Patria, iulie 1921 (Anul 3, nr. 140-167)
1921-07-31 / nr. 167
s 31 milise 1921. Excursiunea de studii la Lyon Unul dintre milioanele cele mai.fficat pentru ridicarea culturală şi socială a României tinere este incontestabil contactul cu culturile inain- tate ale apusului civilizat. Spre acest seop servesc studiarea limbilor internaţionale, trimiterea oamenilor noştri în centrele mari culturale. Călăuziţi de acest ideal câţiva profesori din Cluj au organizat o excursiune pentru studiarea limbei şi literaturei franceze în cadrele unui curs de vară la Lyon. La acest apei au răspuns 50 intelectuali din Ardeal şi Banat, în majoritate profesori secundari Nobilul Stat francez a contribuit cu o sumă considerabilă la aceasta întreprindere și a vizat gratuit psspofsrtele, C. F. R au dat reducere de 75% şî guvernul a promis un ajutor mai mare bănesc. Cehoslovacia a acordat reducere pe tren şi la o viză paspoartelor, unele înlesniri a făcut şi Elveţia. Băncile: Banca Naţională, Albina, Banca Agrară, Banca Centrală şi Vatra au contribuit cu ajutoare în bani. Conducătorii acestei excursiunii sunt dnii: Petre Grimm, dr Alexadru Borza’şi Opraşcu, profesor la Universitatea din Cluj şi dr Valeria Seni, director regional Cluj, şi Negruiu dir. lie. Ibaşfalău. Participanţii — afară de cei amintiţi — sunt: Domnii Hanpenheim Ştefan cu doamna Sibiiu, Săvescu Teodor cu doamna Lgoj, Manessu Gheorghe, Zilau, Dobrin Calus Ionel Lugoj, Liebhardt Ernest Cluj, Armeanca: Ernest Deva, Mirculeţiu Nisulau Di-1oiosânmîrtin, Borger Jose Zălau, Brahar Demetriu Cluj, dr. Sadu- Sibianu Mircea Braşov, Peter Liviu Zilau, Raţiu Grigore Turda, dr. Cozma Dumitriu Cluj, Literat Valeria Făgăraş, Fjor Gheorghe Bistriţă, Roşeaiu Sever Lugoj, Magier Aurelian Oradea Mesre, Pască Tănasa Zălau, dr. Mezei Eugen Turda, Comicescu Gheo-ghe Arad, Giuglea Alexandru Sibiu, Cocişiu Ioan Braşov, Băncila ■ Ioan Oradea-Mare, Pop Gavril Sighs-^tul Marmaţiei, Doamnele văd. Dimitrescu Teodo-, rescu Alexandrina Orsdes Mare, Straionescu Ecaterina Sibiu şi domni- şoarele Cojan Aura Cluj, Schraidt Ioana Sibiu, Bicurescu Eugenia Bu- cureşti, Schneider Elena Sibiu, Bă- nescu Maria Cluj, Samoli Marian Deva, Banei Aurelia Sibiu, Pethies Elena Sibiu, Dobra Maria Cluj, Şerban Eofroaina Făgiraş, Dăraian Elena Arad, Dragomir Eugenia Deva, Schuller Paulina Sibiu, Teodor Olimpia Deva, Costandachi Elvira Arad, Manu Letiţia Dej, Stertzinger Cluj. Itinerarul a fost: Cluj—Oradea, Maro — Halmi — Crăşovia — Zsolna— Pojon — Viena — Linz — Salzburg— Feldkirch — Zürich — Berna—Geneva —Lyon. Călătoria — cu o întrerupere da o zi în Viena — a durat ■ 5 zile în cea mai bun? dispoziţie ou-. fletassoă. Aproape în tot drumul excursioniştii au avut vagoane spe- ciale. Autorităţile pretutindeni a’arc purtat afabil la revizuirea b^g^jalor; nu, mai la Marchegg a fost mai strict*, iar la Buchs !n Elveţia au fost eu- puşi unei vizite medicale. In Austria excursioniştii au putut profita de beneficiile valutei* noastre ridicate; nu tot aceîaş lucra s’u