Patria, aprilie 1921 (Anul 3, nr. 69-93)
1921-04-01 / nr. 69
Pugin» 2. Opera Națională AIDA Aseară s’a reluat „A/cfe* la Opera Naționali, in rolul titular cu dna Elena Roman, care reapare pe scenă în fața unei săli complectamente plină, după o pauză de mai bine de o lună. Din vechea distribuție afară de d-sa nu găsim decât pe d na Lya Pop in Amne - Hij și pe i Apostoleseu m Amortesca. Cele două artiste și-au disputat aseară evițiunile entuziaste ale spectatorilor. In deosebi dna Elena Roman, a cărei lipsă se resimțea, a fost obiectul unei frumoase manifestațiuni de sinceră simpatie din partea admiratorilor săi. Dna Lya Pop este o artistă de mare temperament și ca întotdeauna ne-a dat dovada deplină a unui talent real. In Amonasro di Apostolescu a fost mai bine ca oricând. D-sa este un artist intr'o continuă formație și credem că iți va câștiga temeinic un joc de frunte printre muzicanții noștri-Di Grozăvescu în Radames a răzbunat complet pe dl Pavel împotriva celor cari l-au contestat întotdeauna calitățile sale artistice. Noul Radames a fost mult inferior dlui Pavel, însă destul de onorabil ca începător. Cu muncă multă și cu trecere de timp, dl Grozăvescu va putea deveni arist dacă mi va face salturi prea mari, cari întrec cu mult puterea d-sale de realizări artistice. Upsa dlui Steiner din distribuția de aseuri a fost cu atât mai inexplicabilă cu cât în cele două roluri ce i se potrivesc, Ramphis și Faraon, dnii ChirUescu și Balogh au avut lipsuri evidente. Cei doi artiști sunt încă începători și nu înțelegem graba direcțiune de-a li se încredința roluri ce nu corespund încă puterii lor. Am fi dorit să nu se mai repete greșala din Tannhäuser, când dl Balogh a fost doborăt de greutatea unui rol ce nu i se potrivea. Nu înțelegem înlăturarea sistematică a dlui Steiner și ezităm să dăm crezare celor ce șoptesc că la distribuția rolurilor se face... politică, în care caz am putea face atenți pe cei cari subordonează necesitățile pur artistice combinațiunilor de culise (?) că oricine poate fi susceptibil să sufere consecințele unui capriciu politic. Baletul copiilor și corul cu mult mai reduse. Asamblul și orchestra au fost bine. n. d. s. Pentru Direcția poștelor PsatH* a se vedea în cazuri contrar« « tenzațiunile, tare adesea se adus la alrrta serviciului de poștă, «mit întemeiate, dăm următoarele fasta autentic«: inspectoratul higienia din Cluj trimit« bi ziua de 28 Marti« 1921 o adresă recomandată sub nnul 167, întrie anumită «hostie, către Medicul primar al județului Bistrița. Adresa ajunge în ziua de 24 Martie la Bistrița, însă in ziua de 27 Martie factorul poștal o înapoiază Inspectoratului din Cluj cu următoarea inscripție pe pile: retur, necunoscut. Un alt caz. Primim la redacție o Stelegramă în ziua de 28 Martie, iar o telegramă este notată data expeierii ei din Gara de Nord, București, 24 Martie. Noi au adregăm nici un comentar. Medicațiuni religioase la Căminul studențesc Duminecă în 27 Martie c. s’a ținut la Căminul studențesc din strada Avram linia obișnuitele meditațiuni religioase. Ca Introducere a căntat dna Sanda Maternon elevele sale câteva cântări religioase, fericirile. A urmat apoi dl dr. Gavriil Trifon, care pornind din cuvintele: „fariolii sunt cei curați cu inima, ci aceia vor vedea pe Dumnezeu* » arătat, cum poate creștinul să-și păstreze curățenia sufletului, în mijlocul valurilor adeseori murdare ale vieții, și cum se poate înălța către divinitate