Patria, aprilie 1921 (Anul 3, nr. 69-93)

1921-04-01 / nr. 69

Pugi­n» 2. Opera Națională AIDA Aseară­­ s’a reluat „A/cfe* la­ Opera Naționali, in rolul titular cu dna Elena Roman, care reapare pe scenă în fața unei săli complectamente plină, după o pauză de mai bine de o lună. Din vechea distribuție afară de d-sa nu găsim decât pe d na Lya Pop in Amne - Hij și pe i­ Apostol­eseu m Amo­rtesca. Cele două artiste și-au disputat aseară evițiunile entuziaste ale spectatorilor. In deosebi dna Elena Roman, a cărei lipsă se resimțea, a fost obiectul unei frumoase manifestațiuni de sinceră simpatie din par­tea­ admiratorilor săi. Dna Lya Pop este o artistă de mare temperament și ca în­totdeauna ne-a dat dovada deplină a unui talent real. In Amonasro di Apostolescu a fost mai bine ca ori­când. D-sa este un artist intr'o continuă formație și credem că iți va câștiga temeinic un joc de frunte prin­tre muzicanții noștri-Di Grozăvescu în Radames a răzbu­nat complet pe dl Pavel împotriva celor cari l-au contestat în­totdeauna calitățile sale arti­stice. Noul Rada­m­es a fost mult inferior dlui Pavel, însă destul de onorabil ca începător. Cu muncă multă și cu trecere de timp, dl Grozăvesc­u va putea deveni arist dacă mi va face salturi prea mari, cari întrec cu mult puterea d-sale de realizări arti­stice. Upsa dlui Steiner din distribuția de a­­seuri a fost cu atât mai inexplicabilă cu cât în cele două roluri ce i se potrivesc, Ramphis și Faraon, dnii ChirUescu și Balogh au avut lipsuri evidente. Cei doi artiști sunt încă începători și nu înțelegem graba direcțiune­ de-a li­ se încre­dința roluri ce nu corespund încă puterii lor. Am fi dorit să nu se mai repete greșala din Tannhäuser, când dl Balogh a fost do­­borăt de greutatea unui rol ce nu i­ se po­trivea. Nu înțelegem înlăturarea sistematică a dlui Steiner și ezităm să dăm crezare celor ce șoptesc că la distribuția rolurilor se face... politică, în care caz am putea face atenți pe cei cari subordonează nece­sitățile pur artistice combinațiunilor de cu­lise (?) că oricine poate fi susceptibil să sufere consecințele unui capriciu politic. Baletul copiilor și corul cu mult mai re­­duse. Asamblul și orchestra au fost bine. n. d. s. Pentru Direcția poștelor PsatH* a se vedea în cazuri con­trar« «­ tenzațiunile, tare adesea se adus la alrrta serviciului de poștă, «mit întemeiate, dăm următoarele fasta autentic«: inspectoratul higienia din Cluj trimit« bi ziua de 28 Marti« 1921 o adresă recomandată sub nnul 167, întrie anumită «hostie, către Medicul primar al județului Bistrița. Adresa ajunge în ziua de 24 Mar­tie la Bistrița, însă in ziua de 27 Martie factorul poștal o înapoiază Inspectoratului din Cluj cu urmă­toarea inscripție pe pile: retur, necu­noscut. Un alt caz. Primim la redacție o Stelegramă în ziua de 28 Martie, iar o telegramă este notată data expe­­ierii ei din Gara de Nord, Bucu­rești, 24 Martie. Noi au adregăm nici un comentar. Medicațiuni religioase la Căminul studențesc Duminecă în 27 Martie c. s’a ținut la Căminul studențesc din strada Avram linia obișnuitele meditațiuni religioase. Ca Introducere a căntat dna Sanda Matern­on elevele sale câteva cântări religioase, fericirile. A urmat apoi dl dr. Gavriil Tri­fon, care pornind din cuvintele: „fa­riolii sunt cei curați cu inima, ci aceia vor vedea pe Dumnezeu* » arătat, cum poate creștinul să-și pă­streze curățenia sufletului, în mijlocul valurilor adeseori murdare ale vieții, și cum se poate înălța către divinitate prin necontenita