Patria, iulie 1921 (Anul 3, nr. 140-167)
1921-07-01 / nr. 140
Cluj # Vineri 1 iulie 1921 UN LEU EXEMPLARUL Anul III. # Numărul 140 Intre Chemai şi Troţchi de N. IORGA Că existau vechi şi strînse le-gături între Mustafa-Chemai, şeful naţionaliştilor turci învingători în Asia Mică, şi Troţchi, dictatorul sovietist al Moscovei, aceasta se ştia de mult. Şi se explica pe deplin, dată fiind ura comună contra înţelegerii, ceia ce înseamnă, natural, şi siguranţa oricărui sprijin posil din partea Germaniei, comanditara de odinioară a societăţii Lenin-Troţchi. Acuma, după ce s’a vădit că Grecii nu pot recăpăta terenul pierdut acum cîteva luni, asociaţii au planuri mai mari. E vorba, nu numai de o conlucrare efectivă şi grăbită pentru a relua toată Asia Mică, dar şi de un marş spre Constantinopol, unde, cu ajutorul acelora din Turcii celeilalte formaţiuni politice, cari doar atîta aşteaptă, s’ar instala un Guvern al lui Enver-Paşa, hotărît să reiea lipsa contra Franco-Englezilor, stăpînii de azi ai Strîmtorilor. Vor fi în stare aceştia a împiedeca lovitura, dacă totuşi ea se va produce în proporţiile, aşa de mari, care se anunţă? Oricum, alianţa între fanatismul, cu fondul tot aşa de barbar, al Turcilor de la Angola şi al Ruşilor de la Moscova, nu va avea decît rezultate trecătoare şi ea va duca la un conflict, şi mai ascuţit între bunii prieteni, între „tovarăşii“ de astăzi. Oricum şi-ar zice, Turcul dela 1921, are în singe, pe lîngă ura creştinului şi epoismul de rasă, furia panislamismului şi credinţa că împărăţia osmană n’a trăit ceasul ei din urmă. Iar acestui imperialsm acut, care visează de India şi de Java, i se opune cea mai sălbatecă formă de imperialism pe care a putut o găsi până acuma firea cotropitoare a Moscovitului, în care trăeşte tradiţia de cuceriri fără sfîrşit a Mongolilor din vremea lui Ginghiz-Han, stăpânii de odinioară ai Rusiei. Aceiaşi concepţie în capete, aceiaşi violenţă în mijloace — aceasta uneşte pe chemalişti şi sovietişti astăzi pentru a-i scoate la luptă crîncenă unii împotriva altora uini. Arama pe faţă! • \ ___■-*— - ___ ----------- —— Gimmnul dlui gintral Avertsem vrea să treacăneschimbat prin Cameră profetul reformai agrare pentru vechiul rrgat, aşa cum i’a întocmit di Garoflid obiig»ţiuile pe care ie are faţă de digarhia română de toate nuanţele politice, care a ajutat să ia putere», 11 silesc astăzi să nu admită amendamentele opoziţiei, nici chiar ale elemenilor democratice din majoritate, şi să silit lasol voterea reformei agrare, suprimând, pur şi simplu, discuţia pe articole. Conştii da imensa importanţă a reformei agrare, deputaţii din opoziie au declarat, la discuţia ginerilă a proeotului de rg», că iau în considerare proeotul, arătându-şi credinţa că la discuţia pe articole se vor primi amendamentele opoziţiei, şi staiâodghier în diclaraţia «elită de dl Mistache la Csitră, că altfel nu vor fii în situaţia de a putea vota proestul. Această credinţă a opoziţiei părea confirmată şi de atitudinea guvernului, care, pentru a obţine luarea în considerare a proestului, părea dispus să primească amendamentele opoziţiei la discuţia pe articole. Dar de când această discuţie a început, şedinţele Camerei nu mai sânt altcevadecât un lanţ ,nesfârşit de iamavoloion, de înciloări a regulamentului, de ilegalităţi care duc la prăbuşire întreg parlamentarismul. Orice amendament face opoziţia saui chiar unii deputaţi din majoritate, nu e lăsat să ajungă nici in disecţia Camerei, şi guvernul, propunând închiderea unei discuţii care in cele mai recite