Patria, aprilie 1921 (Anul 3, nr. 69-93)

1921-04-20 / nr. 86

Pflgin» % CULTURALE ■ POLITICE ■ ECONOMICE După „reușita“ dela alegeri dl general, drept recompensă, a pus Ardealul la discreția dlui Goga. Efectele s’au văzut în curând. Prin decrete contrare pactului de Unire și pe cale de ordonanțe, s’a desființat ia aparentă Consiliul Dirigent, ca să rămână secretariatele generale, adecă s'a schimbat firma și s’au înlocuit oamenii probați cu „creaturile“ dlui Goga, adecă prin incopetenți ca remunerație pentru servicii politice prestate și ce trebuia să se prestee, prin ceea ce s’a introdus și la noi „parvenitizmul “ demoralizator. S’au desorganizat serviciile publice. S’a produs haos și anarohie de„sus“ prin ordonanțe contrazicătoare, cari abrogau legi, fără a pune ceva în locul lor. S’a început „unificarea“. S’a deschis drum larg arbitrului și bunului plac. Funcționari slab și neregulat retribuiți nu știau ce le aduce ziua de mâine, căci în tot momentul se putea aștepta la transferări, treceri la pensie — foarte nesigură și în disponibilitate, fără cercetare disciplinară și prealabilă, numai ca să facă loc la alții, cari erau în favoarea , puternicilor zilei. S’a ajuns în scurtă vreme la stările publice din Ardeal să fie de o mie de ori mai grele decât sub Consiliul Dirigent, precum a observat cu tot dreptul dl Maniu. Urmările au fost grozave la noi, unde eram obișnuiți, cu legalitatea. Dacă nu erau legi, nici ordonanțe chibzuite și aplicabile, în zadar se făcea apel la mintea sănătoasă, căci și aceea dădea greș. Pentru ca jignirea ardelenilor să fie și mai evidentă s-a introdus schimbarea și înlăturarea lor din funcțiunile conducătoae și înlocuirea lor cu funcționari din vechiul Regat adeseori cu pregătire inferioară și chiar sub inteligenți, numai pentru că să păreau „de încredere“ și erau „ochii“ guvernului. Insă acești funcționari în cele mai multe cazuri nu corespundeau, necunoscând legile și Împrejurările și făceau mai multă încurcătură decât erau de folos. Au mai adus acești funcționari „politicianizmul“ și alte obiceiuri „pământene“. Rar să mulțămeau acești domni cu un oficiu, ci ocupau cu toți membrii familiei mai multe funcțiuni, împreunate cu retribuiri. Apoi a urmat potopul „inspectorilor“ cari cercetau în continu diferitele funcțiuni, fără a face nici un control, fără numai ca să primească drame grase. S’a văzut și lucruri nemaipomenit la noi, că mai ales la instrucțiune să fie numite puteri didactice, fără a fi posturi vacante, cari puteri veneau în Ardeal, ca să ridice salarul și se reîntorceau, fără a ști nici macar unde era institutul, unde au fost denumiți. Paralel au fost soc și ardelenii și din armată. Iacit am ajuns în haiul trist și dureros în care ne zbatem și din care pare că nu este eșire. * Ardealul toate acestea are să le mulțumească dlui Goga, care s’a erigent de „satrapul“ Ardealului. Căci nu se face o denumire de funcționar în Ardeal fără avizul și învoirea dlui Goga și mâna sinistră a dsale e amestecată în toate chestiunile ardelenești. Dânsul, cu ministtrul de comerț și industrie de jrstă pomenire, care a făcut de rușine și de ocară numele de ardelean, — au fost și sunt „agenții“ guvernului în toate nedreptățile ce n’au făcut și se fac Ardealului.. Toate acestea pentru că știu calomnia pe cei mai distinși bărbați ai noștri prezentându-i de „separatiști“ pe rând dânșii ar fi aderenții unificării și pe calea aceasta, cred că ei vor perpetua influența lor politică și ei vor rămâne veșnic la „putere“. De ce să nu facă astfel, dacă il crezământ și daci în ei se găsesc instrumenta docle pentru a nu o ploaia, a ne neindreptai, a ne batjocuri și umili? Csici de m continuă tot așa în câțiva ani Ardealul își schimbă fața și devine adevărată colenie. Ori aceasta se