silință de a se de­materializa. Cumpătul, înfrânarea ș stăpânirea sufletului asupra materiei treci­osie le-a înfățișat ca condițion­ necesar« pentru înălțarea creștinului eitre culm­e adevăratei vieți crești­nești. Dl prof. I. Lupaș a stințțt asupri sesesiuiții de a se răspândi învățătu­rii« frangeliei lui Hristos în păturii» cât mai largi ale poporului, pentru ca această universala carte de lectură ș­­ie întremare sufletească să ajungi a stăpâni cu timpul întreagă viață sufle­tescă a poporului nostru. S’au im­părțit mai multe exemplare din „Tis­tanentul Nou”, tradus de părintele D. Cornilescu. Dumineca viitoare vor vorbi: pă­rintele Rofianu fi dl prof. Marin Ștefiaescu, « 1 Aprilie 1921 „PATRIA“ Reforma agrară pentru vechtiul Regat - Discuția pe articole. Punctul de vedere al Opozției - La discuția art. 1 dl senator I. A­­tanasiu a propus un amendament, pen­tru al complecta, cerând redarea la săteni fără plată a pământului răpit de la 1864 încoace. Amendamentul a fost respins de ma­joritate. Dl I. Atanasiu: Vreau să desgrop nedreptatea ce de 57 de ani s'a făcut țăranilor, și trebue să argumentez. (în­treruperi). Nu vă privește d­e Cioc ? Atitudinea dvoastră e dubioasă, stați cu un picior între țărani și cu altul între ciocoi. De aceea nu aveți dreptul să mă întreru­­pe­ți. De nu­ mă voiu exprima mai clar. Iar, d voastră die Iliescu, am să vă public discursurile ce veți rosti aci, dis­cursuri cari constau numai din între­ruperi. La alegeri, țăranul român a auzit și aude cele mai dulci cuvinte, a pri­mit și primește cele mai mari laude. Fiecare politician, cu aceste prilejuri, a căutat și caută cele mai măgulitoare cuvinte la adresa bietului țăran : „ță­ranul e tal­pa țării“, „țăranul e deștept, cuminte, drept, credincios“, „țăranul ne-a păstrat limba, portul, obiceiurile". Cu un cuvânt, la zile grele, la pa­radă, la alegeri, calităț­le, meritele, țăranului român sunt de cel mai mare preț.­­ In aceste prilejuri, țăranul român, pe lângă că este ridicat cu laudele în înaltul cerului, mai este sc­utat și îm­brățișat, i se întinde mâna, i se zice fiate. Zilele grele duse, parada sfârșită, alegerile­­ făcute, politicianul schimbă cântecul: „țăranul e prost“, țăranul e leneș“, țăranul e bețiv“. Așa a fost și așa este ciocoiul ro­­­mân! La nevoe ți se vâră în suflet și la­­ largul lui îți scoate ochii. Totdeauna ciocoiul român a avut și are către cei obidiți o politică de du­plicitate. Ura spune cu gura și alta simte cu inima. Dl p­eședinte: Toate acestea trebuia să le vorbiți la discuțiunea generală. Acum suntem la discuția pe articole. Dl Ion Atanasiu: Atunci nu-și avea efect susținerea mea, înadins am lăsat a s’o discut pe larg acum la art. 1. Dl președinte. Atunci reîncepeți dis­­tiunea­ generală. Dl Ion Atanasiu: Un cuvânt vreau să vă spun, că țăranul român a fost.... (Zgomot, întreruperi). Dl D. Dobrescu: Ele coleg, dita ai datoria să fii clar pentru toată lumea. Dl Ion Herța: Argumentează în așa fel ca să înțelegem și noi (între­ruperi).