cazuri, nu era nici începută, aduce sentinţe da excludere pentru toţi deputaţii care protestează împotriva aotaror nemaipomenite ea, mavolnicii. Guvernul Averescu vrea si treacă proectul reformei agrare neschimbat, şi pentru acest scop terorizează pe membrii Corpurilor legiuitoare într’o măsură care nu mai poate fi suferită. In orice parlament din lume, o lege admisă la discuţia generală, se desăvârşeşte la discuţia pe articole, şi a încerca să faci imposibilă această discuţie înseamnă să ţi baţi joc de toată viaţa parlamentară. Cu atât mai mult eşti obligat să laşi libertatea discuţiei când o mare parte din deputaţi, în cazul nostru peste o sută, au declarat, că votează luarea în considerare a legii sub rezerva de a-şi face amenda- mentele la discuţia pe articole, şi în credinţa, că aceste amendamente vor fi primite. Aspectul Camerei de când s’a în- ceput discuţia pe articole la legea agrară arată limpede, că guvernul Avereseu vrea — e* orice preţ — să-şi treacă proeotul agrar neschimbat. Luând în considerare faptul, că guvernul nu poate fi strein de impresia desastruoasă, pe oara o lasă asupra ţării forţarea brutală a legii sale, zădărnicind orice amendament democratic, trebui să vedem în atitudnea lui confirmarea fardului, că el și-a luat angajamentul să aducă o astfel de lege agrara, care să favorizeze Interesele oligarhiei române de toate nuanţele. Fără să vrea, guvernul Averescu este nevoit să şi dea acum, în ceasul decisiv, crama pe la fat Zidomie şi-a făcut un „partid al poporului“, guvernul Averescu a fost de la început un guvern al oligarhiei române, şi obligat să reprezinte interesele acesteia. Dl Averescu a venit, într’adavăr, la putere pentru a scăpa olg-a rhia română de proectul agrar Miculache pe care l-ar fi votat mjorităţile din parlamentul disolvat. D-sa a trebuit să facă figudueii formale cifrei angarhice române, în dipsui celei liberale, că reforma agrară nu va păgubi pe foştii proprii bri. Se ştie că proectul Gtroflid satisface cu vârf şi îndesat acestui obligament, stabilirea preţului etc. Dar până nu ajunge la acest punct delicat al proectului, guvernul vrea să terorizeze pe deputaţi de la început, pentru a le peri orice gust de amendamente pe când va veni în deeltere preţul pământului. Prin furia cu care guvernul a pornit împotriva libertăţii discuţiei pe articole şi a amendamentelor la reforma agrară, şi-a dat arama pe faţă ! El e obligat să treacă o astfel de reformă care să favorizeze oligarhia română. Cu obligaţia aceasta a venit ■ dl Averescu la putere. Corpurile le■ giuitoare române au datoria să-l facă să plece fără a putea satisface aceste obligaţii imorale. Numai acesta poate fi răspunsul unor Camere conştiente ,în faţa samavolniciilor guvernului şi a intenţiilor sale imorale de-a voi sa aducă legi fundamentale pentru ţară, favorizând o minoritate care nu vrea să renunţe de la exclusiva stăpânie politică a ţării. Declaraţiile lui Gunaris Atena — B. Annaris şi ministrul de războiu au plecat eri la Smirna. [înainte de plecare ei au declarat ziarului „Nea Himera*: plecăm cu convingerea victoriei. Vom hotăriî la I Smirna ziua plecărei regelui pe front .