Patria, iunie 1921 (Anul 3, nr. 116-139)
1921-06-01 / nr. 116
Iunie 1921! Funeraliile subit, aviator V. Bonţescu Transportarea rămăşiţelor pământeşti la Focşani Ieri a avut loc funertriile sublocotenentului aviator Vasile Bontescu, mort în urma unui accident de spre plan în ziua de 26. o. Corpul nefericitului pilot se afla depus in capela regimentului 1 d infanterie, unde ieri — toată ziua — un public imens, a derulat prin faţa catafalcului. Plecarea cortegiului era hotărâtă pentru ora 7 seara. Cu câteva ore înainte străzile Regina Maria, Regale Ferdinand şi Dorobanţilor — pe unde trebuia să treacă cortegiul erau complect tixite de public. Asistenţa La ora 7 seara arehomandritul Ivan oficiază un serviciu religios asistat de două preoţi, la care participă dnn general Petala, comandantul corpului VI armată, Iuliu Maniu, preşedintele part. naţional; Dimitriu, rectorul Universitaţei; Emil Haţieganu, Marin Ştefănescu şi Bănescu, profesori universitari; general Anastasiu, Tănăsescu, secretar general la interne; general Munteanu, tot corpul ofiţeresc loial, autorităţile civile şi un public imens. După oficierea slujbei religioase arhimandritul Ivan a ţinut o iuduieşitoare cuvântare, arătând spiritul de sublim sacrificiu al victimei. In faţa cazărmei reg. 16 vorbeşte dl maior Ettescu comandantul grupului local de aviaţie, care aduce ultimul salut în numele grupului, ofiţerului erou mort împilaindu-şi datoria. Dsa arată meritele subit Bontescu, care a făcut campania din 1916 tot în aviaţie, dintingându -l ca pilot ouragios şi priceput. S’au depus coroana din partea escadrilei din care făcea parte, a grupului, a ofiţerilor corpului VI, o splendidă coroană din partea artiştilor Teatrului Naţional, etc. etc. Plecarea cortegiului La ora 7 şi jumătate sicriul este ridicat de camarazi şi aşezat pa un aeroplan, transformat în est mortuar. înaintea aeroplanului mergea un automobil camionetă, pe care erau aşezate coroanele şi o cruce formată din două helice. In urma carului mortuar au mers până la gară, dnii Iuliu Maniu, general Petala, corpul ofiţeresc, autorităţile şi un public imens. O companie din rsg. 16 inf. şi una a excadrilei de aviaţie cu muzica militară şi gornişti au dat onorurile. Peste 4 mii de oameni au urmat cortegiul până la gară. Cortegiul a parcurs străzile Dorobanţi, Regina Maria şi Regele Ferdinand. In tot timpul patru aeroplane virau deasupra oraşului. La gară au vorbit dnii Marin Ştefănescu, profesor universitar şi louot. Pantazi, comandantul escadrilei din care făcea parte victima. Sicriul a fost îmbarcat într-un vagon, trebuind să fie transportat la Focşani unde se va face înmormântarea. O lume imensă a întovărăşit cortegiul până la gară. A fost o manifestaţie impunătoare, pa care oraşul nostru a ţinut să ofacă eroului pilot, ce şi-a găsit moartea la postul datoriei. Comemorarea centenarului lui I. C. Brătianu la Cluj Oficiarea unui parastas — Festivalul dela Teatrul Naţional Din iniţiativa unui caraifet local* sub preşedinţia Arhimandritului Ivan s’a serbătorit ieri cu o deosebită flotăSemnitate centenarul naşterei lui Toni C. Brătianu. Dminesţa s’a oficiat la biserica I gr.-orientală un serviciu divin la care au participat dnii: general Petala, Dimitriu, rectorul universitiţei; Tăni.