intenționează ? IV. Pseudoparlamentarisatul Cu câtă sete am așteptat noi ardelenii ca după un timp atât de îndelungat, sâ ne putem exprima liber gândurile și ideile, în marea adunare națională, în parlamentul României întregite. Dar nu ni s’a dat putința căci primul parlament a fost disolvat brusc. Iluziile noastre despre parlamentul român, ca o panacee, au fost spulberate, Drept că partidul național a avut o mare scădere. Partidul atât de puternic a fost prea modest și lăsat la voia întâmplării. Ca președinte al partidului național ,a explicat lucrul acesta așa, și conducerea partidului a menajat susceptibilitățile partidelor vechi, cum nu aveau reprezentanți în guvern și n’a îndestulit să lucre discret și modest, pentru că partidul national să nu apară provocător. Argumentul acesta ar fi fost la locul său în occident, unde bărbați, politici ca din Maniu și Vaida sunt apreciați și ar fi mai apreciați pentru meritele lor personale și pentru interațiunile lor bune dacă ar fi deloc de acolo, însă nu la noi, unde s’a zis că le lipsește competiția și capabilitatea. Guvernul Vaida și întreaga majoritate au fost în continu acoperiți cu această acuză. Dacă însă partidul national proceda energic, mai întâi cu dușmanii interni, coteria Goga, și îi eschidea la timp descoperindu-le manoperite subversive, apoi că dușmanii externi adeca cu partidele vechi și îi scutura pe frați, — înțelegând sub aceștia pe oligarhîi înpâmfați, — atunci nu s’ar fi făcut desbinarea în partid așa cum s’a făcut și partidele vechi, în special partidul liberal, nu ar fi făcut de nesuferit viața guvernului și șeful liberal nu ar fi îndrăsnit să ceară între altele inlăturarea din guvern în timp de 24 ore a dlui Lupu, ca un adevărat autocrat. Insă fineța conducerei partidului național a grăbit căderea guvernului și a regimului, pe când dacă partidul national și majoritatea parlamentară de atunei,amenința în sus și în jos și teroriza, nu urma dizolvarea. Peste tot la frații din Regat nu ajungi nimic cu blândeța și urbanitatea, ci numai cu asprimea și grobianitatea. I Așa a venit duul general. Când cișa s’a prezentat în parlament, incinta acestuia era ardiplină de partizani extraparlamentari, pe când la prezentarea guvernului Vaida aceea era goală. S’a văzut îndată, că dulul general este om popular și la pătura suprapusă, adsoăram o armată întreagă de partizani, cari așteptau cu gura deschisă funcțiuni, demnități, sinecure și alte bunatäi împreunate cu „puterea“ și cu dispunerea asupra visteriei Statului. Atunci deja era evident, că va urma dizolvarea, pentru că partizanii nu puteau fi îndestuliți altfel, îndată după prezentarea prin surprindere a dlui general, în consfătuirea partidului s’a emis părere», — drept că foarte timid, căci nu pur j cede da la vreun conducător, pe când în politică cine nu are brevet da conducător nu poate avea părere adecă cină are și o spune nu-i ascultă nime, — ca partidul național să meargă acasă. Adecă partidul național să dea o declara ție împotriva schimbării imparlamentare a guvernului și să se retragă din parlament cu propusul, ca să Se abțină deja alegeri, dacă vor fi de acestea. Ideea conducătoare era, că noi ardelenii am voit să lucrăm pentru binele țării după modestele noastre puteri și au fost trimiși în parlament oamenii cei mai aleși, dar am fost respinși. Drept sa dnul Vaida ne a asgurat, că succesele sale diplomatice a avut să le mulțămească în mare parte împrejurării, că este ardelean, dar fratec, aderă oligarhia suprapuși, — au fost, oampanii din Ardeal, — precum spunea cnul Vaida — nu pot fi chemați să conducă destinele înruși i au înlăturat, drept că cu concursul „alor noștri“ căci și de astaciă s’a adeverit ca de multe ori în trecut, că ia noi ardeleni „trădarea.