şi începerea ofensivei. La propunerea [aliaţilor am răspuns negativ. Lăsăm faptelor cuvântul că ei de ele depinde totul. De Valera ínvitat ia Londra Londra — Dl Lloyd George a adresat lui De Valera șeful sinterierilor următoarea scrisoare : Guvernul britanic dorește ca apelul regelui pentru reconcilierea Irlandei să nu fi fost fâsut zadarnic. Guvernul britanic crede că i incumbă datoria să facă un ultim apel în spiritul cuvintelor regala şi si ţină o conferinţă cu reprezentanţii Irandei. Vă Invit la conferinţă în Londra ca să studiem aranjamentul până la extrema posbilitate. In acest scop vom da sufe-conduct pentru delegaţii aleşi de D-voastre Vă facem Invitaţia cu arzătoarea dorinţă de a pune sfârşit ruinătorului conflict care a divizat Irlanda de secole şi amărât râieţiunile între cele două insule menite să trăiască în armonie. Doresc ca împreună să depunem toate sforţările spre a realiza rugămintea regelui. In favorul absenteiştilor şi a supuşilor streini La articolul 7 al reformei agrare s’au propus două amendamente: unul de din halache, în care de cerea exproprierea câtorva domenii de ale instituţiuulor persoane morale, şi altul al dlui Căldurescu din majoritate prin care se cerea ca absentiştilor şi supuşilor streini, expropriaţi în întregime de proect, să li se restitue ca seif, viile, fibricele etc. Dl Tache Ionescu susţine acest amendament, opoziţia întreagă îi respinge pe motivul că nu pot fi mai favorizaţi absenteiştii şi streinii, decât proprietarii din ţară. Deşi enormitatea imoralităţii acestui amandament al majorităţii era evidentă, prezidentul îi pune la vot, şi votarea Se face prin ridicarea măinilor, deşi opoziţia cere votarea cu bile. Votarea chiar prin ridicarea de mâni nu dădea majoritate amendamentului, cu toate acestea preşedintele declară amendamentul de primit şi trece la art. 8. Atunci dl N. Iorga, în numele opoziţiei a dat cetire următoarei declaraţii : Subsemnaţii declarăm pe cuvântul nostru de onoare de oameni că la amendamentul Căldurescu de la art. 7 majoritatea nu a acceptat articolul prin ridicare da mâine, că un singur secretar se afla la biroul, că proclamarea votului n’re valoare legală, şi rezervându-ne a protesta înaintea alegătorilor noştri, vom căuta la momentul potrivit să tragem concluziile ce se impun. • Iar, faţă de măsuuile disciplinare luate în tumultul explicabil când se estică făţiş prescripţiile regulamantlui, le apreciem, dată fiind lipsa de autoritate a preşedinţiei şi de echitate a majorităţei, drept ceia ce sunt pentru întreaga opinie publică. (Urmează semnăturile deputaţilor din opoziţia nat it na! ă) Contribuţia opoziţiei la legislaţie La discuţia reformei admictrative la Senat s-a prim un amendament, propus de partidul nostru şi de celelalte din opoziţii prin care se acordă dreptul de vot în alegerile pentru comună şi femeilor. La dscuţia în secţiuni a proectului de lege electoral dl Iuliu Maniu, preşidentul partidului naţional, a susţinut dreptul de vot al femeilor şi pentru alegerile de deputaţi. Partidul nostru, deşi în opozţie a contribuit foarte mul la perfecţionarea profite,or de ligi prezentate de actualul guvern. Amendamentele de cuprins tcrg democratic susţinute de opoziţie la diferitele prpede de legi, sunt în conformitate cu programele partidelor din opoziţie. In special partidul naţional şi-a luat angajamentul în adunarea de unire de la Alba-Iulia să susţină dreptul de vot al femeilor atunci când se va elabora în proect de lege electoral ai ilor pentru întreg Re Jut. Ceeace s’a primit la Senat este numai un început de realizare a programului nostru democratic In ce priveşte resolvirea chestiunii femenine, cu ocazia discuţii asupra proectului de lege electoral partidul nostru va susine acordarea deplină a dreptului de vot la femei. Cu prilejul acordării, la Senat, a dreptului de vot la femei în alegerile comunale, ţinem să relevăm un singur fapt: că opoziţia naţională, şi în deosebi