pe», trecut în Elveţia. Aici la Lyon încă e foarte scăzut cursul leului, aşa încât aproaoe toate articolele comerciale şi de industrie sunt în raport mai ieftine in tară. Excursioniştii sunt găzduiţi îa gran- diosul „Lyée du Parc“ de lângă rs-l numitul „Parc de la Tête D’or“. In liceu au hrana, oara e bucă, curată şi — după concepţia franceză — a abundentă. Cama foarte puţină în schimb însă li se serveşte atât la amiaz, cât şi seara -viu bun ieşi şi pâine destun şî buni. Prelegerile au început în ziua de 20 iu mie şi vor dura două luni. Lyon, la 19 Iulie 1921. Dr. Eugen M zei, adv. f iu ;—n cn-----zrz* r. Hotei de arândat Hotelul la „LEUL DE AUR“ din Sebeşul săsesc care s’a renovat complet se va da în arândă prin licitaţiune nouă pe timp de 6 ani. Licitaţiunea publică va avea loc în 10 August a. r. la oarele 10 '■s. m. consiliul orăşenesc. Preţul de strigare face 10.000 Lei, radiul 1000 Lei. Oferte în scris prevăzute cu vadiul necesar se primesc până la începerea licitaţiunei verbale. Condiţiunile de licitare se pot afla la consiliul orăşenesc. Sebeşul-săsesc, la 22 Iulie 1921. #98—2—2 Consiliul orăşenesc. Petroşani Societate Anonimă rom. pentru exploatarea minelor de cărbuni. Direcţiunea minelor Petroşani. CONCURS pentru ocuparea unui post de învăţător la şcoala primară română din Aninoasa a Societăţii miniere „Petroşeni“. Salarul lunar va fi cel stabilit pentru învăţătorii şcoalelor de Stat, locuinţă, încălzit şi inluminat gratuit. Neînsuraţii şi cari se pricep la conducerea corului şcolar vor fi preferiţi. Pot concura eventual şi învăţătoare, întrucât se pricep la lucrul manual. Postul va urma să se ocupe la 1 Septemvrie. Cererile să se înainteze în termen de 15 zile Drecţiunei Minelor „Petroşani“ în Petroşeni, jud. Hunedoara. Petroşeni, 23 Iulie 1921. iss—3—3 Direcţiunea. Depărtându-mă din oraş, aduc la cunoştinţa On. public, că întreprinderea de camioane pentru transport, am predat o subalternului meu Datoriilel. Strada Regală Nr. 4. — Rog. On. public să-şi dea sprijinul cu încedere ca şi până acum. Cu stimă, 884—2—s Dr. Jenei Aladár. I o expoziţie naţională * " Prin îngrijirea doamnei Mnu Bumburescu, la sala Profecturei în localitate se va deschide în ziua ct. 31 iulie a. c. o mare expoziție de ţesături, cusltori şi obiecte casate vechi româneşti originala din Oltenia Publicul amator va putea admisă. Iile (ciunage) lucrate de ţârsusela din judeţul Gosj, la opaiţ sau gara sobei, toate îa fir, dunând din eml 1821 Prosoape ţesuta in vnişor, făcute din tot felul da motive luata, după ctitorii dela Mănăstiria Tismana şi pin estul Vladimir încă dela acut 1821. Scoarţe (chilimuri) foarte vechi, ce pot rivaliza cu cele mai fine gobelinuri. Olărit, lucrată da ţărani specialişti în dgr., de fineţa faianţelor, cu tot felul de desenuri, reprezentând stele, flori de fasole, solzi de peşte, etc. Marame (cârtie) cari se prezintă ca o ploaie de aur. Ciubele, port după timpul domnului Tudor Vadimirescu. Calimăn ce se purtau la brâuca vechime, de către logofeţii noştri şi în fine tot felul de obbite casnice, sculptate cu o pricepere artistică desăvârşită... Această expoziţie a luat parte la centenarul Tudor Vladimirescu, şi va avea loc şi la muzeul etnografia lui Alba Iulia în ziua încoronărei M. S . Regelui nostru. Toţi românii sunt rugaţi sâ vizi-* ieze aCeastă expoziţie de artă româ- nească. Ce e la turneu prin Ardeal. 