este încă o parte întregitoare a Arhidiecezei, administrată de un consistor, care a pri­mit de la sinodul­ arhidiecezan delegație temporală pentru aceasta. Delegația ac­­tualului consistor va înceta în momentul când eparhia Clujului va lua ființă legală, va avea episcop și sinod diecezan. A­­cestea rămân însă să se facă abia de­­acum­ și să nădăjduim, că se vor face cât mai curând. Stând astfel lucrurile situația eparhiei Clujului este foarte lămurită­­ — va alege ca și în trecut — ca parte integrantă a Arhidiecezei —• numărul corespunzător de deputați sinodali, cari împreună cu ceilalți deputați ai Arhidiecezei, se vor constitui în sinod arhidiecezan, urmând să rezolve chestiunile întregei Arhidieceze inclusiv ale eparhiei Clujului. Este de sine înțeles, că alegerile se pot face numai după împărțirea veche a cercurilor electorale ale Arhidiecezei. Credem de prisos să mai accentuăm, că prin aceste alegeri noul mandatul dat anul trecut deputaților, cari — după ce vom avea legea despre înființarea epi­scopiei din Cluj — vor alege consti­tuții în sinod electoral ad hoc pe epi­scop și organele legale de administrație bisericească ale diecezei Clujului, acest mandat zic, prin aceasta rămâne neatins. Nu poate să fie atins, fiindcă până acum n’a putut să fie îndeplinit. Sabin Oprean, „PATRIA TELEGRAME Greva dela căile ferate în Polonia Varșovia. — Se spon­ne, că întreg personalul dela căile ferate din Polo­nia a hotărât pe ziua de 10 Februarie proclamarea grevei generale. In con­formitate cu svonurile acestea, guver­nul polon a publicat un svit, în baza căruia toți greviștii urmau să fie con­cediați din slujbă cu plătirea legii pe două săptămâni. Aceste dispoziții ale guvernului au avut ca rezultat, că numai o parte neînsemnată a perso­nalului a întrat în grevă și aceștia însă înțelegând situația, au reluat lu­crul imediat. In chestia Smyrnei și a Traciei Lyon.­­ Ziarul „Le Petit Pari­sien” scrie că în ceea ce privește re­giunile contestate ale Smyrnei ș Traciei, totul depinde de faptul dacă Semi bey, ministrul de externe în guvernul de la Angora în înțelegere tacită cu Tevfh­ pașa, se va arăta mo­derat și va mărgini cererea sa de exemplu la un plebiscit sub arbra­jul marilor puteri. Muncitorii englezii în favoarea Germaniei Londra . Partidul muncitoresc­ englez a lansat un manifest în care declară că despăgubirile de război pretinse Germaniei nu vor putea fi plătite. In consecință se cere stab­li­rea unei noui sume de despăgubiri pentru Germania în interesul munci­torimei din țară și străinătate, pre­cum și schimbarea întregei atitud­ni a Aliaților față de Europa centrală șii Rusia. Achitarea asasinului unui ofițer american Nanen — O telegramă din Tokio anunță că consiliul de război a achi­tat pe soldatul japonez care a îm­pu­șcat pe ofițerul american Sangson la­­ Vladivostok pe motiv de insuficiența culturală militară a soldatului, fă­ând responsabil pe ofițerul superior solda­tului și a cerut pedepsirea lui. Trupele polone la granița Germaniei Berlin.­­ Guvernul german are informațiuni exacte că trupele polone concentrata la granița Germaniei se ridică la 212 000 oameni Deci»­ariile ministrului de externe, prințul Sa­­pieha că concentrarea aceasta de trupa servește scopul d imobilizării e — după părerea guvernului german — în contraziere cu o mulțime de fapte In urma acestora, Germania a adre­sat din nou proteste la Londra, Paris, Roma și Varșovia. Bustul pictorului Ziem Lyon. — La Nice s’a ridi­ct un bust în memoria lui Felix Ziem pictorul francez cunoscut mai ales pentru vederile sale impresioniste din Veneția. Pentru regiunile eliberate Lyon.­­ Ziarele anunța că în cu­rând se va crea patru comisariate generale pentru reg­unile eliberate a­­căror titulari vor fi însărcinați în spa­­cial să mea­gă în­p­răinătate pentru a face o propagandă destinată să in­tereseze opinia publică la repararea ruinilor Franței. Ultimele informațiuni — Dl Constantin Stere va lua­ conducerea partidului țărănist basarabean. In acest scop a avut o întrevedere cu dl­­uliu Maniu, președi­ntele partidului național. Federația va sprijini validarea dlui C. Stere. — Da oarace o mulțima da per­soane s’au dat drept representanți ai studențimei, în diferite ocaziuni, ți­nem să atragem aresțiunea publicu­­lui, diferitelor instituțiuni și autorită­­țor, că singurul reprezentant autorizat al întregii studențimi din Cluj, este Centrul Studențesc „Petru Maior.