­­ Dl Ion Atanasiu: Eu nu sunt vechi parlamentar, nici orator. Permiteț-mi­­ să explic cauza țărănească, așa cum o­­­­ înțeleg eu. Dl președinte . Considerațiunile ge­r­m­e­ ale rezumați­’e. Dl Ion Atanasiu: Aș putea să ilu­strez cele zise mai nainte cu sute și sute de exemple. Azi însă nu mă avânt în exemple. Mă voiu servi de ele, le voiu semnala deja înălțimea acestei tri­bune la timpul lor. Pentru azi semnalez lipsa unei cantități de teren, din pă­mântul dat țăranilor la 1864. Diar senatori, și cei ce aveți moșii și cei ce nu aveți, știți însă că prin­­tr’o mare nedreptate care s’a făcut țăranilor la 1864 . . . (Zgomot, între­ruperi). Voci: Concluzia. Dl președinte: Citește amendamentul dtale. Dl Ion Atanasiu: Pierdeți vremea dacă mă întrerupeți. Eu nu mă duc de aici dacă nu mă lăsați să continuu. Nu părăsesc tribuna nici cu forța. (Aplause pe băncile minorității). Dl Paul Bujor: Nu știți unde are sa ajungă. Lăsați-i să vorbească. Dl D. Dobrescu: Vrea să propună un amendament și are nevoe să se re­fere la legea de la 1864. Deposedarea sătenilor Dl Ion Atanascu: De ce vă a'ar­­mați ? Chestiunea nu se referă la d voastră. Lipsesc din terenul ce s’a dat țăra­nilor la 1864, zeci de fălci, ba în unele localități și peste sută. Cunosc bine si­tuația din județele Dorohoi și Botoșani și afirm aci sus și tare că sătenii din aceste două județe au fost despoiați la 1864 de proprietarii respectivi, nu de sute, ci de mii de fălci. Dar, dilor senatori, eu am stat de vorbă ru­sitei și de prin județele Su­ceava, Iași eta, am Întrebat pe unii chiar din dvosstre și mi s’a afirmat cu această despoere e generală pentru tot Regatul. Că la 1864 proprietarul și a însușit in te.en,il țiraan­or, nu o dov­edește și faptul că acolo unii sătenii au pus ingineri să le măsore moșia lor, au gălsit lipsi, au dat pe proprietar în judecată și au obținut porțiunea răpită. Diar senatori, veți zice poate că acestea sunt sumar afirmațiuni fără temei. Ca să nu fie errente fără femei, vă rog, ascultați cerni serie mie niște săteni. Inrep a vă citi­terisostra unui Hin­­­ăș­ean din județul Bord­oi: „Noi ou­tom­ suntem bine, dar tare îngrijiți că amu otin prin gsoste, că voiaț legea cu pământul și tae ne temem, ca droF.stre cei ce nu vreți binele nu veți putea să faceți le­gea dulce pentru voi tiranii. ,Da Dumnezeu e mare și puternic, $i poate el au ne-o­rea și a da gând bun la mai toți senatorii și deputații. „Du­ru BIZEU să fjute tuturor după inimă. „Noi nădăjduim în o viață mai ca oamenii. „Amu, die sem tor, d voastră eui trăit în satul costru atâția ani ca profesor, va­i fi fost și jurat și știi că nouă Hân’ăștenilor ne lipsesc din pământul dela 1864, 70 fălci pământ, pe care l-am plătit, iar de pe al du ne am hrănit: „Valeți poate ni­­ă ți scoate, că t păcat de noi, că cu multă sudoare, noi și părinții noștrii, i am plătit și tot n’­i-i înaă al nostru, că doar și bo­ierii cei mari or vedea că așa s­ă dreptetea. „Daci nus’or milostivi cu noi »5­ ne dea drep­tul nostru, Dumnezeu să le ajute. Ca d voastră ridici­ ți glasul pen­tru noi...* Iată o dovadă. olor senatori, ră­mântești­nilor le lipsește din terenul dat la 1864, 70 lalei. Dl C. Garoflid ministru de Stat. Cer cuvântul, d­e președinte: Dl general C Coanda, președinte: Dl ministru de Stat C. Garoflid are cuvântul: Dl C. Garoflid, ministru de Stat: Dior sera ori, se cere ratificarea îm­­propr­eturirii de la 64. Este foarte j­ist că sunt cecuri rând la 64 Su­prafața totală a împroprietăririi nu a cores­puns A fost o greșală că s’a distri­buit un bloc mai mare decât s’ar fi cuv nit fiecăruia. Cum noi astăzi fa­cem­ loturi de cinci ha, pe cari le dăm țăranilor, implicit reparăm gre­șala care sa făcut la 64. I Nedreptatea trebue reparata Dl­­. T. At­asiu: Mulțumesc, die ministru, ei prin declaraț a dvoastra ; recunoașteți ca foarte juste cele sem­nalate de mine. Decât un lucru, die ministru, faceți dvoastră completarea, dar nu o faceți pe gratis completarea, săteanul trebuie să o plătească. Daca vreți să faceți adevărată