'î Intrarea generală 5 Joi. Pentru ţărani, muncitori etc 2 lei] da persoană. ptn • ________ LEMNE DE FOC EFTINEI Transportăm tot soiul de Funcţionarii lemne de foc uscate iu de stat vor cvant mic şi mare. Clicii primi în preţelei noastre îi punem la ţuri mai redispoziţie şi maşina de duse, tăiat cu preţ de tot redus. Lemne taiate în orice cvantitatea, la cumpărări pentru 25 Lei transpor- TELEFON: tâma lOCUÎntâ. = 81 A. = Maşina de tăiat să poate __ * procura şi a parte. biroul : str. Ragele Jvrarhic 2 întreprinderea Societăţii I Transilvănene Acţionarea pentru lemne de foc. s Dizolvarea organizaţiei din Târgul-Mureş a partidului poporului Demisia dlui dr I. Vancsa. — Cum îşi motivează demisia. — Relaţiile ziarului „Újság* Ziarul „Újság“ scrie: „dl dr Iosif Vsmnea, preşedintele partidului poporului în Târgul-Mureş, avocat şi unul dintre cei mai da seamă oameni ai oraşului, a demisionat din postul de preşedinte al partidului poporului din acest oraş. Unui colaborator al nostru, preşedintele demisionat i-a declarat, că a demisionat din cauza „Reşiţei“, asemenea de cauza cauzelor aduse dlor Tislăuanu, fost ministru la industrie şi comerţ şi Argetoianu, ministru la interne. In chestia „Reşiţa“ - sta de părere», după cum a recunoscut şi dl general Avareccu, că fiind în sfacerea aceasta 83 de deptaţi cointeresaţi, ca acţionari, actualul parlment şi în special deputaţilor interesaţi nu le-ar fi fost permis să voteze scaietăţii scrii îa-' fregi de privilegii, ca scutirea de impozite, exproprierea şi alte favoruri. Fiindcă scrasta s’a întâmplat to-| tuşi, chestia se prezintă astfel, că 83 da deputaţi şi-au votat lor fa- j voruri materiale, deşi situaţia dreptului public nu se poate exploata pentru promovarea intereselor proprii nici în cazul, c când prin aceasta nu s'ar cauza daune publicului, in chestia faimosului domn Tas .liaaru dl dl Vancea obiecţioneaz?,, că guvernul n’a pornit anchetă, ca: să-i clarifica situaţia, după aauzeîe, ca i s’au adus, ori dacă era vinovat, să se fi pedepsit. Din contră, guvernul s’a opus kiossiei anchete, și, cu atitudinea sa negativă, a dat prilej opiniei publice si ss sgite. Dl Tâsîluanu ,nu și-a căutat saf-iefacţie nici la parchet contra senzatonlor săi. | -■ — srvrwnf»«iuu r, S3i~r' tate» diasnjalor guvernului la parlament, şi termi -â spunând, ‘u a membru al guvernului a întrebuinţat îa întreruperi cuvinte cari jignesc autoritatea parlamentului şi bunul simţ, psntruci astfel de sistem ne bsiasmîzaszâ viaţa publică. Asifd, cine nu se poate stăpâni pe sine, cum vrea să poată stăpâni o țară?* . 