prin necontenita silință de a se dematerializa. Cumpătul, înfrânarea ș stăpânirea sufletului asupra materiei treciosie le-a înfățișat ca condițion necesar« pentru înălțarea creștinului eitre culme adevăratei vieți creștinești. Dl prof. I. Lupaș a stințțt asupri sesesiuiții de a se răspândi învățăturii« frangeliei lui Hristos în păturii» cât mai largi ale poporului, pentru ca această universala carte de lectură șie întremare sufletească să ajungi a stăpâni cu timpul întreagă viață sufletescă a poporului nostru. S’au impărțit mai multe exemplare din „Tistanentul Nou”, tradus de părintele D. Cornilescu. Dumineca viitoare vor vorbi: părintele Rofianu fi dl prof. Marin Ștefiaescu, « 1 Aprilie 1921 „PATRIA“ Reforma agrară pentru vechtiul Regat - Discuția pe articole. Punctul de vedere al Opozției - La discuția art. 1 dl senator I. Atanasiu a propus un amendament, pentru al complecta, cerând redarea la săteni fără plată a pământului răpit de la 1864 încoace. Amendamentul a fost respins de majoritate. Dl I. Atanasiu: Vreau să desgrop nedreptatea ce de 57 de ani s'a făcut țăranilor, și trebue să argumentez. (întreruperi). Nu vă privește de Cioc ? Atitudinea dvoastră e dubioasă, stați cu un picior între țărani și cu altul între ciocoi. De aceea nu aveți dreptul să mă întrerupeți. De nu mă voiu exprima mai clar. Iar, d voastră die Iliescu, am să vă public discursurile ce veți rosti aci, discursuri cari constau numai din întreruperi. La alegeri, țăranul român a auzit și aude cele mai dulci cuvinte, a primit și primește cele mai mari laude. Fiecare politician, cu aceste prilejuri, a căutat și caută cele mai măgulitoare cuvinte la adresa bietului țăran : „țăranul e talpa țării“, „țăranul e deștept, cuminte, drept, credincios“, „țăranul ne-a păstrat limba, portul, obiceiurile". Cu un cuvânt, la zile grele, la paradă, la alegeri, calitățle, meritele, țăranului român sunt de cel mai mare preț. In aceste prilejuri, țăranul român, pe lângă că este ridicat cu laudele în înaltul cerului, mai este scutat și îmbrățișat, i se întinde mâna, i se zice fiate. Zilele grele duse, parada sfârșită, alegerile făcute, politicianul schimbă cântecul: „țăranul e prost“, țăranul e leneș“, țăranul e bețiv“. Așa a fost și așa este ciocoiul român! La nevoe ți se vâră în suflet și la largul lui îți scoate ochii. Totdeauna ciocoiul român a avut și are către cei obidiți o politică de duplicitate. Ura spune cu gura și alta simte cu inima. Dl peședinte: Toate acestea trebuia să le vorbiți la discuțiunea generală. Acum suntem la discuția pe articole. Dl Ion Atanasiu: Atunci nu-și avea efect susținerea mea, înadins am lăsat a s’o discut pe larg acum la art. 1. Dl președinte. Atunci reîncepeți distiunea generală. Dl Ion Atanasiu: Un cuvânt vreau să vă spun, că țăranul român a fost.... (Zgomot, întreruperi). Dl D. Dobrescu: Ele coleg, dita ai datoria să fii clar pentru toată lumea. Dl Ion Herța: Argumentează în așa fel ca să înțelegem și noi (întreruperi). Dl Ion Atanasiu: Eu nu sunt vechi parlamentar, nici orator. Permiteț-mi să explic cauza țărănească, așa cum o înțeleg eu. Dl președinte . Considerațiunile germe ale rezumați’e. Dl Ion Atanasiu: Aș putea să ilustrez cele zise mai nainte cu sute și sute de exemple. Azi însă nu mă avânt în exemple. Mă voiu servi de ele, le voiu semnala deja înălțimea acestei tribune la timpul lor. Pentru azi semnalez lipsa unei cantități de teren, din pământul dat țăranilor la 1864. Diar