-Iseeca, secretarul general la interni; general Anastasiu, profesorii univar-i sitari și un public numaris După terminarea serviciului părintele Spătaru a ţinut o cuvântare, arătând maritate marelui român. La ora 4 d. a. a avut loc un festival la Teatrul Naţional. In faţa unei săli complectamente plină, festivalul a fost deschis an. Imnul regal, cântat de orchestra mi- literă. A urmat cuvântul de deschidere, al Arhimandritului Ivan, care a făcut un scurt istoric al vieţei lui Ion Brătianu. A luat cuvântul apoi dl N. Băsescu, profesor universitar, vorbind despre opera politică şi naţională a lui Ion Brătianu. •raiored face un scurt istoric bio- grafic, arâtând meritele şi faptele patriotice aia lui Ion Brătianu, fiiţă de care întreaga ţară datorează recuno-ştînţa. - f A urmat programul artistic, cuprin-8 zând arii naţionale cântate de dna Lya Pop, artistă de la Opera Naţională , câteva bucăţi executate de cerul Conservatorului sub conducerea dlui Dims şi nLa , Tarnu-Măgunh“ piesă într’un act, jucată de artiştii Teatrului Naţional. Festivalul s’a încheiat cu „Deştea-( »tate româna*, cântat de muzica unitară. _____ (Urmare) teze îriereţea dela 1907. De-acea zicem că dela 1907 înainte ţăranii Înşişi s’au împroprietărit, prin revoluţie întâia, apoi prin războiu. Ţărani Inşişi (Prin râzboiu) Numărul — nu se ştie întAI Hectarele: 2,000000.— Şi ce va mai urma încă ! Când ceteşti hârtiile pa care le- am citat, rămâi îngândurat şi te întrebi: Dar bine, atâţi oameni deştepţi nu-şi puteau face, mai dai vreme o socoteală statistică şi ipotetică de numărul In care, probabil, avea să se sporească naţia românească îl Căci astfel de socoteli sunt cu putinţă ! Ori mulţi dintre ei vor fi crezut, ca Ion Amica, ci ţăranul sau-î productiv şi ci primejdia de-a se cere pământ pentru viitoarele braţe libere nu va fi mare î! Dacă a fost orbire, mare orbire a fost. O regretăm, o plâgem, dar tragem şi concluziile necesara: Ţăranii se vor spori în©«; vieaţa noastră va atârna de vieaţa lor; politica noastră va trebui să- i aibă în vedere ca întâiul element al ţării; elementul acesta — cuminţit de păţaniile povestite — trobae să-şi vază, însă, singur de nevoile sal.3. partidul ţărănist i - a pus ţăranului la dispoziţie şi va rămânea lângă el, orice s ar întâmple. La Oradea-mare Oradea-Mare, 29 Maiu. Azi a avut loc serbarea de comemorara a centânărului dela naşterea lui Ion C. Brătianu. In deosebire de celelalte oraşe, unde s’a serbătorit acest centenar sub un aspect cu totul naţional, aci serbarea a fost organizată de cei câţiva membrii ai organizaţiei liberale din localitate, luând aspectul unei manifestaţion politice a acestui partid. Dimineaţa s’a oficiat la catedrala ortodoxă un serviciu divin, la care au participat autorităţile civile şi marfilare In frunte cu dl general Moşoiu . A urmat apoi o serbare festivă, care s’a deschis prin Imnul regal, intonat de corul „Hilariu“, după care dl Iustin Ardeleanu, preşedintele partidului liberal local a ţinut o cuvântărie, banalizând frumoasa serbii terne a ilustrului român, întria propagării deplasată pentru partidul liberal. După dsa dl profesor Iulian Peter a cetit o frumoasă conferinţă, iar dl Nicolae Zigre a ţinut o cuvântare ocazionslă, slăvind memoria marelui sărbătorit, v Cortsp. Vizita dlui Millerand la Târgul din Lyon Preşedintele republicei vizitează pavilonul român Preşedintele republicei franceze, Millerarnd, a vizitat pavilonul român de la