Patria, octombrie 1921 (Anul 3, nr. 220-245)

1921-10-01 / nr. 220

= 1 Octomvrig Marea adunare din Lugoj Banatul întreg cere retragerea guvernului şi dizolvarea parlamentului in şirul marilor adunări poporale afsnjate de partidul naţional în Ba- nat, cu tot dreptul eaa mai succeasă sa poate numi adunarea ţinută la 27 j c?». în Lugoj. Pe lângă toate sfo’ţi-j riie imbronilor, cari de 2 săptămâni! încoace nu mai ştiau, ce si facă, ca* «I împiedece reuşita, pe lângă toată. gluigia, ee nişte scandalogii ai lor j au căutat si provoace în depu aai «donării, acea a reuşit admirabil. Chiar în aceeastă marele succes al ei, că eiei oratorii au avut prilej si de fnţă cu toate calamaiile agenţilor guvernului şi spulberăria le, au repurtat o victorie, care a cucerit toată lumea de bine, aşa că aici odată pentru totdeauna situaţia guvernului actual e sdronsiaatl. Adunarea s’a ţinut în faţa teatru- ului natural. Deşi ar da sărbătoare şi , timp nefavorabil, care a cam reţinut lumea dala sate, totuş s'a adunat unu public cam da 5000. Asistent« A fost de feri toa’l inteligenţa din Lugoj şi jur, toi oficianţii, sferă de preot şi subprefect Remarcăm tot e ! »Stri pe urmitord: dr Iuliu Maniu, dr Al. Vidi, dr Ilhi! Popoviciu, dr Valeria Branişte, dr Sever Dan, dr A Dobresan, dr Dumitru Mana, dr * Vasle Chiom, dr Ion Pasca depu- J taţi şi sunător.; loan Broş prelat, * dr D. F.reza canon o, dr Gh- Dobri, ! dr O Jura», dr O. Lupea, dr V. Ba- * jan, dr A. Gargu, dr Nia. Bunzeu, ( dr O Tune, ar N. Dragan, Aug.e Câmpean, dr Ab^ham, i. RadosLv, dr A. Vslean, dr 8i. Pasau, dr V. f Hidan, dr O. Oramar, Io*n H.ram--* bas», dr L. Ogirean, Augustin Rada, 13 Mihai Jivanca, loan Bâaiu, Vaier n Giurgiu, T. Rimneanu, V. Porut, r R. Agheriu, ing. Eagan Munte*n, " Ing Di^dilssm, dr Drugii, prof P d H rlo, V. SunoQesiu, Ur Ion Bai- 11 bac«, ing Go«at , Burnuc Nigei, * Cioran, D a pao^toi, dr P B.rbu, I. I. Jun, I R.d»o, prof. Aam«s, P Bancea, Vaui le Go g.a, M.rc*a Vaida, Ionel Dobrn, R. și Cost. Dobrin, dr f O Anul, G Berarm, dr LaZ"% NI. *' Anwender, dr8u yk, dr F £ kl, Amos Pop, Vasila T ore, Dragion M Hu jovial, dr I. Bunea, mulţimea mulți de preiţi, învăţători, secetari r d la sate, ţaran, maiuştrii şi negaii, torii din L goj. p Oraşul întreg e (mbrinat da Bărbi- n toare, ara xrfwo «vatrarbva«»' -Trtv» bjaa e frumos împodobi ă flo-i şi neo/ra*e; djamaele do Lag j s'-au ln«t p «rte« lor da uira latre pluaiea de fi r. sunt pram fruntaşii parti- o dului sosiţi la adunare. t. Deschiderea adunfirel or dintâi ia cuvântai dl dr Adirunt vias prei. partidului din Lug j. Iat-'e urals’e celor de faţă 8« iuta adunarea ca deosebire pn apompii oaspeţi, luptătorii soldartisţis naţionale. A?ati, cum ac vsa solidaritate a fost tăria noastă şi in trecut, ed mirată de toate popoarele, eu a la aceasta trebaa st ne intoarcam în viitor ! Propane constituirea broului, cu dl dr Oft. Dobra ca preşedinte şi dnii dr Ne. Brănza şi dr N. Hadan ca secretar. Dl dr Gh. Dobrin ocupând spaonul preşidenţial salută adunarea, arătând, cum unirea neamului a fost idealul partidului naţional român. E o calomnie mârşavă a