senatori, și cei ce aveți moșii și cei ce nu aveți, știți însă că printr’o mare nedreptate care s’a făcut țăranilor la 1864 . . . (Zgomot, întreruperi). Voci: Concluzia. Dl președinte: Citește amendamentul dtale. Dl Ion Atanasiu: Pierdeți vremea dacă mă întrerupeți. Eu nu mă duc de aici dacă nu mă lăsați să continuu. Nu părăsesc tribuna nici cu forța. (Aplause pe băncile minorității). Dl Paul Bujor: Nu știți unde are sa ajungă. Lăsați-i să vorbească. Dl D. Dobrescu: Vrea să propună un amendament și are nevoe să se refere la legea de la 1864. Deposedarea sătenilor Dl Ion Atanascu: De ce vă a'armați ? Chestiunea nu se referă la d voastră. Lipsesc din terenul ce s’a dat țăranilor la 1864, zeci de fălci, ba în unele localități și peste sută. Cunosc bine situația din județele Dorohoi și Botoșani și afirm aci sus și tare că sătenii din aceste două județe au fost despoiați la 1864 de proprietarii respectivi, nu de sute, ci de mii de fălci. Dar, dilor senatori, eu am stat de vorbă rusitei și de prin județele Suceava, Iași eta, am Întrebat pe unii chiar din dvosstre și mi s’a afirmat cu această despoere e generală pentru tot Regatul. Că la 1864 proprietarul și a însușit in te.en,il țiraanor, nu o dovedește și faptul că acolo unii sătenii au pus ingineri să le măsore moșia lor, au gălsit lipsi, au dat pe proprietar în judecată și au obținut porțiunea răpită. Diar senatori, veți zice poate că acestea sunt sumar afirmațiuni fără temei. Ca să nu fie errente fără femei, vă rog, ascultați cerni serie mie niște săteni. Inrep a vă cititerisostra unui Hinășean din județul Bordoi: „Noi outom suntem bine, dar tare îngrijiți că amu otin prin gsoste, că voiaț legea cu pământul și tae ne temem, ca droF.stre cei ce nu vreți binele nu veți putea să faceți legea dulce pentru voi tiranii. ,Da Dumnezeu e mare și puternic, $i poate el au ne-orea și a da gând bun la mai toți senatorii și deputații. „Duru BIZEU să fjute tuturor după inimă. „Noi nădăjduim în o viață mai ca oamenii. „Amu, die sem tor, d voastră eui trăit în satul costru atâția ani ca profesor, vai fi fost și jurat și știi că nouă Hân’ăștenilor ne lipsesc din pământul dela 1864, 70 fălci pământ, pe care l-am plătit, iar de pe al du ne am hrănit: „Valeți poate niă ți scoate, că t păcat de noi, că cu multă sudoare, noi și părinții noștrii, i am plătit și tot n’i-i înaă al nostru, că doar și boierii cei mari or vedea că așa să dreptetea. „Daci nus’or milostivi cu noi »5 ne dea dreptul nostru, Dumnezeu să le ajute. Ca d voastră ridici ți glasul pentru noi...* Iată o dovadă. olor senatori, rământeștinilor le lipsește din terenul dat la 1864, 70 lalei. Dl C. Garoflid ministru de Stat. Cer cuvântul, de președinte: Dl general C Coanda, președinte: Dl ministru de Stat C. Garoflid are cuvântul: Dl C. Garoflid, ministru de Stat: Dior sera ori, se cere ratificarea împropreturirii de la 64. Este foarte jist că sunt cecuri rând la 64 Suprafața totală a împroprietăririi nu a corespuns A fost o greșală că s’a distribuit un bloc mai mare decât s’ar fi cuv nit fiecăruia. Cum noi astăzi facem loturi de cinci ha, pe cari le dăm țăranilor, implicit reparăm greșala care sa făcut la 64. I Nedreptatea trebue reparata Dl. T. Atasiu: Mulțumesc, die ministru, ei prin declaraț a dvoastra ; recunoașteți ca foarte juste cele semnalate de mine. Decât un lucru, die ministru, faceți dvoastră completarea, dar nu o faceți pe gratis completarea, săteanul trebuie să