2 _ CULTURALE ■ POLITICE ■ ECONOMICE Activitatea : „Uniune! Maghiare“ ! In chestia agrară. — Arestaţii politici. — Alianţă cu Saşii şî Secuii ? Ia legătură cu reforma agrară pen-^ tru Trens vania, ziarul „Újság* dia, Cluj, scrie că această reformă care nemulţumeşte minorităţile s’a votat, datorită şi „Uniunei Maghiare“, care î şi fi început activitatea târziu, astfel niu nu a putut să întreprindă nici o acţiune în raport cu această reformă. ’ Totuşi „Uniunea Maghiară“ a început să lucreze îa această direcţie, cerând tuturor organizaţilor locale ca să facă raposite amănunţite în cari , să-şi expună docanţele în chestia reformei agrare şi a arendărilor forţate. Asese date vor fi centralizate şi Întrebuinţate de „Uniune“ pentru susţinarea pinctului său de vedere înaţa organelor superioare ale Statului. In urma faptului, că etimA raporturilor dintre România şi Ungaria &’r» [îmbunătăţit mult în ultimul timp, „Uniunea“ va interveni pentru el-Le ra-eri deţinuţilor politici. Deocamdată sa lucrează mult la orgivn z ,|iile electorale pe judeţe şi, in eszul unor noui aleged generale „Uniunea“ va da lupta politică pe tostă linia. Câţiva dintre conducătorii „Uniunei“ preconizează o înţelegere cu saşii şi cu secuii pentru a duce o luptă comună în eventualele alegeri Idia râmânerei mai departe în pasivitate, pierde tot mai fult teren în masele maghiare, ca şi printre conducători, cari sunt toţi pentru o setivitate politică cât de intensă. Pentru serviciul de incuartiruire Dna Petru Cozma ciubotar şi Vasile Frâtan din serviciul focii sperei de copii ni sa plâng că au fost evacuaţi cu forţa din temniţa lor, proprietate a pinion erdei Ioan Rusu. Camerie ocupata de ei au fost date unui ungur István Euos, iar ei 0 semnatae dl Dandea. Rugăm directoratul internelor să cerceteze plângsrea celor doui nevoiaşi, tari nu su altă vină decât aceea de a nu putea face intervenţii graţioase pe lângă autorităţi. Am dori să şîîm dl numa’a flaut la sbuz şi dacă evacuarea ior era necesară. Concentrarea ofiţerilor prizonieri şi a celor de la partea sedentară — Decizia Ministerului de Război — Ministerul de Război a dat următoarea decisiune: I. In toamna acestui an vor avea loc concentrări pentru instrucţie şi, exerciţii, după cum urmează: 1 a) Ofiţerii de rezervă foştii prizonieri ţipă la gradul de căpitan inelsiv şi ofiţerii da rezervi până la aoelsis grad, cari au fost ns nari la părţi . Stdsntaio şi dsei rămaşi în urmă au instruct, şi sari sunt înscrişi îa carnetele de mobilizare ale comandamentalor. Serviciilor şi corpurilor da trupă, vor fi concentraţi. . Infanteria . La centrele de instrucţie ale corpurilor de armată, într’o sigură serie dilla 15 August la 15 Septemvrie Cavalerie, Artilerie şi Ssnlu La centrele de instrucţie ale ar-melor (Sibu, Râşrov, Bucureşti) în doui serii. | Seria I, 15 Septemvrie — 15 Ostenxvrie, Serie II, 16 Osiomvria — 16 Noemvrie. j Celelalte categorii de ofiţeri se vor concentra d'jpă directereîe ce le va da mame la stat major. Ordine de chemare se vor da de’ uaităţ le cari au ofiţeri de această ca- ‘ tegorie. Ofiţerii ss vor