“ O ioe persoană streină de comitetul centrului, va ti bzi si aibî autor­za­­ție spra a putea vorbi în numele stu­­­­­dențimei. — Dl Iacob Mihail, șeful oficial­­ elegr­afie al preșidență din Cluj a tfost avansat la gradul de oficiant­ superior în ur­ma concursului Jat. J i — Guvernul român a recunoscut in­­­ dependenți n publicei Georgia. — Schimbul cotei da 40 la sută al rublelor s­a amânat și nu sa va face în cursul lunei Martie. Dl Freitag, însărc­natul de afaceri al Germaniei a discutat cu guvernul Băncei Naționale grabnica restituire­­ a dapor­tului nostru de aur de la Reichs­­­back. — Uzina de gaz nu mai funcțio­nează. Cauza ar fi lipsa de cărbuni, deși mai deunăzi publica prin ziare, ce are de vândut cărbuni, după e a stagnat aproape două luni, tot sub pretextul, că n’are cărbuni.­­ S'a hotărât urcarea tarifului va­mal cu 300 % după tariful din 1913. In această chestie a fost o întru­nire de protestare Sâmbătă p. m. la Primărie. — Se zvonește că liberalii se vor retrage di­n Parlament dacă se va face invalidarea dlui Duca. — Mâine, 1 Martie, Academia Ro­mână va ține o ședință în oroarea prințului Nicolae al Greciei. — M. S. Regale a of­erit suma de 300 mii lei pentru î­n­strarea fetelor sărace, iar A. S. E. Principesa Eli­­sabeta 300 mii lei pentru creiarea a cinci burse pentru studente. — Orice urcare de chirie trece în competința consiliului orășenesc Fără aprobarea consiliului nimenii nu­­este permis să urce chiriile. — Consumul Funcționarilor Pu­blici, are da vânzare doi cai mari de povară, două perechi hamuri și un camion — amator­i se pot informa la biroul consumului din strada Re­gele Mothr­a nr. 1. 1—2 Direcțiunea — Am pierdut distanța nr. 753 380 în valoare de 135 875 lei emisă de Banca Națională din Cluj în ziua de 10 Noem­rie 1920. O declar­aulă și nevalabilă în orice mână s’ar afla. Francisa Jeszenszky.­­ — După sciziunea partidul­ui socia­list, dr Rozvavy și dl Partos, extre­miști, încearcă să pr­ovoace sistarea ziarului „Küzde’em“ din localitate pentru a­­ face ziar comunist. — Ti­&tanvel­ j pentru Ungaria Occi­dentală, dintre Austria și Ungaria, au fost rupte. — Ministrul Manrotzi a declarat­ă italienii se vor opune categoric la reîntonare Habsburgilor. — A­pă seară sosește în Capitolo principle Sapieha, m’nistru’ de extern al r p­ib­icei polone Căsătoria A. S R. Principelui Ca­rol se va face la Atena între 10—15 Martie. , Vor lua parte M. S. Regina Mari­a și A. S. R Principesa Marioara. Mo­ștenitorii Greciei vor pleca Marți s­ara I la Atena. — Plecarea dlui Tache Ion­sen la­­ Londra a fost amânată pent­u a doua ] [jumătate a lupei Martie. — La Paște se va ține la Praga un congres studențesc internaț­onal, la care vor participa 22 delegați din diferite țări — Angajații de la întreprinderile publice au fost mobilizați pe loc con­­form unei ordonanțe date de dl ga­ I­neral Petria. — Revizorii școlari au primit nouila regal­mente, întroducându se sistemul din vechi­ul Regat. — Direcțiunea Bibliotecii Universi­tara ro­gă și somează pe toți împru­­mutătorii de cărți — aDra­da Insti­tutele și domnii Profesori au Univer­sității Române din Cluj — și reîna­­­poita to­te cărț­le înprumutate ale­­ Bibliotecii Universitare și a Biblio­tecii Muzeului Ardelean, a căr­or ter­min de înprumutare a expirat Acei, cari nu vor satisface datorinței aceste în decurs de o săptămână, mai târziu nu vor putea sub nici o condiție să­­ împrumute cărți de la Bibliotecă. Afară de aceasta Direcțiunea va interveni fără întârziere la forurile competente pentru a sili pe cale oficioasă împru­mutat mii de a satisface datorinței lor. Acei cari au depus o cauție de bani pentru cărți, trebue tot așea să reoapteze cărțile ca ceialați înpru­­mutători. — Conferința de la Londra ocu­­pându-se cu chestiunea Smyrnei și a Traciei a învitat pe di­­alog propulos să facă statisticale etrogr­afice și să comunice cifrele necesare. — Cafeneaua și restaurantul „METROPOL“ este cel mai dres joc de petrecere sea a până la închidere se servesc mâncări cu prețuri favorabile. 