speculanţilor de, interese particulare, cari susţin, oS P. N. ar nutri tendinţe separatiste. Arată, cum devenind stint'» gu-. vernului actual imposibilă, P. N. cu- noaşte de datoria sa să dvsvolta oj activitate mai ne, spre concaptrarea elementelor bane la cârma ţării. Sa-i ruta pe marii luptători ai neamului, veniţi la adunare. Cuvântarea dlui V. Branişte la ursiele celor de faţă, ia cuvânt dl dl V. Branişte. Dansul laespe prin a arăta iagojenbor, de pe da iut sa nu a mai păşit (aamtra lor. După jertfa muncii du 20 ani s’aîntânit (n drumul mare al vieţii noa-| stra politice eu ornai beat, eu care nu sa putea st* de vorbi.. A fost o etate de urmare a poporului nostru, care trecând cu bine, pășim iaris în] slujb* lui adevărată, oara se jadeoft. nu după vorbe, ci după fapte Ri-i sput da la niste întrebări, ce i s’au| scria pe un pitec d* hirtie. imanuat lui Incinte da edanare. Rslat v L &p ovizonare Donati ului Dirigant arats , ca ao’ot ie a -eleia «’au încheiat ca un profit de 74 mLoaae, pacând asem a guvernului actual a adus paguba de 1 miliard. Os priveşte Bacatul invosoi Letal, ei tratatul de pace, prin care s'a petetlut soartea sceleia, s’a rapărit aab guvernal actual (1) Aug. 1920), fiind chiar atunci trântit dl Vaida, când obţinuse, ca sârbii să atee ds vorbs cu noi. Arstfr apoî imposibila administraţie a E rii dels venirea guvernata! actual cesee, prin care se pierdea încrede-I rea celorlalte popoare in România , mare. Invită la o conlucrare toate partidele, pentru mântuirea situaţiei 1 Cuvântarea dlui dr Al. Vaida ! I Dl dr Al. Vaida evocând momentele da glorie din trapatul Lugojului se întreabă: cum stă acum fruntea şi Banatului? Se ocupă de chestia ieşirii deputaţilor din parlament, amintind chestiile Sehailor, Reşiţa. Răspunde la întrebarea pusă da dl Averescu la Buziaş ; cine e di Menmn? Nu el a conspirat contra Regelui, cu el a cumpărat mărfuri cu poliţe în streiutite, nu el a dat bmi lui Schulter, cu a acaparat coroane la schimbul acelora. Nu insistă asupra situaţiei, asupra ei măsiiie luminează în dar; ajuns pe om; atâţiabmi nu au putut] fura, ca să astupe toata guriie. Ss poa fi de din general“ Averescu,, ţeste nu mai e generat, ci e un tivil,! şrful unui parid politic, de care şi aderenţi lui se vor ruşna! Apelează la solidaritatea Banatului la nouile alegeri I Oratorul a fost da multe ori între* ,rupt s frenetic aplaudat-Dl ladu M mia, între puternice a-s plsuza oouotad t?b ma şi mrreu a- , plaudat de atcuiistori csaune, cam , în urma lucretor partidului ntfonal ' şi mulţumită glorioasei armste ro- mâne am ajuns'a România lotregită, dar mai mare lucru e a păstra, ce am doindit I i j Araţi situaţia ţării, care a sjuns pânt 830*0, înaât unui Branişte i s'aputut far» mandatul din buzunar; nu ne na mai şte, ce e legea, ondine, ] nicri slujbaşii; dacă se giseşte chiar , ministru păcătos, d! Averea sa opreşte cercetarea! — Faţă de acestea parti-, dul naţional luptă pentru înfrăţirea tuturor, întru munca pentru reorgani- zarea democratică a ţării. Pretinde O cnatitate nouă, lege electorală, in-; formă administrativă, legi financiare, cinstite! Dorinţa partidului naţional! e, că toţi cei cinstiţi şi bani şi vis! la putere, pentru salvarea ţării. Al!