o plătească. Daca vreți să faceți adevărată dreptate și să reparați un adevăr greșala dina 1864, să dați lipsa dela 1864 absolut gratuit, întru cât șatea nai a plătit atunci, adcă în 15 ani dela 64, integral acel pământ, fără ca el, timp de 57 ani, să se fi folosit de el, ci s'a folosit proprietarul, care a primit și prețul și a deținut și pământul și culmea ... n’a plătit nici macar danie către Stat, lasându-le și pe ele tot In sarcina biciului sătean. Dl . Garoflid, ministru de Stat: Dăm mai mul celor căreia s’au dat mai puțin și dăm mai puțin celor cărora seu dat mai mult. (N. K. In j I procesul de lege nu e așa!) Dl. T. Atanasiu: Dați mi voe și să citesc și uL* scrisoare. Iata ce scriu locuitorii din comi’na Havârna: (citește scrisoarea.) Doresc să vă dea Dumnezeu ginduri bune și să fiți buni rudă’ șii. Activi, dlor senatori, voi trece mai departe, vă voi dovedi cum de s’a dat lipsă pământul la 1864. N mic 1 mai simplu. Proprietarul conștient, ideștept, dornic de-a fi cât mai puțn expropriat și hrăpăreț prin atavism, profitând de naivitatea săteanului de [pe atunci, s’a ]nțeles cu izgintrul și lui schimbul a câtorva argumente sunătoare, a unui mic figio de zimțișor. Itațul sa scurtat cu 2—3 cm. și lucru s’a frcut. Diar senatori, dacă ne dăm seama că sătenii au pátit Statului acest pământ, că Statul a plătit la rându-i pământul propne aiu u, dar ne dăm seama că sătenii dela 64 și până az au plătit și vor mai plăti și un viitor denis către Stat: fondră, zecimi, etc., daca ne dăm sema ca sătenii dela 64 și până azi, la laCare an au mai plătit încă odată acest pământ propnetariior sub formă de arenda și încă văii ce arendă! nu cu bani, ui cu muncă în natură, cu prețuri vrednice de trecut și cu încă r«iine la seceteli da multe soiuri, vom veder că aceasta constiuie o adevărată spoliațiune din partea proprietarilor față de săteni. Dar cifrele sunt ia elocvente ca vorbele, că £ ae dar «șirului. Date concrete La Hănțești lipsec« 70 de falși de pământ. Tă rog și cotați că o fal or e mai mult decât un hretar. Dacă socotim ci orice de pământ valorează numai 59 de lei, 70 înmulțit cu 60 ne dă 8 500 lei. Ca să zică, locuitorii din comuna Hintești au fost furați anual cu suma de 3 500 lei pe an, iar în 57 de ani, proprietarul a luat pentru aceste 70 de fălci, nici mai mult n ei mai puțin a um» da 1.250 467 lei, lesne 31, bonificat cu 5 % anual. Iată, prin urmare, rurât au fost furați locuitorii din soeariA comună In timp de 57 de ani Dl C. Garoflid, ministru it Stat. Dar la 1864 a fost scootit 50 de lei de fa’ce? Dl I. Atanasiu: Lirim contrreteU zgricole și venem cu cât a fost arendat pământul Țitarul a plătit proprietarului câte 50, 60 și chiar 100 da lar falcea anual și eres am mai zis, în munci agricole. Dl Gr. Alevra (averespan): La 1864? Dl. T. Atanasia: Să luăm media. Dl Gr. Alevra: Apoi luați media și faceți socoteala. Dl. T. Atanasia: De Alevra, ista e media arendai celor 57 ani. . Prin vânare dilor senatori, acești 1.250.467 lei, km 31, în Cifră roturdl un milion și un shut, face valeața pământului țăranilor, capitalize cu 5*/*. Dl C. Garoflid ministru de Stat. Dar, die senator, la fiecare 6 ani se face avizuirea impozitului fpncial. i Dl T. Atanasiu: Die ministru,■ am trăit 85 de ani ca învățător latră și eu știu că țăranul plătește impozitul funciar la ratig de pământ cu care este trecut la tabală. E.4« înscrie cu 4 fălci In tabla de împroprietărire de la 1864, trebue