“ totdeauna În are rolul său. Dacă încă „frații“ credeau, că eu făcut bine procedând astfel, siei lăs.m să ne guveneze și sâ dispună despre noi fără noi. Aspecte politica Autocrația la munci de dr O. Pătăcean, fost deputat — III. Efectul alegerilor — Ajutorarea Austriei Vuna — (Damian). In urma cererii Consiliului suprem, delegația comisunii financiare a Ligei Națiunilor, a fost primită de preșod ratele republicei și cancelarul federal, cari și-au exprimat speranța, că Austria va primi în curând ajutorul promis de Aliați. wPATMA” Ziaristica și ziariștii Părerea unui veritabil profesor universitar Dl Dimitrie Gusti, profesor de sociologie la Universitatea din București, directorul revistei „Arhiva Socială“ și totodată directorul Institutului de științi sociale, a luat inițiativa dsființirii unei secțiuni a Presei pe lângă acest institut. . Evident, dacă și dl profesor Gasti* spoioog, ar avea aceeași părere despre zaristică și ziariști ca unele caricaturi profesorale, cari s’au pronunțat despre presă și ziariști în zilele trecute, ar fi d it și d sa din umeri cu pesimism și sr fi zis, ex nihilo nihil. Dar vezi, dl Guști cunoaște o istorie a presei, și chiar a presei române, consideră pe ziaristul român ca fiind în situație de a se ridica în fruntea valorlor culturale ale țării și egalul profesorului universitar, chiar când este ziarist profesionist, iar zialistica o carieră intelectuală și totodată o instituție de cultură care poate să apropie cunoștinți sociologice, economice, etc. Pentru aceea a și crezut necesară o secție a presei în Institutul social. Ungurii condamnați la moarte în Cehoslovaca Viena . Se anunță de Budapesta că guvernul ungar a intervenit pa lângă guvernul cehoslovac în favoarea celor patru condamnați la moarte de origină ungară și anume: Colonelul Gustav Lindner, maiorii Radoa și Polacsek și avocatul Bela Kalemen. Guvernul ungar a oferit un schimb de patru supuși cehoslovaci internați in Ungaria pentru cei patru condamnați la moarte. Sa crecis că negocierile în această chestiune vor duce la un rezultat satisfăcător. Congresul medicilor Rezultatul congresului medicilor, care a avut loc la Bu durești, este că s’a obținut sporul salariilor medicilor rurali la 1150 și gradație, iar a medicilor de județ la 1500 lei. . De asemenea s’a votat o moțiune de protestare împotriva trecerei stațiunilor climaterice și balneare sub ordinele ministerului de industrie și comerț, cerându-se trecerea lor la direcția serviciului sanitar, iar mai târziu ministerului sănătății. Deasemenea stațiunile particulare să treacă sub conducerea aceleiași organizații ,pentru motive de utilitate publica. S’a mai cerut iarăși să se acorde aventsgii materiale medicilor și familiilor lor. S’a hotărât totodată să Se ceară numrea unei comisii de specialiști hidrologi din întreaga țară, pentru a întocmi un antepronet de lege spre înființarea unui birou central pentru administrarea și valorificarea stațiilor climitero-balneare printr’o întinsă pro’pegaceU de cunoașterea lor în țară și streinficate. I Exportul nostru Direcțiunea generală a statisticei dă cifrele următoare cuprinzând exportaițiunile României în timpul lunii Februarie trecut : Făină de grâu 1,794 tone. Secară 52,225 tone. Orz 18,098 tone. O ăsi 6,048 tone. Porumb 54 984 tone. [Petrol brut 4,300 tone. Rezida de 1 petrol 732 tone. Petrol rafinat 10,5941 tone. Benzină 4,495 tone. Uleiuri minerale 2,230 tone. Plăci de esențe îrășinoase 3,554 tone. Alte lemne de construcții de esențe rușinoase 441 tone. Aviația la Cluj ! In ziua de 14, aviatorii piloți: loct. aviator Stâlpeanu Gh., locot. Badran Marin, Lococ. Dumitrescu Alex. și prot. aviator Georgescu .Alex. om grupul 2, bombardament, 1 Bucurași, plecați cu aparatele din București la ora 7,45 s. m., au sosit din Cluj