« cuvântări Dl Mihail Pjiovi într'o clasică? civântare ara fi cum după înfrângerea dușmani or dmsfa ă, mai rămâne înfrângere» dușmanilor dinlăuntru zi Romadei Mari. Face o nimerită asam nare In ra ezplua^atord de aonm Gu vemul actual, a . că mi partid nu a f st «du tat pe b.a» de ide, ci pe oazâ do Intsrree, nu are n vederea ț*ri » t»ra mo ais să guvernezi o ţară. T natm ne a'ipite, cari In guvern nu au auă'»t ri de Bairă, du le înţeleg cei d-la B cur şti. Noi demnitatea neamului nu p toata ap* a guvernul aot a', dovadă temnitele d n Bodapestal V^em salvarea ţării prin conlucare frăţească! Tranul Ion Melit, din Sacoş, în numle sstenilor adresează câteva cuvinte cerând sprijinirea partidului naţional . Debasils Cfikola, deputat, ca bănftban arată, unde ajune Banatul schimbându-şi renumele în porecli, daci au lăsat sfi fie fruntea Banatulului nişte oameni, ca Imbroaaeşi o-I pitoarul Oprişan. Di Dam tra Mirt, deputat, arată Intra aîcaltstori asupra aceluia c-rai pângăreşte aşaasta adunare sirbstorastă, Al S. Iorga, acri Iuda al neamului, care a dmunţat pe 25 români între cari dl Branişte şi oratorul Din I vioa lui am suferit aceştia câte 1 an temniţă. Invit* adunarea, s cur?ţe lsocietatea românească de astfel de I pângăritori, sft lupte în partidul nc[st‘U naţional, a cirul tricolor e scris pe perl Imhrie cu zic&la: Hai să dăm mâna cu toţi, Şi so&jim ţara da hoţi. . . Dl dr. V. Haian steşte moţiune*, nrin c»re adunarea »pmabl lupta d n Pai Latent a partidului naţional român, îd exprimă încrederea totali în faiela pa viitor şi cere alegeri noul ‘peatru alcătuirea unul guvern, carî si reprezinte voinţa ponorului. I In m'jlocul unei Ids flaţlri gen-rali ipn mediovla declari moţiunea de pri‘mită şi încheie adunarea. * După edanara a urmat, o masă *o■ nunî, Loara au luat pa U peste 200 ir.şî. Apoi dl Iuliu Maniu într’o prea frumoasă vorb ra a In. h nat pentru organizaţia ioca’â » part d lui national. şi a răspuns dl dr. Gh. Dobrin, mulţumind şi cerând şi pe mai departe sprijinul Ardealului pentru apal I Banat, care luptă contra speculanţi or , da situaţii, sub masca unei uniformizări, de care n’avem trebuinţă. ■ 5 După masă şefii partidului însoţiţi , de d-nii deputaţi şi di alţî omduci .tori RU placat la Oravis, unde sa ţinăi adunare Miaî iuri în 28 iar Joi în 29 I g’a cerut ţinerea unei adunări la Caransthal. Cuvântarea dlui I. Maniu Anglia şi ajutorul Rusiei* Londra. — Guvernul englez a recunoscut dreptul guvernului rus al sovietelor, ca să folosească pentru * plăţilea streinătate hârtiile de volosie ruseşti, care se sfii în Rusia sau in site ţări. Prin această măsură a guvernului englez se dovedeşte, că Anglia voieşte să facă înlesniri Huriei în ce priveşte procurarea de mărfuri din streinătate, ea ar S8 închonătâţarses relaţiile comerciale între Rusia şi ostelalta ţări, cee ce va avea urmări foarte favorabile pentru comerţul mondial. (A T. R.) Răspunsul Ungariei la ultimatul înţelegerii Viena. Rîspunsul Ungariei 1a utfimatul din urmă a fost trimis ori. Guvernul