Târgul de mostre din Lyon. Preşedintele a fost primit de principele Abika, ministrul României Isa Parié. Laaceastă recepţiune au mai asistat din Arapu, ataşat comercial român, Silescu, al doilea ataşat comercial, Bun gete® nu, Stoica, organizatorii pavilionului român. Preşedintele republicei franceze s’a convins că participarea României la Târgul de mostre din Lyon, trece cadrul obişnnuit al manifestaţiunilor de felul acestora şi poate fi considerat ca un eveniment important ,destinat să deschidă un nou orizont relaţiilor comerciala franco-române. In pavilonul român prezintă toate bogăţiile României, printr’o iscusiţi colecţia de motra de tot ce România produce și pait de export». Teatrul Naţional închiderea stagiunei cu „Trandafirii roşii" Aseară a fost la Teatrul Naţional spectacolul de închidere a stagiunei 1920—1921 şi de „adio“ pentru dna Olimpia Bârsan cere reîntrăin cadrele Naţionalului din Bucureşti — reprezintându se „Trandafirii roşii poem dramatic în 4 acte şi versuri de dl Z. Bârsan. Sala complecamente plină a manifestat călduros pentru cei doui artişti, dna și dl Bârsan, cari au depus o rodnică activitate in serviciul teatrului local. * In ultimul antract i s’a oferit dnui Olimpia Bârsan o frumoasă jerbă de fiori naturale din partea personalului teatrului. In privinţă interpretării rămânem la aprecierele făcute cu pîszia premierii. După fiecare act cei doui principali interpreţi au fost chemaţi la rampă, şi în special dna Bârsan a fost sărbătorită călduros prin aplauze şi ovaţiuni îndelungata. In numărul nostru de Sâmbătă am vorbit mai pe larg de activitatea Teatrului Naţional în această stagiune, caries’a îmbecat printr’o frumoasă manifestaţia de simpatie faţă de directorul lui şi pentru distinsa artistă, dna Olimpia Bârsan. Cu începere darzi artiştii teatrului iau vacanță până In August. Congresul Industriei miniere Se va tine la Ploeşti In 4-5 Iunie. Asociaţia Inginerilor şi Technicienilor din Industria Minieră a organizat, pentru zilele de 4 şi 5 Iunia ct„ un congres, care va urma după Adunăria generală anuală aAsociaţiei". Congresul se va ţine la localul Liceului Petru şi Pavel din Piceşti şi va începe Sâmbătă 4 Iunie , c.. la ora 3 p. m.5 continuându-te în ziua de Duminică 5 Iunie ora 9 d.m. Chestiunile ce se vor dezbate la Congres, vor fi cele arătate în următoarea ordine de zi: Situaţia actuală a Industriei noastre miniere: Petrolul. Raportor: D. Stoica, a. 1) Late toi asupra Zăcămintelor de petrol, Raportor: Dr. G. M Murgoa. Gazele naturale, Raportor: G. Damsch'n. Cărbunii, Raportor: G Damasch'n. Minereurile şi metalurgii«, Raportor: Ioan Andrea. Sare», Raportor: III© Popescu. Participarea Statului la exploatarea bogîţiilor miniere, Raportor: Th. V. Ficşinessu. Legislaţia minieră, Raportor: Ai Georgiad». Participarea la beneficii, Raportor: C. Docu. Pensii şi as'gíjrír, Raportor: C. Penescu Kertsch. înfiinţarea unei şcoli industrial superioare pentru maeştri studori-şefi, etc., pe lângă scala de maeștri sondori din Câmpina. Raportor: D. Filipescu. Presa liberală şi Consfătuirea partidului naţional încă înainte de a putea cunoaşte hotărârile comitatului neutral al partidului nostru, ziarele liberale „Viitorul“ şi „Izbânda“ fac prognosticuri asupra acestor hotărârii. „Izbânda" scrie: „Se crede că din consfătuirea de la Cluj va rezulta o hotărâre care să separe cât mai mult şi mai precis directiva partidului naţional de fracţiunile care reprezintă lupta de clasa şi tendinţele anarchice, pregătind terenul în vederea unei conlucrări a partidului naţional cu partidul democrat şi de ordine — partidul liberal.