la orele 11,10 a. m., după ce au trecut Carpații în direcția Sibiu, la o înălțime de 4.000—4 500 metri. După aterizare pe terenul aerodromului grupului Cluj, susnumții aviatori au fost primiț «o camarazii lor din Cluj, în frame cu dl maior Boesiu, comandantul grupului și invitați la o masă comună. Sâmbătă 16 la ora 9.30 oaspeții piloți au făcut câteva sboruri la înălțimi mici deasupra Clujului. Salutului acestuia aerian a răspuns cu cea mai mare dragoste manifratara călduroasă a populației clujene. . Reducerile pe calea ferată Pentru ofițeri, soldați și funcționarii civili ai armatei OSțerii și militarii grade inferioare în serviciul activ al armatei, în uniformă sau ținută civilă, când călătoresc în interes propriu având însă biletul de concediu sau de voie, prevăzut la art. 324 din regulamentul serviciului interior în corpurile de trupă și își legitimează identitatea conform dispozițiunilor art 56 din regulamentul transporturilor militare Biletul de concediu sau de voie, precum și cartea de legitimație, vor fi prezentate la casa căilor ferate la cumpărarea biletului de călătorie. Ofțerii și militarii grada inferioare, precum și personalul civil în serviciul activ al armatei, fia în uniformă sau mută civili, când răcoresc în interes de serviciu, având f ji de drum cu plată, liberate de autoritate mai tare, în conformitate cu prevederile regulamentului pentru transporturi militare. Odată cu foaia de drum se va prezenta la casa căilor ferate, pentru scoaterea biletelor de călătoria ordinul de serviciu al autorității militare care a aucrat foaia de drum, precum și cartea de legitimație prevăzută la art. 56 din regulamentul transportului militare. Marele Incendiu din Pischi S'a aprins gara, depozitele și a taberele — Pagube enorme — La mijloc e o mână criminală cu Intenții politice „Keleti Ujeäg“ publică șt rea din Pischi ca gara s’a aprins ori după mată și au ars și magaziile, aprinzându-se un depozit de lemne de gară, de la care a luat foc și atenerele. Pompierii sosiți la fața locului n’au putut salva decât numai o parte a atelierelor. Daunele enorme nici nu se pot constata înot. Autoritățile au pornit cercetările și în direcție politică, find convinse, câ incendiarea a fost pusă la cale din motive politice. După cum se afirmă, este vorba de banda șoferilor din Budapesta, cari au săvârșit furtunle din mai multe orașe ardelene, in special în Cluj. Aceștia sunt totodată și spioni, după une a informații. Dela Cameră Șudința dela 19 Aprilie In ședința de eri a Camerei deputații socialiști Crucalia, Dunareanu și Christescu protestează in contra felului cum sunt tratați și a regimului la care simt supuși deținuți socialiști dela Jilava. La aceasta potestare se asociaza și dl dr Lupu. Dl general Averescu dă citire decretului legal de numirea nuilor miniștri din P. Groza și Dori Popovici. Opeza vrea sâ ia cuvântul in chestia numiei nouior miniștri, dar președintele Camerei dl Duiliu Zamfirescu spune, ca nu se pot face dscuții in paraj unui decret regal. Opoziția protestează, atmosfera devine din ce în ce mai încărcată. Un viu schimb de cuvinte se naște intre doii dr Lupu și Madgearu cu majoritatea. Beam cuvintele de laș, obrasnic și canalie. Proferatorul acestor ofente este suit sâ-și retragă cuvinele-Dl dr Lupu încearcă în tumultul general să vorbească despre numirea nounor miniștri-Di Daidia Zamfirescu este silit din cauza zgomotului asurzitor să suspendă ședința. La redeschidere fotoliul președințiai îl ocupă di Eusebie Popovici. Dl dr Lupa spune, că aceste 2 ministere vor produce în mod fatal noi schestueli bugetare. Di general Averesch răspunde din nou, că numirea lor nu este decât complectarea unor vacanțe vechi și câ funcționarea nounor ministere nu va conduce lacoui sporuri bugetare. Discuția