dreptate și să reparați un adevăr greșala dina 1864, să dați lipsa dela 1864 absolut gratuit, întru cât șatea nai a plătit atunci, ad­că în 15 ani dela 64, inte­gral acel pământ, fără ca el, timp de 57 ani, să se fi folosit de el, ci s'a folosit proprietarul, care a prim­it și prețul și a deținut și pământul și cul­mea ... n’a plătit nici macar danie către Stat, lasându-le și pe ele tot In sarcina biciului sătean. Dl . Garoflid, ministru de Stat: Dăm mai mul celor căreia s’au dat mai puțin și dăm mai puțin celor cărora seu dat mai mult. (N. K. In j I procesul de lege nu e așa!) Dl­­. T. Atanasiu: Dați mi voe și s­ă citesc și uL* scrisoare. Iata ce scriu locuitorii din com­i’na Havârna: (citește scrisoarea.) Doresc să vă dea Dumnezeu gin­duri bune și să fiți buni ru­dă’ șii. Activi, dlor senatori, voi trece mai departe, vă voi dovedi cum de s’a dat lipsă pămâ­ntul la 1864. N mic 1 mai simplu. Proprietarul conștient, ideștept, dornic de-a fi cât mai puț­­n expropriat și hrăpăreț prin atavism,­­ profitând de naivitatea săteanului de [pe atunci, s’a ]nțeles cu izgintrul și lui schi­mbul a câtorva argumente su­nătoare, a unui mic figio de zimți­­șor. Itațul sa scurtat cu 2—3 cm. și lucru s’a frcut. Diar senatori, dacă ne dăm seama­­ că sătenii au pátit Statului acest­­ pământ, că Statul a plătit la rându-i­­ pământul propne aiu u­, da­r ne dăm­­ seama că sătenii dela 64 și până az au plătit și vor mai plăti și un viitor de­nis către Stat: fond­ră, zecimi, etc., daca ne dăm se­ma c­a sătenii dela 64 și până azi, la laCare an au mai plătit încă odată acest pământ pro­­pnetariior sub formă de arenda și încă văii ce arendă­! nu cu bani, ui cu muncă în natură, cu prețuri vred­nice de trecut și cu încă r«iin­e la seceteli da multe soiuri, vom veder că aceasta consti­uie o adevărată spolia­țiune din partea proprietarilor față de săteni. Dar cifrele sunt ia elocvente ca vorbele, că £ ae dar «și­rului. Date concrete La Hănțești lipsec« 70 de falși de pământ. Tă rog și cotați că o fal or e mai mult decât un hretar. Dacă socotim ci o­rice de pământ valo­rează numai 59 de lei, 70 înmulțit cu 60 ne dă 8 500 lei. Ca să zică, locuitorii din comuna Hintești au fost furați anual cu suma de 3 500 lei pe an, iar în 57 de ani, proprie­tarul a luat pentru aceste 70 de fălci, nici mai mult n ei mai puțin a um» da 1.250 467 lei, lesne 31, bonificat cu 5 % anual. Iată, prin urm­are, ru­rât au fost furați locuitorii din s­­oeariA comună In timp de 57 de ani Dl C. Garoflid, ministru it Stat. Dar la 1864 a fost scootit 50 de lei de fa’ce? Dl I. Atanasiu: Lirim contrreteU zgricole și venem cu cât a fost a­rendat pământul Țit­arul a plătit proprietarului câte 50, 60 și chiar 100 da lar falcea anual și eres am mai zis, în munci agricole. Dl Gr. Alevra (averespan): La 1864? Dl­­. T. Atanasia: Să luăm media. Dl Gr. Alevra: Apoi luați medi­a și faceți socoteala. Dl­­. T. Atanasia: D­e Alevra, ista e media arendai celor 57 ani. . Prin vânare dilor senatori, acești 1.250.467 lei, km 31, în Cifră roturdl un milion și un shut, face valea­ța pământului țăranilor, capitalize cu 5*/*.­ Dl C. Garoflid ministru de Stat.