să plăti asă patru 4 falci. Vă rog să faceți am hetă și aveți să vă convingeți că așa este. Dl Tuma Rădulescu: Dln senator, vă rog si-mi . Ispnadi ți: se lege votem noi acum? Vetem legea dela 1864? Dl I. T. Atanasiu: Da. Prin urmare, după imn vedeți, dlor senatori, numai într’o singură comuni țăranii au fost păgubiți ca un m lon și un sfert, în timp de 57 de ani. Bl N. Balaria (avsrrstan): Parimite ți o mică întrebare: ce frgâtură1 este Intre nedreptatea făcută comunei Hânțești și modul cum este t daeUt art. 1 al legii? Dl. T. Atanasiu: O aă vă arăta dată acest lucru, când voiu veni la amendamentul ce voiese să propun la acest articol. D voastră, die ministru, care sunți un economist de forță, ați fost foarte abil ad?ocat pentru marii proprietari dar nu și pentru țărani. Și acum, die ministru, iată ce cer eu prin amendamentul meu. Cer ca la a t. 1 să se adauge următoarele cuvinte: Amendamentul propus „ ■ ■ Și pentru a se completa lipsurile improprietéirii sătenilor la 1864. Pentru acest scop, itt ainte de a se proceda la stabilirea actualei improprietățiri, se va măsura mai întâi terenul doi sătenilor la 1864. lipșa constatată se va lua din trupul moșiei proprietarului și fără nici o plată, se va da iătenilor păgubi fij1. Arendamentul, e strivit art. 96 din regulamentul Senatului, asta semnat de 5 din senatori. Și acum, cilor, eu așî mai este ca și milionul acela să i dea proprietarii înapoi, căci dacă țăranul a plătit arenda pentru prâniul proprietarului, e dispus ea și el că poteesci arenda pământului, ce pa nedrept și l’a fisușit dela țărani. Insă sunt genetos, ks a el milion, ser rumai pământul și nu mă Indoess că va fi cineva din dvosstre care să nu r«sprete munca țăranului. Dormitor, întrucât pe front sarpini partidului d-voastr* este scris: Minea, o nat» și legaitate, dați-mi voie s ă le examinez. Dacă nu viți primi Fmeni,«menu vor ști săracii că cei dela 1864 im pun pe mai mântui dreptăți o piatră, iar d voastră azi peste acerată piatră mai puneți un mus.«. (Protesten). DI președinte: Dl Iaîiu Dragomiescu are cuvântul contra amendamentului. Dl Iulia Dragomnsa. (averespai) D-lor senatori, legea dela 1864 a dat dreptul la acțiuni pentru compliniri, la acele localități unde drenii nu au căpătat drepturile lor legale. Și s’au lásat înaintea tribunrielor sate de procese de sccaeră natură, mai ales că la această matrie nu există pre emipțunea finală da 89,au da 10 ani dela data recesiunii. Prim urmare, bazați pe aer si principiu general da neretroactivitate a legilor, pa car s dărn juriști din opozțiuni trebue să-i recunoască, și bazeți pargea rurală dela 1864, care dă o acțiune celor Uzați și consacri imprescriptibilitatea la materie, cred că aer și amendumuri au reta absolut de acord cu sistemul nostru de Agisiafiuce. Dl Ștefan Mdutnl: (rapetor) Die orișidinte, s’a cent Irchiderea discuției. Dl 1. Herța , Ji grabit ru închiderea disci țicuiă, dar m- si pare că o s’e închidem mai repede decât era ioți dreastră. (Semoi). Dl . Măgură: (u dependent) D-loi senatori, eu am glas desteil do puterei« «* să se pot lä acei; vă rog lesăm binevoiți a-mi da ascultare, căci b?sîiunea prezintă foarte mare importanți. Colegul nostru dl Dragomiressu » spus ca această lege nu poate să aibăfect rezonctiv. Știi că legile rurale sunt de ordine publică. Atât la 1864, cit și 1579, sa hotărât că aceate legi sunt de ordine publică și, mai mult decât știut, legea dela 1879 venea sără calpii