prezenta la concen- trare în ţinute de campanie, fără cei Şi fără hsrnssament. Unităţile vor alcătui estiila astfel: ca ele să fie cât mai egale ca număr şi grad?. . b) y Jumătate din complecripşii din vechiul R.git, foştii prizonieri, apar-. ț niâad corigenţelor 1917—1915 in \ousiv şi numai acei cari sunt tre- cuţi m carnetele de mobilizare sîej umtiţilor la Ordines de blise a păr- ţii or combatante, precum şi aseî ear;! au fost numai la părţile sedentar;, vor^h concentraţi îa 3 serii: S&rie, 20 SemptemViie—20 Os* tomvne; 1 Seria II, 21 Octomvrie-21 Noem- Ivrie; I Seria III, 22 Noemvrie—21 Decem- I vrie. Această jumătate se va complecta începând cu contigenteîe cele mai vechi 1915—1916, şi numai la noi ajungere se vor lua din cent. mei! noui 1917—1918, îmepând cu cei cari au fost turnai ia părţile se- ‘ denîste. f Concentrarea se va face la corpu-î riîe de trupă, iar instrucţia şi exerci- ţiile se vor urma în conformitate cu directivele ce le va da marele stat major. c) Jumătate din compleetaşii dinj Asdeal (orcul 6 şi 7) şi Bucovina? (brigada 57 inf.) aparţinând cont. 1918—1915 inclusiv de asemenea în 13 sării şi după aceleaşi norme ca la alin. b. d) Toţi complectaţi de pe raza corpurilor 6 şi 7 armate care întră în prevederile ordinele marelui stat major No. 208 din 28 Octomvrie* 1920, 319 din 26 Noemvbria 1920, 420 din 14 Decembrie 1920 vor fi* ; concentraţi în două serii de câte 15 zile şi anume: [ Seria I, 16—30 Sept mvrie, Sem II, 1—15 Ojtomvrie. e) Toţi complectaşi! contingente | Jor 1918 915 ine’usiv ai regimes-: tei or căi ferate s: depozitul central de muniţiuni din cattgoria ară- [ tată îa pa natul b din pn zenta de~', cizie. ' I 2 Ia timpul concentrăriî atât c-: f terii de rezervă cât șî trupa vor avea aceleaşi drepturi de soldi fi] hrenă 03 şi ofţerii activi şi trupa dej sub armă.' ] 3- Com olementele corpurilor de; 'armată, ele divzrilor de cavalerie,I juie trupelor de comunicaţii şi a’oî diviziilor interesate prin ord nete mareîul stat major arătate la punctul d, precum şi comandamentele centrelor de instacţie ale armo sunt în [ streinate cu aducerea la îndeplinire] a prezentei decizii. | Lichidarea târgului de mostre _M| Cauzele insuccesului târgului din Cluj — Sunt pagube considerabile Târgul de mostre e în pragul falimentului. Lipsa de solicitudine a publicului precum şi complecta dezinteresare a comitetului executiv al industriaşilor şi comercianţilor români cu vi dour din cauzele cari au provocat situaţia de astăzi. încă de la început târgul de mostre din Cluj era considerat ca un punct da concurenţă împotriva celui de la Bucureşti. Cum încă desihiderea acestuia din urmă a fost amânată, cel de-aci nu şi-a putut ajunge scopul, fiind în situaţia de a lichida cu pieduri con- Hadsrabile. Fiţi cu ehaltuelile extram de mari ale expozanţilor, nziltatul final este compleot^minte defavorabil. La aceasta se aducgl şi lipsa de propagandă suficientă înainte şi după deschderea lui. Suntem informa că comitetul a avut un fond de propagandă da 