­ Dar, die senator, la fiecare 6 ani se face avizuirea impozitului fpncial. i Dl­­ T. Atanasiu: Die ministru,■ am trăit 85 de ani ca învățător lat­­­­ră și eu știu că țăranul plătește impozitul funciar la rat­i­g de pă­­mânt cu car­e este trecut la tabală. E.4« înscrie cu 4 fălci In tab­la de împroprietărire de la 1864, trebue să plăti as­ă p­atru 4 falci. Vă rog să faceți am hetă și aveți să vă convin­geți că așa este. Dl Tum­a Rădulescu: Dln senator, vă rog si-mi . Ispnadi ți: se lege vo­te­m noi acum? Vetem legea dela 1864? Dl I. T. Atanasiu: Da. Prin ur­mare, după imn vedeți, dlor senatori, numai într’o singură comuni țăranii au fost păgubiți ca un m l­on și un sfert, în timp de 57 de ani. Bl N. Balaria (avsrrstan): Par­i­mite ți o mică întrebare: ce frgâtură1 este Intre nedreptatea făcută comunei Hânțești și modul cum este t daeUt art. 1 al legii? Dl­­. T. Atanasiu: O aă vă arăt­a­ dată acest lucru, când voiu veni la amendamentul ce voiese să propun la acest articol. D voastră, die ministru, care sun­­ți un economist de forță, ați fost foarte abil ad?ocat pentru marii proprietari dar nu și pentru țărani. Și acum, die ministru, iată ce cer eu prin amendamentul meu. Cer ca la a t. 1 să se adauge următoarele cuvinte: Amendamentul propus „­ ■ ■ Și pentru a se completa lipsurile improprieté­ir­ii sătenilor la 1864. Pentru acest scop, itt ai­n­­te de a se proceda la stabilirea actualei improprietățiri, se va măsura mai întâi terenul doi sătenilor la 1864. lipșa constatată se va lua din tru­pul moșiei proprietarului și fără nici o plată, se va da iătenilor păgubi fij1. Arendamentul, e strivit art. 96 din regulamentul Senatului, asta semnat de 5 din senatori. Și acum, cilor, eu așî mai este ca și milionul acela să i de­a proprietarii înapoi, căci dacă țăranul a plătit arenda pentru p­râniul proprietaru­lui, e dispus ea și el că poteesci arenda pământului, ce pa nedrept și l’a fi­sușit dela țărani. Insă sunt gene­­tos, ks a el milion, ser rumai pă­mântul și nu mă Indoess că va fi cineva din dvosstre care să nu r«s­­prete munca țăranului. Dormitor, întrucât pe front sarpini partidului d-voastr* este scris: Minea, o nat» și lega­itate, dați-mi voie s ă le examinez. Dacă nu vi­ți primi Fmeni,«men­u vor ști săracii că cei dela 1864 im pun pe mai mântui dreptăți o piatră, iar d voastră azi peste acerată piatră mai puneți un mus.«. (Protesten). DI președinte: Dl Iaîiu Dragomi­­escu are cuvântul contra amenda­mentului. Dl Iulia Dragom­ns­a. (averespai­) D-lor senatori, legea dela 1864 a dat dreptul la acțiuni pentru compliniri­, la acele localități unde d­renii nu au căpătat drepturile lor legale. Și s’au lásat înaintea tribunrielor sate de procese de sccaeră natură, mai ales că la această mat­­rie nu există pre­­­ emipț­unea fi­nală da 89,­­au da 10 ani dela data recesiunii. Prim urmare, bazați pe aer si prin­­cipiu general da ne­retroactivitate a legilor, pa car s dărn juriști din opo­­z­ț­i­uni trebue să-i recunoască, și bazeți pa­­rgea rurală dela 1864, care dă o acțiune celor Uzați și consacri imprescriptibilitatea la materie, cred că aer și amendumuri au reta abso­lut de acord cu sistemul nostru de Agisiafiuce. Dl Ștefan Mdutnl: (rape­tor) Die orișidinte, s’a cent Irchiderea di­scuției. Dl 1. Herța , Ji grab­it ru închi­­derea disci țicuiă, dar m- si pare că o s’e în­chidem mai repede decât era ioți d­reastră. (S­emoi). Dl . Măgură: (u dependent) D-loi senatori, eu am glas desteil do puter­­ei« «* să se pot lä acei; vă rog lesă­m binevoiți a-mi da ascultare, căci­ b?