din Budapesta declară că e gata să facă evacusre», totuşi nu ştia dacă faţă da legitimştii vor fi suficiente forţele sale. Referendul partidului socialist Italian Mana. — La referendul organizat de partidul socialist italian da aci î moţiunile primtate au obţinut urimătoarele voturi: Săraţi (imvimalist) 917, Turati (concentrare) 259, Alecsandri (unitari) 142, Aldisso (intrasigenţi) 59. Franța aderă la acordul italoenglez ii Paris. Prim-ministrul Briend a dat adeziunea guvernului francez la acordul italo-englez asupra Abi- ciei. (A.T.) Teatre I maghiar !„Prometeu" I de Victor Eftimiu După teatrul maghiar din Arad, edi dia Cluj a reprezentat aseară în traducere ungurească tragedia în versuri a dlui Victor Eftimiu: aProm*leu* I In literatura universală tragedia dlui Eftimiu, brodată pe cunoscuta legendă mitologică a acestui geniu al Focului şi al civilizaţiei, este cea din urmă: prima este a lui Aahyl. Reprezentat întâi la Bucureşti pe scena teatrului „Regina Maria“, I Pometrul dlui Eftimiu, a făcut deliciul tuturor „gură-cască“ al scumpei noastre capitale, cari preferau unui film de cinematograf, înscenarea spectaculoasă cu un vultur de tinichea pe scenă, cu scene jucate în întuneric, cu munţi de carton şi răgnete şi cu versuri nespus de frumoase. Refugiul acestei tragedii la teatrele din Transilvania şi încă la cele maghiare, este desigur un dureros declin pentru răsfăţatul autor al Cocoşului noru şi listra.e Mărgărite. La Arad piesa a căzut de la primul spectacol, la Cluj pănă în momentul când dăm la cules aceste rânduri, ştim că nu a căzut înainte de spectacol. Ce-o fi fost la sau după reprezintarea ei, afişul teatrului unguresc ne va spune. Aplaudăm totuşi lipitarea teatrelor maghiare de a lua în repertoriu piese româneşti Şi am dori, cât de curând să vedeţi reprezintate pe scenele româneşti piese din repertoriul maghiar şi aceasta fără nici un fel de prejudiciu. . .. naţional. Indrăsnim chiar să facem atent pe , simpaticul director al teatrului naţional I din Cluj asupra acestei hotărâri. I După gestul curajos al teatrului ma• ghiar e probabil, că şi dl Zaharie Bâr* I san se va hotărî să ne dea piese ro• mâneşti în locul M'.salinPo, Lnnkt\l şi a altor piese răsuflate, a căror • reprezintare nu are alt scop, decât ar da roluri potrivite societarilor favoriţi.} ,1 Ca orice început însă, şi acela făcut, 1 de teatrul maghiar este incomplect. Dacă direcţiunea artistică a acestui; i teatru intenţionează să altoiască in; ii gustul spectatorilor unguri teatrul ro-ro mânesc, apoi ce caută în bagajul dini. Eftimiu? ! e Avem doar atâtea piese de autorii români —■ a ite*tci — şi cu subiecte româneşti, cari pot fi de folos în scopul urmărit de teatrul maghiar. Şi acest I scop noi îl privim sub două aspecte : unul politic şi celalalt artistic. Credem, a că nu greşim susţinând, că cel artistic u trebue să primeze. I- Aşa că alegerea piesei dlui Eftimiu e 3, greşită, daci nu cumva direcţia artistică ?