partidul nostru, n’a încercat niciodată să zădărnicească votarea profitel r de legi pe care le-a crezut satisfăcătoare cu amendamentele proprii de to, dând astfel o strălucită dovadă că nu-ţi înţelege tmisiunea sa cum e acuză de guvern, că I face o pozie de drag al opoziţiei, ci, dimpotrivă t de gata sâ contribue cu I toate puterile sale la desăvârşirea proeetelor de Ugl prezentate de guvern. Şi chiar în urma acestei atitudini pat tot ce a opoziţiei guvernul era dator să fie animat de aceleaşi sentimente faţă de opoziţie şi să pomească amendamentele pe care opozţia le făcea şi le face nu împotriva guvernului, ci pentru martie interese al țării. Vedem încă că guvernul măsurăcu altă măsură decât aceea a echității, când e vorba de amendamente de opozţii. pnmi la prag ! | „Vitorul“ se miră cum poate dl ministru de finanţe să se simtă mai fericit I în partidul în care este dl Tăzlăuanu, de- I cât în cel liberal. , In ceea ce priveşte relativitatea fericirii ■ între a fi în part. liberal sau în acela al s dlui general Averescu, noi credem că dacă nici nu poate fi vorba de fericire, pentru cel care stă alături de dl Tăzlăuanu, nu este însă mai puţin adevărat că şi în part. liberal sunt atâţia . . . Tăzlăuani. preţurilor maximale — Alcătuirea nouei comisiuni la Cluj — In urma intervenţiei publicului şi a autorităţilor comunale, s’au putut introduce cu eficacitate preţurile maximale pentru articolele de primă necesitate şi alimentare din Bucureşti. Rezistenţa îndârjită a restauratorilor şi a negustorilor a fost înfrântă prin ameninţarea cu rechiziţie şi militarizare. Ecoul acestui fapt petrecut în Capitala ţării a început să se simtă şi în celelalte părţi ale ţării. Astfel la Cluj, unde până acum proprietarii de restaurante şi Cafenele nu s’au speriat de loc de cei 1.600 000 de lei amendă pentru nerespectarea tarifelor oficiale, aflând că publicul şi autorităţile comunale sunt hotărâte să procedeze cu ultima energie pentru înfrânarea speculei, adoptând chiar metoda întrebuinţată la Bucureşti, s-au adunat la Prefectură pentru a încunoştiinţa pe dl prefect că sunt gata să discute o fixarea preţurilor maximale. Această hotărâre a restauratorilor a fost deghizată sub plângerea că până acum şi nu s’au putut conforma pre reintroducerea ţurilor stabilite până acum din cauza comisiei de judecată, este nu urma o normă unitară. Fapt este că foarte multe contravenţii s’au constatat la Cluj, cu toate că preţurile stabilite aici erau cu mult mai ridicate decât în restul Transilvaniei, decât la Arad spre exemplu, unde preţurile stabilite oficial, sunt pe jumătatea celor de la Cluj. Dl prefect a răspuns delegaţiei restauratorilor că a şi luat măsuri pentru alcătuirea unei comisii care să stabilească preţurile maximale, după starea actuală a pieţei, atât de aici din Cluj, cât şi din restul Transilvaniei. Comisia care-şi va începe activitatea săptămâna viitoare se compune din dnii Meteş, prefectul judeţului, Dandea, consilier comunal, Grigorovici, colonel, şeful comisiei pentru judecarea contravenţiilor şi câte un delegat al proprietarilor de restaurante şi cafenele. Preşedinte al comisiunii este numit dl .judecător Necuseară. % Criză de guvern în Italia » ■ »06660- Scandalul din cameră — Opoziția atacă violent guvernul Giolitti, pe chestia politicei externe — Camere voteazâ neîncrederea In guvern — Demisia întregului cabinet Romi. — (Damian). Opoziția a pregătit azi guvernului o mare surpriză, care s’a început prin trage.»ia la iapuedere a lui Qioltti şi Siotzo, pentru politica lor