­sîiunea prezintă foarte mare im­­­portanți. Colegul nostru dl Dragomiressu » s­pus ca această lege nu poate să aibă­fect rez­onctiv. Șt­ii că legile rurale sunt de ordine publică. Atât la 1864, cit și­­ 1579, sa hotărât că aceate legi sunt de or­dine publică și, mai mult decât știut, legea dela 1879 venea să­ră calpii neasoâ s­eare lipsea din legea dela 1864. Prin urmare, lege a posteriea că a fost în măsură ca să ladrepte seeaoe emissia­­gea de’a 64. A ceas’a cu înseamnă retroactivi­tate? Ea vă întreb: este drept e­.u nu este drept o», făcând­­ aproprierea, că dăm țăranului pământul legiuit, care la 64 nu i - a dat și care trebuia si i-se dea, cu atât mai mult cu­m fii le­­g­­a era de ordine publ­iă. De s­pur că da. Și bine d­e mini­stru, să vă spun un lu­cru: la județ 1 Covurlui nu sunt decât 3 comuni cari au tot pământul dela 1864. Aceasta era natural, întâiu pentru că la 1864 instrumentele da măsură*s­uri erau imperfecte, al de țes­ut,d­acă sei cari fâceau măsurător­i?a erau toc­­mai acei «ari veneau mai des la co­­ Eacul besresc și căutau să serveascî interesele acestora. Și astfel Iu multe j , comuna s’a dat pământ i­psă. Dl Toma Rădulescu : (liberal) Nu »’a dat păc­ânt sulcient la 1814 nu piatrusă țăranii au fost înșelați la [ mă­surite ar», dar pentrusă au stau moșii suficiente. Dl.­­. Măgură : Să au credeți că­ a 1864 au a fost păstrat sa să si îm­­­proprietăriți și țăranii; daca astăzi gisiți să luați pământ ca să îțipro­­prietiriți etâtea milioane de țirani, cum la 1864 nu era să fie pănâri? Putem, prin urmare, adăuga­m­ acest text de lege că exproprierea se face și pentru a complecta lipsurile de la 1864, cu atât mai mult cu cât reparăm­­ mare și strigătoare nedreptate. Dl general C. Coandă, președinte. Dl Lazăr Popescu are cuvântul. Dl Lazăr Popescu (averescan): Dior senatori, îmi pare rău cu această che­stiune, aci unde avem atâți juriști, s’a pus așa de greșit. Pământul rural de la 1864 care s’a dat la o sumă de țăranii cine credeți­­ ca l-a luat ? Unde credeți că a dis­părut? La un alt proprietar? Nu. Cea mai mare parte l-au încălcat ță­ranii între ei. (Protestări). Nu vedeți dvoastre la tribunale, atâtea procese de revendicări de pământ rural, după 20, 30, 40 de ani? Și acum dvoastre , ce voiți să faceți ? Dl C. Dim­sca : Ca pământul luat de proprietari să se restituie țăranilor împro­­­prietăriți în 1964. I Dl Lazăr Ponescu: Vă înșelați dacă credeți că puteți altoi această chestiune în legea aceasta. . Prin urmare, întrucât amendamentul propus nu are absolut nici o legătură cu­­ art. 1, vă rog să binevoiți să nu luați în considerațiune acest amendament și să nu-1 votați. Dl Averescu respinge amenda­­mentul Dl general Ali Au­rescu, președintele consiliului de miniștrii. Diar senatori, amendamentul propus nu numai că nu are nici o legătură cu articolul în discuțiune, dar eu cred că nu e de nici un efect practic pentru țărani, dacă luăm în considerare economia generală a legii. El ar avea un efect practic numai dacă, prin lege, s'ar urmări ca pământul, care se expropriaze să fie repartizabil țăranilor, »dependent dă­­ proprietatea pe care o au dânșii. Propunerea d voastre nu ar avea nici efect practic printre țărani. (Aplauze), nu Vine însă o altă chestiune: vreau să, analizez chestiunea in întregimea ei. Se­ poate să veniți și să spuneți: Dior, dar dvoastre dați astăzi pământ prin plată, și tot prin plată l-ați dat și la 1864. La 1864 era însă o plată, astăzi veniți cu altă plată. Aceasta este o chestiune de examinat și de văzut, dacă plata de astăzi e supe­rioară — ținându-se seamă de modul cum a variat valuta — plății, cerută țăranilor când s’a împărțit pământul la 1864. Iată o altă față a chestiunii, care este de examinat, dar care nu are nici o le­gi t­­ra cu legea de fa ă. (N. R. Adică, este adevărat, dar să rămână lucrurile cum au fost...) Prin