neasoâ seare lipsea din legea dela 1864. Prin urmare, lege a posteriea că a fost în măsură ca să ladrepte seeaoe emissiagea de’a 64. A ceas’a cu înseamnă retroactivitate? Ea vă întreb: este drept e.u nu este drept o», făcând aproprierea, că dăm țăranului pământul legiuit, care la 64 nu i - a dat și care trebuia si i-se dea, cu atât mai mult cum fii lega era de ordine publiă. De spur că da. Și bine de ministru, să vă spun un lucru: la județ 1 Covurlui nu sunt decât 3 comuni cari au tot pământul dela 1864. Aceasta era natural, întâiu pentru că la 1864 instrumentele da măsură*suri erau imperfecte, al de țesut,dacă sei cari fâceau măsurători?a erau tocmai acei «ari veneau mai des la co Eacul besresc și căutau să serveascî interesele acestora. Și astfel Iu multe j , comuna s’a dat pământ ipsă. Dl Toma Rădulescu : (liberal) Nu »’a dat păcânt sulcient la 1814 nu piatrusă țăranii au fost înșelați la [ măsurite ar», dar pentrusă au stau moșii suficiente. Dl.. Măgură : Să au credeți că a 1864 au a fost păstrat sa să si împroprietăriți și țăranii; daca astăzi gisiți să luați pământ ca să îțiproprietiriți etâtea milioane de țirani, cum la 1864 nu era să fie pănâri? Putem, prin urmare, adăugam acest text de lege că exproprierea se face și pentru a complecta lipsurile de la 1864, cu atât mai mult cu cât reparăm mare și strigătoare nedreptate. Dl general C. Coandă, președinte. Dl Lazăr Popescu are cuvântul. Dl Lazăr Popescu (averescan): Dior senatori, îmi pare rău cu această chestiune, aci unde avem atâți juriști, s’a pus așa de greșit. Pământul rural de la 1864 care s’a dat la o sumă de țăranii cine credeți ca l-a luat ? Unde credeți că a dispărut? La un alt proprietar? Nu. Cea mai mare parte l-au încălcat țăranii între ei. (Protestări). Nu vedeți dvoastre la tribunale, atâtea procese de revendicări de pământ rural, după 20, 30, 40 de ani? Și acum dvoastre , ce voiți să faceți ? Dl C. Dimsca : Ca pământul luat de proprietari să se restituie țăranilor împroprietăriți în 1964. I Dl Lazăr Ponescu: Vă înșelați dacă credeți că puteți altoi această chestiune în legea aceasta. . Prin urmare, întrucât amendamentul propus nu are absolut nici o legătură cu art. 1, vă rog să binevoiți să nu luați în considerațiune acest amendament și să nu-1 votați. Dl Averescu respinge amendamentul Dl general Ali Aurescu, președintele consiliului de miniștrii. Diar senatori, amendamentul propus nu numai că nu are nici o legătură cu articolul în discuțiune, dar eu cred că nu e de nici un efect practic pentru țărani, dacă luăm în considerare economia generală a legii. El ar avea un efect practic numai dacă, prin lege, s'ar urmări ca pământul, care se expropriaze să fie repartizabil țăranilor, »dependent dă proprietatea pe care o au dânșii. Propunerea d voastre nu ar avea nici efect practic printre țărani. (Aplauze), nu Vine însă o altă chestiune: vreau să, analizez chestiunea in întregimea ei. Se poate să veniți și să spuneți: Dior, dar dvoastre dați astăzi pământ prin plată, și tot prin plată l-ați dat și la 1864. La 1864 era însă o plată, astăzi veniți cu altă plată. Aceasta este o chestiune de examinat și de văzut, dacă plata de astăzi e superioară — ținându-se seamă de modul cum a variat valuta — plății, cerută țăranilor când s’a împărțit pământul la 1864. Iată o altă față a chestiunii, care este de examinat, dar care nu are nici o legi tra cu legea de fa ă. (N. R. Adică, este adevărat, dar să rămână lucrurile