“ Fracţiunile anarhice ar fi, după „Izbânda", partidele din opoziţia naţională de azi. Ne închipuim că „Izbânda“ nu va fi plăcut surprinsă când va citi p. 9 al resoluţiunii partidului nostru. „Viitorul“ scrie, înainte de-a cunoaşte hotărârile noastre, că din atitudinea „Patriei“ reera precis, că : „ o fusiune cu gruparea ţârănistă din vechiul Regat este exclusă, şi 2. că partidul naţional e ferm hotărât să» colaboreze cu viitorul guvern care va fi chemat la cârma ţării, după pierirea actualului regim“. „Viitorul“ se înşală rând trage: aceste conduiii din ziarul nostru. Noi, înainte de consfătuire, am insistat asupranecesității de a reveni toate elementele bune din Ardeal în partidul nostru, iar în articolele despre guvernul viitor arătăm mereu nevoia unui guvern de concentrare democratică,, şi nu de colaborarea cu orice guvern ar fi chemat la conducerea ţării. Şi credem că am fost în nota partidului nostru. Să citească cinii de la „Viitorul“ p. 9 şi 10 din moţiunea votul 12_ Conferinţa de la Boulogne Berlin. — (Damian). Conferinţa dela Boulogne, care se va întruni la 8 iunie, se va ocupa de chestiunea Siliziei şi a provinciilor renane. Vor cerceta şi programul economic şi fianciar al noului guvern german. TELEGRAME Tulburări în Dublin Londra’— Comunicaţia poştală cu oraşul Dublin a încetat. Nesiguranţa din oraş, apoi multele atacuri contra factorilor poştali au făcut imposibilă comunicaţia în chiar interiorul oraşului. * Londra (Damia) La Dublin şi Col au avut loc din nou ciocniri sângeroasa între ahmfeinişti şi armata engleză. Armata a împrejmuit pe delfin oraşul Dubli. Sunt numeroşi răniţi şi morţi. Intre fascişti şi republicani Roma. — (Damian). Russoli, şefia fasciştilor a propus tratative de propăpare partidului republican. Pascacella însă nu este pe placul întrege grupări şi mare parte dintre membrii fasciştilor au hotărât să părăsească gruparea lui Bussoîi şi să înfiinţeze un nou partid. Korfaniy cedează Paris — (Damian) Ziarul „Le Temps“ scrie că comisiunea internaliată a fost nouneştiinţată din partea lui Korfaniy, că se va supune hotăririi Consiliului suprem şi recunoaşte dreptul de arbitraj al acestui conferiri?. încetarea uneltirilor germane în Silezia Paris. — Premierul francez a chemat azi la sine pe plenipotenţiarul german dr Mayer şi l’a rugat să comunie guvernului său să înceteze în cel mai scurt timp acţiunea pornită în Silezia, pentru că în caz contrar Franţa va fi necesitată să uzeze de cele mai drastice măsuri. Briand a declarat că nu va mai tolera ca pe viitor Germania să procedeze în mod arbitrar în Silezia. O notă de conţinut identic a primit şi ambasadorul german din Londra Stammer. (Damian.) Reiafllle Itallano-sovletlce Paris. — Ministrul de externe italian a primit în audienţă pe plenipotenţiarul sovietelor ruseşti, Vorosky, căruia i-a comunicat că guvernul italian va începe tratative cu delegaţiunea rusească însă numai în chestiuni pur economice şi numai dacă deligaţiunea va face promisiunea că nu va încerca propagandă bolşevică,Damian. Armata lui Korfanty se predă Berlin. — Trupele lui Korfanty se retrag în massă