se închide. Camera ia în considerare legea măsurilor și greutâților, pe care o discută pe articole. Legea este votate apoi cu 97 de voturi contra 33. Se dă citire prosetului de lege pentru reglementarea vânzării pădurilor. Dl ministru Cudalba demonstrează că această lege este cum nu se poate mai bine venită astăzi. ' 20 Aprilie 1921 Agitația funcționarilor Situația ciclata funcționarilor prin noul buget — Acțiunea întreprinsă — Răspunsul guvernului — Interview ca dl prof. univ. dr E. Hațiegan — Se știe că prin noul buget a fost concedrat un număr foarte mare de funționari, iar celorlalți li s au redus salariile astfel încât cu mai pot Lee față necesităților vieței de azi. Funcționarii din întreaga țară au pornit o vie acțiune pentru împlinirea revendicărilor, concretizate în „Sfatutul funcționarior.“ Pentru a avea o părere competentă în accastă chestiune am cerut un interview dlui dr Emil Hațiegan, profesor universitar și președinte al Asociație funcționarilor publici din Ardeal, Banat, Maramureș și ținuturile ungurene. Dan ne-a declarat următoarele : Noul buget și funcționarii . Prin noul buget s’a aproectat o reducere simțtoare a salariilor funcționarilor daritai. Sa proeotat — zic — pentru că după impresia ce am câștgat o la București — am fast convingere, ci partea aceasta ST bugetului nu va fi sancționată de parlament. Dl Mitulescu — ministrul finanțelor — era toată solicitudinea pentru îmbunătățirea soartei atât de vriieg .a funcționarilor. Vornirea care a rostit-o în fața delegaților funcțimilor din întreagă țara deși nu ne-a mulțumit prin vorbe, din accentele inimoase a dlui ministru, noi însă tragem deduițiuni favorabile pentru noi. Ne a spus, că va rupe de unde va putea și ne va da și nouă. •^După părerea mea — cea mai bună plasare, care o poate free Statul — este, ca să pățească bine funcționarii, pentru că Statul numai prin ei se poate consolida. Cu funcționari mizerabil plătiți, — reforma financiară cât de cuminte și ingenioasă să fie — nu se vă putea face. Aceasta i-am spus-o și dlui Titulescu și mi-a dat drept. Deci trebuie acum numai să fie consecvent. N-a spus — mai departe — că toată grija o are, pentru ca salariile să le primim lantâia lunei, pentru că e convins pe de-a întregul, ca fără plătirea regulată a salariilor funcționării nu poate exista-Avem convingrea, că am pus chestia funcționarilor pe planul întâi. Am trezit întreg parlamentul — arătând marele pericol ce va să urmeze din situația mizerabilă, în care se află corpul funcționăresc al țării. Cererile funcționarilor Prin acțiunea întreprinsă mai întâi da toate pretindem pentru funcționari o situație mai omenească, mai cu demnitate. Halul in care se afli azi funcționărimea — nu se mai poate tolera — în interesul țării. Acțiunea întreprinsă Chestiunea funcționarea acă stă asupra partidelor politice, — este chestiunea consolidării țării. Noi așa am pus o în fața parlamentarilor ■ — și cu suflat liniștit — vă pot mărtursi, să întreg parlamentul ne-a înțeles și e pe partea noastră. Atitudinea de amunl a funcționarilor din întreagă țara — oricărui om, care are la inimă binele și fericirea țării — a impus ceea ce este un bun semn. Proletarizarea funcționarilor — nu este în interesul Statului și nioi noi n’o voim. Noi vrem o funcționărime conștientă, bine plătiă, oare cu toată demnitatea se poată reprezenta Statul. Aniunea noastră la aceasta tinda. Trebue să fim recunoscători fraților din Regat, cari într’un număr așa de mare s’au prezentat la adunările ținuta — încât și prin mulțime sm putut arăta țării, că funcționarii sunt cereștți de cauza ce o apără și că acțiunea lor numai poate fi împinsă pe al doilea plan. Răspunsul guvernului . Dl Titulescu și dl Goga — ne-au promis tot sprjinul și ași fi nedrept, dacă