cum au fost...) Prin urmare, vă rog să resingramanda în enîul, de tare ca el nu e da nici un folos practic țăranilor. (Aplauze) Voci: închiderea dispuțiuniî. Dl l. T. Atanasiu: Cla ais’ru, sunt mulțumit cu răspunsul 4-voastră, condiționat ca platâiiturile constatete că se cuvin țăranilor prinegea dela 1864, să se împartă la tirani, ind firent dadă este mai mult sau mai puțin la posesiunea cuiva. In ceea ce priveșc depăgubirile cureni o sătenilor a 1 căror pământ a fost cotropit de proputori, conform declarațiunii dvoastră, voi face un proiect de lege pe care îl voi aduce din inițiativă parlamentară, dar vreau să am cavântul dvoastră că o veți primi. Dl general Al. Anrescu, datele consiliului de miniștrii, pre 3- Regret, die sanator, că n’am eu dreptul să aproblegile ce ar veni din inițiativă parlamentară. Ele se pot de pune la parlament și adunările se vor pronunța asupra lor. Voci: Iaih'darea discutunii. Dl A. Constantinescu Cer cuvântul de președinte, (liberal), pontra în h'dsrii discutiunii. Dl general C. Codă, președinte. Aveți cuvântat. DI Al. Constantinescu: Dior, tu voiam să vorbesc contra amendamentului propus Cuvântul chiar președintelul consilului mă face și mai mut ca să insist ca să vorbeam asupra acestui punct. Nu se poti ca el să rămână nelămurit. Constituția și legea de față ordonă exproprierea ia scop anunt da a împroprietări alti țărani de alte categorii, cari nu mai sunt cei dela 1864 și în special foștii mob lisat». Prin urmare, vidati că prin anandament, voind să faceți de, täte ferii , dela 1864, creați o nedreptate aategiiisi piatra »» • liga da față și Constiiia trdina exproprierea. Dl D. Dabista: Ce ar# a face aceasta ? Dl Al. Constant’nescu: Cum ce a« de a face ? Schimbați categoria țăranilor pe care Constituția vrea săi-I împroprietăressă acum. I Ce *te zice d.că Irgan de azi ar prevede că, Ia caz că categoriile ce u merz* a ee împropriitări acum nu ar fi Indrstuteria din alte două milioane, 671 mii hoptere ce se expropriază ln izvoarea lor, atunci lipsa sä se somplinească din pământul da altei categorii la 1864? Ar fi oara drept ? Tot si fel este dacă voiți sa năpăstuiți pe cei de azi în favoarea celor de la 1864 Iară dar, de Dobrescu, că ceea ce spun eu au rostul său. Nu amestecați dar într’o chestii lucruri streine de dânsa. D/ D. Dobrescu: Constituția declară, că alt p>nfist nu se mai di decât acrsta. Do unda vei da la tot câți au dreptul ? Di AL Constantinescu: In fine, asemenea nedreptăți chiar de ar mai fi întrucât dvoar t să opuneți, că acel drept al lor la pământul dat dn pi lgfea rurală și plătit de ei este in spresorlbri — lucru, de care eu mi Ir doesa — cei cari 83 cred vătămat nu au derât sa redemi prin justiții dreptul lor. Cetate nu trebuie că admitem este că pe baza unei siaipi refirmiuni de nedreptate pentru uniiirani, să desființim un drept al altora. Să ne mărginim dar a respecta ș executa drepturile prescrise de Constituție. Sânt dar de părere a se respinge amendamentul. Nu pot Insă în cheia, fără a constata, cu părere de râu, că atmosfera senină, pe cari ai promis-o ier pentru discuția pe articole, nu păru a se anunța astăzi, ci din contra, din modul cum d vosstre fi daraje, discutați ți din nervozitate: da care vă văd cuprinși, deduce ch’ar dară voi>, nu puteți să vă impuneți temperamentul tam și sania ne se pese dein toți in asemenea momente. (Aplauze). — Se secus uită comitetul delegaților Dezbaterile reformei agrare