externă. Giolitti ce fiind pregătit la acest ataş, nu a luat nici o măsură de precauţiune. Deputaţii opoziţiei revoind să accepta amânarea discuţiei, Ciolitti a încercat să vorbească, declarând, că Italia datoreşte actualului guvern mărirea şi consolidarea sa. La această afirmaţie opoziţia a protestat vehement. Tumultul a atins maximum. Deputaţii opozţiei au atacat tribuna oratorului, împiedecând pe Giolitti să şi continue discursul. Reşedintele adunării cu mare greutate a putut restabili ordinea. După încetarea demonstraţiei Sforza, adresându se lui Salandra îl apostrofează cu cuvintele : „ Tode * acestea pentru că nu am respectat contractul de la Londra.* Ioar4*lul izbucneşte din nou, îs data aceasta mult mi violent. Giolitti îşi continuă discursul declarând că guvernul face tot posibilul pentru îmbunătăţirea situaţiei şi pentru căutarea de debuşeuri mărfurilor italiene în streină tata. Roagă Camera să se siarunţe iaci aprobi politba sa extrind, său na. Se pune la net e mafiune de incredere nare cere nerma numai de 34 deputaţi pentru, materttetra fiind contra. Imediat după respingerea moţiunea de încredere Otolitti şi ceilalţi miniştri părăsesc Camera. Roman (Damian) Otolitti a declarat în şedinţa de după amiezi, că în urma votului da neîncredere al Camarei, guvernul şi-a prezentat demisia. Procesul „Patria“ — Oct. Tăzlăuanu D ntre toţi foştii sau actuali mini- ştri nu a fost nici unul atât de vio- lent şi pe drept atacat de aproape unanimitatea presei ca dl Oct. Tizilfiuanu fost mnistru la industrie şi p prmerţ şi la lucriri publice. Nu tu ai cine cunoaşte situaţia şi activitatea dlui Tizlăuanu dinainte,! de timpul şi după ministeriatul dsirie, ! poata judeaa cât de radiu&ptititQ nu« fost 9t&cur118 ds pr63$t grat'e cărora! d) altfel — fostul editor alLu-; ceafârului a trebuit să pleca gonitdin guvernul dlui general Averescu. Şi credem că niciodată campaniile de presă împotriva vreunui politician nu aveau o mai evoentă utilitate publică ca în cazul dlui Tezlăusnu. Iar rezultatul acestor campanii a fost desigur unul dintre cele mai bune suppese obţinute de presa românească. Interesant este însă faptul cum a înţaes fostul ministru al afacerilor comerciale să acţioneze împotriva atacurilor şi a acuziţiilor venite de pretutindeni. In timp ce în ziarul său propriu „Renaşterea Română“ formula aproape zilnic un răspuns stereotip în sensul că va înţelege să răspundă anonimilor din presă şi că este gata să răspundă de la tribuna parlamentului, la Cameră şi la Senat la acelaş timp se sustrăgea sistematic de la o explicaţie precisă, iar când a fost odată constrâns să răspundă unei interpelări, ştim în ce bal dezgustător fostul ministru Tăzlăuanu a , încercat să facă sentimentalism, cerşi admira dlui N. Iorga. Această permanentă eschivare de a [provoca o explicaţie sau o apărare , jundica împotriva tuturor acuzatorilor ‘să’, a avut un efect foarte apreciat: întreaga opinie publică românească poartă azi convingerea vinovăţiei dlui Tăzlăuanu. Şi acoi dacă ar fi fost numai atât, da? majoritatea acuzatorilor răi a produs dovezi irfefussbî?, cărora Dsa nu putea răspunde de cât in felul cum a răspuns, evitărid să răspundă. Dintre toate ziarele româneşti, Patria a fost cel care s’a ocupat mai puţin atât de activitatea dsale ca politician cât şi de persoana dsale. Şi ziarul nostru şi-a impus atunci aceasta atitudine nu pentrucă ar fi avut motive să-l menajeze, sau pentrucă ar fi avut incertitudinea culpabilităţii sale, ci pentru simplul motiv că noi aveam credinţa că chiar atunci când