140-9­36 — In Cafeneaua Europa S9 dă con­cert simfonic M­ercurea, Dumineca și în Sărbători după mase, iar Marți și Sâmbătă seara. Marți și Sâmbătă de­schisă până dimîneța. Telefon 443. 171—6—6 0»bss»! las. P?ș*3?Utt fso&ftor 3 Martie 1921 TM ^CINEMA== UNIVERSITĂȚII Luni, Marți și M­ercuri: Tih­ Minh. (Partea III.) Joi, Vineri și Sâmbătă: Tilt Minh (Partea IV.) Duminecă la ora 10 a. m. Re­­prezent, pentru co­pii, di la ora 3 p­m. Când viața cheamă : CINEMA URANIA Luni, Marț­i, Mercuri, Joi, Vi­pera. (Drama setiment ) Vineri, Sâmbătă și Dum­necă: Cura de astrige. (Co­­­media franceză.) CINEMA APOLLO Luni, Marți, Miercuri: Pute­rea hanului și duce­lui. (Comedie.) Joi, Vineri, Sâmbătă: Minis­terul moartei (Poves­tea misterioasă) Duminecă. ,,Iubire de ștrengar“ De vânzare acasă îm ---------------------------------pretină cu grădină în cartierul funcționarilor. In cazul cumpârărei se poate ocupa im­diat informațiuni se pot primi în strada Memorandului Nr. 14­231 (fostă Unio). !_! Știți deja că Formalysolul H ca mijloc antiseptic întrece pe toate ce­lelalte preparate de până acuma? Se­­ vinde în toate far­maciile și droghe­riile. Se prepară în fabrica de articoii cosmetici și chimici YGIEA ______________________________ Telefon Nr. 1­*C Telefon Nr. 1XL—117.....17X .. zzz zxm „RADIO" 396. I­m­ SIM -----------1 BIROU TECHNIC ȘI AGENTURA Birou: Calea Victoriei 53. Depou: Str. Buco­vina (fostă Kiss) 5. Depozit: Str. Ștefan­­cel­ Mare 18. .­. .­. Preluăm ori­și­ce lucrări de : instlațiuni electrice, mecani ce,­­ conducte de apă, instala­­țiuni sanitare pentru­­ spitaluri și fabrici pre­cum și istalațiuni pentru fab­­­­rici de spirt. Construim cazane , de ami și ce natură — Depoul 1 din Str. Bucovina (fostă Kiss) , Nr. 5, este foarte bine asortat cu tot felul de materiale teh­­­nice, electrice și mecan­ce. Revânzătorii primesc rabaturi mari. 1583—41—250 CLUJ. Singurul medicament sigur contra căldezei la oi și vite cornute este preparatul farm. H­A­N­E­Ș, :-: :-: : : „CALBEAZA“ rezultat în 24 care­ se află de vânzare în farmacia :-: :-: :-: :-: . DEMETER, Glod I Str. Mănășturului 2 și farm. HAUPT, Sieul­­mare, com. Bistr.-Năsăud. Prețul unei clase 2 (bucăți) 11 (unsprezece) Lei. .­. Uzina elec- 28 frică a ora­­șului Con­­­­ducerea so­­­­ „Slanz“ CL Utf, Calea Re­gele Ferdinand 30 (Palatul Szele y).­ TELEFON, 403. Execută instalații electrice și transmisiuni de curent. — Pe comandă lu­crează instalații de motoare electrice. Lampa­dare și materiale pentru in­stalații permanente în deposit­u 1 Fabrica de Clopote | Nicolae Ionescu I­a­și din BUCUREȘTI, pentru a­­ înlesni procurarea de clopote I la bisericele din Ardeal, a­u înființat o filială depozit în­­ Cluj, la librăria A. ANCA unde se găsesc gata orice­­ mărime de clopote, cu ace­­­­leași prețuri ca și la București­­ , și unde se primesc comande 1 w pentru ori­ce mărimi. :­. .­. E 124-13-51 I flagge—M—II­UIUM......umil II ■IUI ♦ @99 plUILM 999 fabrică de ghete Str. Regina Maria (fostă Deák F.) Nr. 8. Intrarea din Str. Brătianu (Király) reco­mandă specialităție cele mai borne de ghete pe lângă cel mai ieftin preț de zi. — — Vânzare en gros și detail. — — T” 77 Revânzătorilor ~7 7 77~T" Cele mai bune Conducători forțe de muncă mari reduceri! noul Societatea Generală de Con­strucțiuni și Lucrări Publice Sucursala, CLUJ. Aduce la cunoștință Onoratului Public, că ara gata în fbrica sa de case demonta­­bile, un stoc de case pe care le pune la dispozițiunea amatorilor. — Costul acerior este este de Lei 1000'— pe metru pătrat de construcțiune, afară de instalațiile de lumină, apă, și încălzit. Societatea dispune însă de sobe de teracotă pa prețuri con­venabile.­­ Planurile caselor ce sa pot construi se află expuse în vitrinele Băncei Marmorosch, Blank , Go. S. A. Sucursala din CLUJ, Piața Unirii. Condițiunile de plată sunt: 25 °/o din preț se va depune în facerea comenzei,­­ 25 °/o la începerea­ lucrărilor și 25% în predarea casei. Restul de 25% se va putea plă­­­ii timp de 3 ani în rate, cu o dobândă de 8%. Alte detalii se pot obține la Direcțiunea Societății, 226—1—3 în strada Malom Nr. 1. Uf £ Jia Nüpona’a' Clei!, strada Regina Maria Nr. 4,

Next