urmare, vă rog să res­in­g­­r­amanda în enîul, de tare ca el nu e da nici un folos practic țăranilor. (Aplauze) Voci: închiderea dispuțiuniî. Dl l. T. Atanasiu: Cla ais’ru, sunt mulțumit cu răspunsul 4-voastră, condiționat ca platâiiturile constatete că se cuvin țăranilor prin­egea dela 1864, să se împartă la ti­rani, ind fi­rent dadă este ma­i mult sau mai puțin la posesiunea cuiva. In ceea ce priveș­c depăgubirile cu­­­­reni­ o sătenilor a 1 căror pământ a fost cotropit de propu­tori, conform declarațiuni­i dvoastră, voi fa­ce un proiect de lege pe care îl voi aduce din inițiativă parlamentară, dar vreau să am cavântul dvoastră că o veți primi. Dl general Al. Anrescu, d­atele consiliului de miniștrii, pre­ 3- Re­gret, die sanator, că n’am eu dreptul să aprob­legile ce ar veni din ini­țiativă parlamentară. Ele se pot de pune la parlament și adunările se vor pronunța asupra lor. Voci: Iaih'darea discut­unii. Dl A­. Constantinescu Cer cuvântul d­e președinte, (liberal), pontra în h'dsrii discutiunii. Dl general C. C­odă, președinte. Aveți cuvântat. DI Al. Constantinescu: Dior, tu voiam să vorbesc contra amenda­mentului propus Cuvântul chiar pre­ședinte­lul consi­lului mă face și mai mu­t ca să insist ca să vorbeam asupra acestui punct. Nu se po­­ti ca el să rămână nelămurit. Constituția și legea de față ordonă exproprierea ia scop anunt da a împroprietări alti țărani de alte cate­gorii, cari nu mai sunt cei dela 1864 și în special foștii mob lisat». Prin urmare, vidati că prin anan­­dam­ent, voind să faceți d­e, täte ferii , dela 1864, creați o nedreptate aate­­giiisi pi­atra »» • lig­­a da față și Const­ii­­ia trd­ina exproprierea. Dl D. Dabista: Ce ar# a face aceasta ? Dl Al. Constant’nescu: Cum ce a« de a face ? Schimbați categoria țăra­nilor pe care Constituția vrea săi-I împroprietăress­ă acum. I Ce *te zice d.că Irgan de azi ar pre­vede că, Ia caz că categoriile ce u merz* a ee împropriitări acum nu ar fi Indrstuteria din alte două mi­lioane, 671 mii hoptere ce se expro­priază ln izvoarea lor, atunci lipsa sä se somplinească din pământul da altei categorii la 1864? Ar fi oara drept ? Tot si fel este dacă voiți sa năpăstuiți pe cei de azi în favoarea celor de la 1864 Iară dar, d­e Do­brescu, că ceea ce spun eu au rostul său. Nu amestecați dar într’o chestii lucruri streine de dânsa. D/ D. Dobrescu: Constituția de­clară, că alt p>­n­fi­st nu se mai di decât acrsta. Do unda v­ei da la tot câți au dreptul ? Di AL Constantinescu: In fine, ase­menea nedreptăți chiar de ar mai fi întrucât dvoar t să opuneți, că acel drept al lor la pământul dat dn pi lgfea rurală și plătit de ei este in spresorlbri — lucru, de care eu mi Ir­ doesa — cei cari 83 cre­d vătămat nu au der­ât sa red­emi prin justiții dreptul lor. Cetate nu trebuie că ad­mitem este că pe baza unei siaipi refirmi­­uni de nedreptate pentru uni­iirani, să desființim un drept al al­tora. Să ne mărginim dar a respecta ș executa drepturile prescrise de Con­stituție. Sânt dar de părere a se res­pinge amen­damentul. Nu pot Insă în cheia, fără a constata, cu părere de râu, că atmosfera senină, pe cari ai promis-o ier pentru discuția p­e arti­cole, nu păru a se anunța astăzi, ci din contra, din modul cum d vosstre fi daraj­e, discutați ți din nervozitate: da care vă văd cuprinși, deduc­e ch’ar dară vo­i>, nu puteți să vă im­­puneți temperamentul ta­m și sania ne se pese dein toți in asemenea mo­mente. (Aplauze). — Se s­ecus uită comitetul delegaților Dezbaterile reformei agrare

Next