ași spune, că dl Argetoianu n’a fost condus de același gârd, când ne-a primit. Ce na-a spus — ne-a spus, însă ne a spus cu destulă bunăvoință și după ce a observat, că noi suntem foarte deciși in exprimarea doleanțelor noastre, pot spune, că ne-a tratat ciar cu amabilitate. Ne-a promis hotărât și noi de această promisiune vom uza, că toate cazurile, când eă întâmplă nedreptăți cu funcționarii, să i le aducem la cunoștință și dsa va reveni. Rezultatele obținute $1 așteptate la condusiuna din toate, pot spune următoarele: 1. Acțiunea întreprinsă de funcționari s’a afirmat ca niciodată. 2. A cimentat legăturile sufletești intre funcționarii din întreagă țară. 3. Guvernul a înțeles pe deplin gravitatea chestiunei funcționărești. 4. Membrii Corpurilor legiuitoare sunt pe partea funcționarilor. Credem, că cererile noastre, vor fi onorate, pentru că aceasta o pretinde consolidarea țării. Funcționărimea e decisă să lupte cu ultima energie pentru drepturile sale. Suntem hotărâți, și înapoi nu mai dăm, pentru că suntem convinși, că numai o funcționărime cinstită, materialicește, moralicește independentă, tu autoritate și demnitate, poate consolida țara, adicându o pe acel piedestal, unde cu toții dorim s o veidem, santinelă a culturii și a dreptății. Nouile impozite Modificările aduse de comisia financiară a Camerei — Votarea unei a doua douăsprezece mii pentru luna Martie Comisiunea financiară a Corpului a admis în principiu întreaga reformă financiară a dlui N. Titulescu, ministru de finanțe. in discuțiile urmata la fiecare im] pus in parte, de acord cu dl T.tulescu, comisia financiară a avus mai multe modificări, toate in folosul acelom pentru cari nouile impozite ar fi fost o grautate prea mare. Astfel, pentru înlesnirea micilor proprietari de pământ și mai tines a sătenilor, sa acceptat ca sa se sadi ia 10 la sută cota pentru proprietățile, până la 5 hectare fixând o cotă de 12 la sută pentru cele asia 5—10 hectare și de 15 la eur pentru arie mai mari de 10 hectara. La ediții, comisiunea fianciară, de acord cu di ministru de finanțe a modificat cotele, fixâd 10 la sută pentru ediiia până la 3 mii lei, 12 la sută până la 10 mii lei și 15 la sută pentru cele mai mari. Proprietari cari locuesc în imobilele lor, vor plăti arate cote cu o reducere de 2 la sută. Impozitul de întreprinderile comerciale și industriale a fost reclificat admirându-sa cota de 12 la sută, supra intreprinderilor come, ciala și a redus o la 10 la sută pentru întreprinderile industriale. Suprataxa a fost înlocuită printr-o sporire a impozitelor de 10 și 12 la sută, bazată pe rentabilitatea afacerilor, adică raportul dintre beneficiul net și capitalul sporit cu rezervele. La impozitul asupra salariilor s’a căzut de acord ca minimul de existență de la 7200 lei până la 9000 lai, după irealitate, valoare anuală a salariilor, se fie scutite de orice impozit, chiar de cel actual de 3 la sută. Din aceasta sumă in sus, ce va plăti un impozit de 6 la sută. Ziariștii se vor bucura de aceste serii, plătind pentru rest 6 la sută, iar cei cari lucrează și sunt plătiți cu articolul, 10 la sută. Impozitul pe venitul global a rămas auciaș, afară de veniturile cari sunt rezultatul muncei și cari vor fi socotite la perceperea impozitului cu 50 la suta în loc de 60. Veniturile profesiunilor libere vor întra în calcului impozitului cu 80 la sută, în loc de 70. La impozitul pe avere s’a primit majorarea cotei pentru marile averi pstacuiste, acordându-se scutirea du acest impozit tuturor averilor până la 30 mii iei, a imobilelor și a efectelor de îmbrăcăminte. Deoarece discuția reformei financiare nu va putea fi terminată de Cameră înainte de vacanța Paștelui, ci ministru de finanța va cere aprobarea unei a doua douăsprezecimi pentru luna Martie.