20 000 ei, din care a pus ca e 3000 lei la dispoziţia clor două sindicate de presă, român şi maghiar. Lichidarea târgului a şi iat eput, majoritatea participanţilor foteconând si rxpună la cel din Bucureşti care se deschide la 15 August Aşa că bilanţul acestui târg se reduce la o vreodată manifestaţie maghiară, fără nici un reziliat practic. Separatismulverşunat al organizatorilor maghiari a provocat rezerva celor români. Rezultatul acestei atitudiții se vede astăzi: complect insucces, de pe urmă căruia participanţii au pierderi considerabile. opikai As Informaţii!oi — Din Paris sa anunţ?, că Béla Kun a fost arestat la Limbog. — România a însărcinat fabricele din Cehoslovacia cu repararea unui mare număr de vagoane, cari fac parta din prada de război. Reparaţiunile vor dura până la finia anului. — A apărut „Comoara a.,flerului“ care cuprinde: cântece poporale de iubire şi despre fire, cântece de plugărie, păstorie şi pescărie, cântece ostăşeşti, colinzi, urâturi, rugăciuni şi , pentru toate vârstele, stările sufleteşti şi înpeternicirile poporului român. Preţul (128 pagini) Lit 4. Revânzătorilor rabat. Se comandă de la Librăria „Şcoala Română“ [din Suceava (Bucovina). Costul se trimite înainte. In Editura „Şcoalei Române“au apărut de asemeni şi alte carticele religioase poporale, de cântece, povestiri ş. a. al căror [catalog se trimite gratuit oricui [ îl cere. Sre a înlesni onor. cetitori cunoaşterea cărţilor noastre,îi rugăm să binevoiască a ne înştiinţa în cari gazete cetite de ei, ar dori să publicăm titlul şi preţul cărţilor noastre, care după cuprins sunt foarte folositoare. 777-56 — Şofer, mecanic de maşini şi electricitate, cunoscând perfect limba română, germană și maghiară, caută post. Merge şi în provincie. Adresa la administraţia ziarului. "9 1. Concursurile atletice ale României Astăzi şi mâine au loc In Ciul primele conursuri anctucuin Romania-mare Astâzi încep sub prezidenţia ASR. Principelui Carol concursurile atletice ale României Programul de astăzi: I. Fuga 100 m. platt sliminatori: (Numferul dinaintea numelui atleţilor a numărul de recunoaştere) 1. Gidófalvy, 2. Czeglea, 3. Donogan, 4. Péter, 5. Tiská 13 (toţi din KAC), 20 Steinfeld, 21 Steiner, 22 Szalay (toţi din ATE), 35 Murareeau (U), 36 Rizvan (U), 55 Mádár (H), 64 Nagy, 65 Schmiedt, 66 Ştefan, 67 Zimmer- Uiann (toţi din TAC), 71 Malczer (MSE), 72 Szentiványi, 78 Dediu (SS), 79 Drdei (AAC), 89 Glodavin (SS), 87 Hilard (S3), 99 Dumitrecu (TO). Sorţite pentru imporcarea grupurilor se vor face pe arenă. II. Salt în înălţime fără elan. Deţinător: Constantinescu 136 m. Recorder : Constantinescu 143 cm 4. Péter, 9 Boskovits, 10 Kiss (dm KAC), 66 Stefan (TaC), 70 Scheirich (TAC), 97 Constantinescu (SR), 100 Pelle (NAC). III. 110 metrii garduri eliminatori: Grupă 1: 44 Bajm (U) 63 Kacso (MSE), 90 Stoioeseu (SS). Grupa li: 2 Czégka (KAO) 22 Szslay (ATE), 45 IJieseu (U), 56 Imre (H). Aruncarea ciocanului : 31 Wolf (ATE) 34 Weinberger (ATE) 47 48 Ufz 52 Bodea (toţi din (U) 74 Zsigmond (MSE) 82 Stamiko (AAC). V. Fuga la 400 m. plati enmicatorii: Grupa I: 21 Steiner (ATE),38 Nemes (U), 7 Grof Nemeş (KAO,) 69 Bucovmeky (TAC). Grupa II: 10 Steinfeld (ATE), 78 Heim (TAC) 91s Mozer (SR). VI Săritura cu prijica: 12 Vajna,1 13 Losonczy (din KaC), 32 Condar, (ATE) 63 Kopony, 62 Titu (din Olimpia) 45 Iliescu (O), 38 Nemes (U) 50 Vasu (U) 59 Radu (B), 61 Barabás (V) 107 Pelle (NAC). VII 200 metrii piati eliminatorii: 3 Domcgan, 4 Peter, 6 Weber, 5 Takács, 7 Nsmes (dm KaC) 20 Steíníel, 21 Steiner (dm ATE), 22 Sza'ay (&TE), 37 Caba (U) 36 Rázván (U) 58 Mátyás (H), 64Nsgy, 65 Scbmsdt, 67 Z:mmermann, 68 Heim (toţi dm (TaC), 79 Erdei (AA(j), 81 Gmdanu (sS) 87 Hoílord (SS), 90 Stroescu (SS) 91 Mozer (SR) Spiţii pentru împărţirea în grupuri se vor trege pe arena. Vili. Salt în lungime fără elan : 4 Péter (KAC), 10 Kiss (KAC) 29 Ginoh (ATE), 30 Farago (ATE) 37 Caba (U), 38 Nemeş (U), 49 Popa Zorila (U), 54 Blumberg (U), 70 Schimnek (TAC) 97 Conatantinescu (SR), 99 Dumitrescu (T), 100 Peile(NAC). IX. 400 metri garduri eliminatorii. Grupa I s 7 Nemes (KAC), 56 Imbre [(H), 70 Engel (AAC), 99 Dum trăsni (TO). Gripa II: 23 K.7 k (ATE) 38 ‘Nemeș (U) 46 Lunperî (U), 92 Anast.sAr (SR) X. 4X100 metrii statutâ eliminatorii Grupa primă: achpele TAC, AAC, U. — Grupa II: KAC, ATE, SS Programul de Duminică I. 100 m. P.atî. Finali. Duiritor: Morarescu (SSSU) 12’ Vs- rom. . V Gianotos (RFC) 11’ V6 (1916). II. Aruncarea greatău. Deţinător: Dr Cotean (SSSU) 10 m. 55 cm. Rev. ioffi. Teofl Mirarm (SSSU) 13 m 17 cm. (1921) III. 800 m. Phtt. Deţinător: Lazi (Log) 218a/i) Rep. rom. C. Tarase (VM) 2’ .16" (1920). IV. Siît foalpm-j eu e!an. Demeter: I. Corstantcescu (EF) 1 m 56 nm R-te. rom Pest (R.AC) 1 m. 65 cm. V. 10 m. gudari. Finală. Deținător: R.dy Shmaitan (EF) 21" a/s- Re. rom. lme (H) 19” V5. VI. Aruncarea disculu. Deținător: Z. Pop (SSSU) 35 m. 85 cm. Re. rom. R. U.tz (TAC) 40 ta. 90 cm. (1920) . Vii. 1500 m. Piatr. Deţinător: Lászó,L'Jg.) 4’ 50’’ 1/t. Rac. rom. Tinssa (VM) 4’ 47” (1920). Viif. Salt în lungime cu elan. Definitor: Z Pop (SSSU) 5 m. 90 cm. Ree. rom. A. Nsîmeş (SSSU) 6 m. 12 cm. IX. 5000 m. Patr. Deţinător: Nazarie (EF) 18’'17” ■/■• Rec. rom. N. Cistes (SFN) 17’ 42’ (1916). X. 400 m. Piatt. Finală. Deţinător: Mozor (St. R) 59“ V5. Rec. rom. Nemes (SSSU) 54H*/1 (1921). XI. Triplusalt. Deţinător: Z. Pop (SSSU) 11 m. 37 cm. Reg. rom. S.O Izbab (BTV) 11 m. 78 cm. (1921) . X1I. 200 m. Piatr. Ficaia D.ţinător: Murarescu (SSSU) 26“. Rep. rom. Valsaifetes (RFO) 24“ V6 1916. Xili. Aruncarea suliţei. Deţinător: Dr Corcan (SSSU) 38 m, 60 cm XIV. 400 m. gardiri. Finala. Deţinători Rep. rom. Rupte (SS) 112* VI. XV. 4X100 m, etfete. Finală. Deţinător: (SSSU) 51“. Rep. rom. (RAC) 49'V6. Ofensiva armatei grecești Atena. — Comunicatul oficial greu arată câ turcii ru Într&t ia contact cu trupele grecești prin nci deteşamente de ariergeids. Intre tunurile capturate se gâseac 4 piese cu trei repide de 75 rumexca tussa fabricate fiind la Petrigrad, 2 în 1914 și 2 În 1910,