pe linia demarcationall fixată de Antantă. Mare părti dintre aceste trupe s’au predat Aliatilor, din cauza că nu primesc solde regulat şi sunt slab aprovizionaţi. In acelaş timp au început retragerea , trupele germane eare în săptămâna trecută au început operațiunile pe riscul propriu. (Damian). Mihail Em. Procopiu. Ultimele informatiuni — Dl . Bogdan Duică, senatorul Univento fel dn Gaj îşi va ţine discursul de recepţie la Academia Ro- mână, vorbind despre Titu Morescu, in ziua de 31 Maiu. — In baza ordinului Secret, gen. al instrucţiunii publice Nr. 5903—1921 S. VI top membrii corpului didactic primar, români, din judeţul Bistriţa ' îNăsărid sunt chemaţi la conference îînvăţătoreşti, cari se vor ţinea în 3 şi 14 Iunie a. c. în Năsăud cu ordinea ■de zi de pe pagina 2. . Cheltuele de deplasare sa fixează 1 ■cu 100 lei pe durata conferenţelor. Acestea deocamdată sunt asigurate numai pentru învăţătorii de Stat şi comunali, s’au făcut însă demersuri la locul în drept, ca să se asigurepentru toţi înviţătorii români pârtiei- părţi. I DJ. Prof. lulea Guiart, dela Lyon, profesor la Facultatea de Medicină, din Cluj, va face Marţi 31 Mai şi Joi 2 iunie p. la orele 6 p. m. două conferinţe asupra oraşului Lyon şi a Universităţii sale. Aceste conferinţe I vor avea loc în sala festivă a Bibliotecii Universtare din str. Mico şi vor fii însoţite de numeroase proecţiunî. In Ziarul „Românul1* din Arad anunţă, că este nevoit să-ţi suspende lapatiţia de cauza greutăţilor financiare. ! — Despărţământul Gherla al „Asociaţiei“ a aranjat, pentru ziua de 12 iunie, sărbătorind centenarul lui Tudor Vladimirescu, o serată culturală urmată de dans în sala de teatru a hotelului Coroana din Gherla. ! — Sâmbîtă MM. II. Regele şi Regina însoţiţi de generalul Averescu au inspectat la Alba-Iulia lu-crările în vederea încoronării. Seara perechea regală a părăsit oraşul, relaapoindu-se cu un tren special în Capitală. ! — Târgul de mostre anunţat pentru 14 August, din cauze tehnice a fost amânat pentru 14 Septemvrie. Ministrul de finanţe a dat un ordin în senzul ca acelor comercianţi cari i vor expune mărfuri în valoare mai , mică da 10 mii Lei, li se va ierta 30*, din taxe de expunere. la Comandamentul aeronauticeidin Varşovia a hotărât stabilireaunei legături poştala aeriene, între , Bucureşti şi Varşovia. . ] — Ministerul agriculturii a dat o ordonanţă, prin care declară exportul de vite liber şi lipsit de orice formalităţi. La frontieră se va percepe o taxide 20*, vamă plus 20 o spese de manipulare. — Conferinţa Dunării a ţinut ie 20 o şedinţă în Paris acceptând cu unanimitate proeotul referitor la schimbul de tranzita. I — Camera franceză a votat proeotiul de lege referitor la permiterea importului de cereale. — Comitetul executiv al partidului liberal a hotărât a nu va mai lua parte la alegerile parţiale din Transilvania şi Banat. — In raportul nostru despre şedinţele Comitetului central şi cel de-o sută, s’au strecurat dauă regretabile greşeli de tipar. La pag. 1 in articolul pe 2 coloane, alineatul al patrulea, In loc de „deplină nemulţumire", e a se citi mulţumire, cum reese di altfel din întreg contextul. La col. 3 p. 1. alineatul ultim, a se diti: „proectul de moţiune deslcitat şi primit cu unanimitate de comitetul executiv”, Tr loc de „cu majoritate“ cum s’t cules greşit. Greşala e evidenta deoarece în