se produce o acuzaţie de necinste împotriva unui om politic cel vinovat are nevoe da oarecare bagaj de moralitate ca să poată figura ca . . . înculpat, cea ce dlui Tăzlăuanu li lipsea. Şi atunci ne-am mulţumit şi înregistrăm din când în când faptele dside, cari din partea celorlalte gazeta îi atrăgeau atacuri vehemente. Şi în timp ce in majoritatea ziarelor se puteau ceti la adresa dlui Tâzlăranu calificative ca acestea: pungaş, tâlhar, samsar necinstit etc. în ziarul nostru cel mai greu a fest acela de . . . ministru de tristă memorie. Ei bine dl Täzlanu« care a înghiţit cu atâta stoicism cele mai aspre şi mai dezonorante calificative in presă, acest domn Tfizlăuanu care a fost activit cu fapte precise şi nu a putut răspunde nimic, după ce cazare înj dizgraţia ... presei — odată cu plecarea sa din minister —■ s’a simţit grav ofensat da un articol din Patria, întitulat: Gomşa, Călu fia, Tăzlăuanu, în care numele său era pomenit in treacit şi ne-a intentat acţiune pentru delict de presă. Care credeţi că este calomnia încrimîntttă? „Ministru de tristă memorie* , potim această formulă prea inocentă pentru obrazul dlui1 Tăslăuanu, dsa a înţeles să ceară reparaţie a... onoarei^ pe calea just fîei. Noi suntem mulţumiţi că dl Ost Tăslăuanu binevoieşte Iu fine să stea la judecată, căci să nu-şi lu hîptie ctt * procesul intentat de dsa este presesul nostru, ei al dssle. Şi să mai ştie dl Tăslăuanu că o sentinţă negativă pentru noi va fi sancţiunea definitivă împotriva dsale. Nu vrem să stânjenim mersul procesului, dsar ne ferim şi discutăm aci tot dosarul dini Tăslănanu. Dar să fie sigur ei, dacă din acest proces va nu şi să nu iasă mai adios decât este în ochii tuturor castuilor cinstiţi, in schimb va pierde pentru totdeauna dreptul de a semai con* stitui prejudiciat moralmente In faţa * justiţiei sau în presă. I Nu ne îndoim că publicul va vr^miri cu atenţie acest prows, in «ars se vor produsa tot feiul de elemente de convineţie... juridică. EFEMEWD1 Regel« Transcaucaziei Zilei* treo*te * apărat la KTian aa aga* de vârstă hut* dictic* ffa mtmX la cele aiai a ari fim« da «nas ponraal« la preț de milioane. Otmanl m da erapt ,Ludoric I, prinț de Ti ten val, rfjsle Traaeoanoeaiei". Țara sa — apunea acest ,rege* — e lm mânile bolșevicilor a oum dar are speranţa •« mourdnd va fi eliberată şi astM se va putea tatearee ea Să-fi ocupe trasul. Msrfari e comandate da el erau la mare parte diadrme, ţi toalete de gali de «aş avea nevoie el şi suita sa pentru Intrarea sărbătorească In reşedinţă. Piatra adeverinţa celor ce spunea avea e marţaada de fwiaou dela cei msi de »«»mă bărbaţi ăo Stet la deosebi dela Briasd şi Lloyd Gteorg». Cu toate aceate strişor), cari erau prevăzute cu Ispiritură la te&H regula d neguţătorilor din Nizza le-a părut suspectă persoana acestui domn pentru eemenaje exagerate ce le făcea şi-au ewaat eftn’ar Zan să nuştiiaţeee poliţia. — Intr’ana dia zile, regele, a’a înfăţişat şi au „regina* o damă tiaără şi fhoaeaal, pentru ca să vadă toaletele şi ai le baes*«*. Şeful siguranţei car* ae alta la prăvălie a reoaaeaout numai decât la Traascaucaaiel* pe artista de cinematograf, italianca Oluientiaa Panapa. Identitatea prinţului de Titaaval a’a putut apoi stabili uşor cu ajutorul albumului «limimali’er. Or« a» şarlatan şi boţ ta*«»«ut p«topott la repetate rânduri pentru apargori şi alta «Ulm« săvârşite şi care scăpase din moiseare aa de mult pe baza amnestiei. Amândoi, și regele și regină, care n’avea mai mult de 29 de ani au fost trimiși la râcoare. ARISTARC & GOAIP.