alte trei locuri din acelaş raport e spus că „s’au votat cu unanimitate toate punctele de moţiune(. — După urcarea coroanei ungare i la bursa din Zürich, a urmat o scădere aproape catastrofală.Corosn»oare în săptămâna trecută cota 400 şi ceva, azi nu cotează decât abis 230. Guvernul ungar esta serios îngrijorat de faptul acesta. — Din Albania eosesa din tot ştiri neliniştitoare. Răsculaţii nu sunt mulţumiţi cu guvernul din Tirana. — In urma deciziunei luate de a se lăsa liber exportul anmmtor viti cornute, ministerul de industrie la intervenit la ministerul de finanţe, ofivnfind pentru reducerea actualei taxe de export de 22 la suut ad-vatorem, pe care o consideră prohibitivă, la o taxă fixă de o sută de lei pe cap de vită plus 20 de lei comision. Chestiunea va fi pusă in discuţia comisiunei,tarifelor de pe lângă ministerul de finanţe, care va decide. Până atunci se vor aplica taxele în vigoare. . . — Preţul ziarului nostru se va urca la 1 leu exemplarul, iar abonamentul 180 lei fie la 1 Iunie 1921. — Ministrului Sforza para dispus să acorde misiunei bolşevice imunitate diplomatică. — Regele a primit azi în audienţă pe colonelul Stârcea, ministrul nostru la Budapesta, care i-a referat, despre situaţia din Ungaria. După audienţi, ministrul a declarat ziariştilor că scopul venirii sale la Bucureşti a fost primirea da noui instrucţiuni. In Ungaria domneşte linişte deplină şi ordinea cea mai perfectă. Relaţiunile diplomatice dintre cele două State sunt mulţumitoare. — Caut pe băiatul meu Manei Martin de 31 ani din comuna Turda jud. Turda-Arieş, care a luptat Koaliţia acum 7 ani. Care ştie ceva despre el, rog să mi atunoţe unde se află, sau dacă el se afli undeva, rog să mă înştiinţeze. Manei Vasilie, comuna Ciurila, p. Szentlászló, jud Turda-Arieş. 1—3 Redactor responsabil: PATRIA Cu onoare încunoştiinţăm on. public, că dela Bartha, Debreceni şi Buna firmă de apto- gumi-vulcanizare reparaturi de maşine şi auto de închiriat Acţionarul Debroeni pe cale paşnică şi-a înştiinţat păşirea din tovărăşie la 12 Maiu 1921 şi la 2b a sesit definitiv lichidându-se. Roagă şi i o mai departe sprijinirea on. public 626—2—3 Barbu şi Buna. Inhalaţii de la 04 mii, transmitere de faţa,teiefoane, ■ sonerii, apadbct, REPARAŢII DE MAŞINIRE SCRIS CUSUT, execută cu preţ E convenabil, t iafrgprindgraa iectrotechnică şi Mecaisică Romineasci leilor Maior CLUJ, tales Victoriei Nr. 7. Becuri electrice Tlf „TUNGSRAM“ Telefon 77 telefon , precum şi mater„_ e i f rnale cu preţ redus «I Jf ■?ntre:prin£ieri şi pentru provincie. SARMA --------panlru--------DIMAMI de la 0 5 până 4 mm. cu isolaţie dublă la Finalii, 616--a-* Jacques Psucker Timișoar»,. ggs:»« S: RECLAME -------—------------- aerate sa primese la adm in i- „PATUL j u ■straf ie EjiaruluiJL__ __ ........... Sosesc în cabină: Tractoarele Agricole „tatii” cele mai noul şi perfecţionate, cu dispoziţii de ridicare automată a plusului Unica maşină a agri-fi cititorilor, pentru că face a toate muncile agricole : țară, samană grupează, seceră, leagă, coseşte, I treeră transportări g poartă orice mașină j q agricolă sau industrială. | Careți detalii și însoiti-vă imsdcat la: S t • »ÎRecano« Societate Aponimâ BIROURILE: 1 Sîr. Karagheorghevici 7. | Telefon 48—25. DEPOZITUL: Strada Justiției tir. 23. Teî^îon 5—16. 600 216 Tipografii Nafionate Cîa, ftmda Rt .? Mariaj. 4.