- a teatrului maghiar — ignorând orice... al consideraţiuni artistice —* a făcut-o ji din complezenţă, sau mai ştim ! şi noi din ce motiv, faţă de directorul general al teatrelor. ţi. De altfel un zadar dl Eftimiu caută l ‘un re»'e modern, care să-i salveze n prometeul. Nici chiar în mijlocul minora rităţdor nu-1 va găsi. Şi ar putea rege nunta la viaţa lui Prometheu în favoarea reputaţiei teatrului românesc. _____ _ TELEGRAME * Victimele catastrofei dela Oppau Sin-Paolo. — După ultimila ştiri primita din Oppau, cifra morţlor ar fi de 2000, iar a răniţilor de 8000. Pagubele ar fi de 200 milioane Olăroi. Pâaă acum s’au scos da sub dărâmături numai 900 cadavre. Remanierea cabinetului german Brunnn. — Cancelarul a invitat conducătorii partidelor de coaliţie, să discute, după cum se aboinueşte, înaintea întruniri Reichiteganul, situaţia politică, admiterea membrilor partidului populist. Hotărârea finală se aşteaptă peste câteva zie. Chestiunea Albaniei Atena, — Zara! „Proteroza“ tfli că guvernul gresesa de acord cu Serbia, va cere Al aţ ior ca chestia albanezi eă fie retrimis! Consiliului su- - prem, fiindcă L’ga Naţiunilor şi Con*' fiinţa ambasadorilor,sant incompetente a se dupa da ea. Declaraţiile tflul Benes 1 Tn chestia Ungariei s P'Ogo. — Prim-ministul Banes a vorbit tn şednţa comisiei pentru afacerile streine, despre chestiunea Ungariei spus? na în legătură cu aciţiunea întreprinsă de dsa. După ce l făcut cunoscut antecedentele acţiuneii şi rezultatele ei da până onura, ai accentuat că e întoelnică o ducere la îndeplinire a eventualei convenţii după ce avem in vedere rezistenţa insurgenţilor. E probabilă necesitatea unei intervenţii armate. „ | Clinica Gynecologică şi Obstetricala ___ Cluj.__ ANUNŢ Se aduce la cunoştinţa celor interesaţi că la Clinica Gynecologică şi Obstetricala se află cinci (5) posturi vacante de moaşe bugetare ce se pot ocupa dela 1 Octomvrie 1921. Informaţiuni se pot lua în orice zi. Cluj, la 28 Septemvrie 1921. 1179 2—3 Discpimttea Clinicei. „Rccl&ma“ ti S3 Caut urgent o :: lire 2 păreche inteligentă sau doamnă Cu copil ca economă în Cluj. — Ofer 1 cuință mobilată și vipt gratuit. Oferte la ziar sub „ECONOAMA" In Restaurantul M RÉTHY91 AIOROȘI Sâmbătă seara Proaspăt de porc și plăcintă cu smântână Caut imediat :: șef-morar la moara automatică în 1180 1—1 București plătesc salariu bun locuință, tain, etc. Ofertele se vor adresa la moara „Traiana“ Calea Rahovei Nr. 244. București, ...................... nu ——1 ........... 1 ..................... . .................... gg A /'X T A *♦ Capital social: IO ,,AuKIUULA »SSttKiSSgKîft BUCUREŞTI ggSnjwg 112-60-72 Reprezentanţă generală pentru Transilvania, Maramureş şi Crişana în Telefon: 621. CLUJ, Telefon 621. II __________str. Nicolae Iorga 11 în casele proprii. Agenţii mr.0TT . . \jU\JOj ia BBanca Centrală“ Strada Regina Maria Nr. 6—8, Bl.1?0!*3*.1.? : (TR A TVR AMARTS l» Banca tHiIlinger & HMiI iJJViUjriXl iUiLItlSi, strada Regele Ferdinand Nr. 6. Q A 07.\! A T?T? Ia .Banca Română* Boo. Anonimă, OA 1U iiluXVHi, Rata Victoriei Nr. 6. m, SIGETUL MARMAȚIEI, SIMLEUL SILVANIEI, F„pri. _ Asigurările se pot efectua la orice agenția, In condițiuni avantajoasa........ '■ 111 -1 Ultimele Informaţiuni Adunarea difi Cin] — Duminecă în 2 Octomvrie, la ceasurile 11 a. m. va avea loc în sala Redutei orăşeneşti din strada Memorandului o mare adunare poporală a partidului naţional. Va fi prezidată de dl dr. A. hac, senatorul Clujului. Ilenumitd jCbiiului dl. dra _Ca-| Vor participa şi vor lua cuvântul fruntaşii partidului nostru d nii Iuliu Maniu şi Alexandru Vaida. Dată fiind marea importanţă politică a acestei adunări se prevede o mare afluenţă. — Cursul leului a fost pe ziua da ieri de 117 optimi, cu tendinţa fermă spre urcare. — Prim miastul francez Briard a f out cunoscut Garmaniei cî dela 10 momvre vor fi ridicate sancţiunile economice. — Ministerul de interne a dst o circulară tuturor autorităţilor pentru ni ci toata ştampilele cari purtau verichea stemă a ţării să fie înlocuiţi, prin altele cu noua stemă. — Ratificare : In legătură cu articolul referitor la respingerea avocaţilor la barourile din Transilvania puiblice. In No. de ieri ţin să rectificdupă informaţiuni mai nouă, el sd Ivocatul respins la baroul dia Cluj n’a fot etagiar el avocat definitiv și a fost respins în lipsa ordonanţei de executare a legii. Dr S. N mes. — Ia judeţele Turda-Arieş şi Bistriţa, preţul vitelor a început să se uree simţitor. Astfel la ultimul târg de vite din Bistriţa s’a vândut kilo-; ’ gramul cu 5 lei. —• Direcţiunea Agriculturii din Cluj intenţionează Înfiinţarea unei şcoale de 'agriculturi la Sibiu. — Dapl rapoartele sosite la Di-; ;racţia agriculturii recolta norumbului fia câmpie este mai mult decât m'jlo- Icfe. In schimb pe dealuri şi manţl ieste complet compromişi. j _ Aetiseară se deschide stagiunea Operei Naţionale din Cluj, pe anul 1921—1922 cu opera , Samson şi Dalii»* de Saint-Saens.“ Rolni Dalilei va fi javat da dna Ly* Pop. — Stag'nnc» Teatrului Naţional se I deschide Mirţi 4 Octomvrie cu «Ohe■marea Codrului“ di G. Damaedy. Rolni Annii va fi jucat »Hernat'v de 4ra A. M .dianu fi de dn» Nelly Dordea. —Oficiul sanitar al oraşului va pu-1 blica în curând nouile^ dispoziţii pre* I venitoare relativ Ia holeră. i — După ştirile sosite din Praga, . o mare parte a oraşului Körmöiz- bá^ya (S ovacia), a ars. In acest orai era Imprimeria banilor da aur si argint austro ungare. — M. Sa pg!na a sotU er I L 1 Cupl iu. Mâine va vizita târgul de mostre kr Sâmbătă va pleca Ic . Sinaia. ^ — Marţi la orele 10 ti jum dim. a ■ înceta, din viată. In urma unei sin- 1 cop», Pet re Gfidi‘eanu, fost senator i fost preşedinte al „Lgei culturale*, . fost decan al baroului de Ilfov. Luni seara dl Grldiştisnu a fost, I i ” ,0vÂ de ’ — In ziua de 24 Septemvrie s’a pus bazele comitetului da conducere a ,M/- • ’ sciSrlt n.ţ ouăle italo-români“ cu ca i r a eter cultural şi economic, cara vs — i lucra pe acest teran cu mişcarea pa h . .»alelă creată de d-na Elena Bacaloglu în Italia. In fruntea acestui Comitet sa gisest înalte personalităţi [ intelectuale şi idustriale. j — In urma raziilor fleute în ultimele zile, poliţia din Cluj a prins o îatrefgi bandă de vagabanzi ceri se întrod ceau in diferite case furând ‘astfel dela mai multe persoane lucruri In valoare de câteva z3ci dr mii de lei. !■ — Transportarea bari a cerealelor din judeţul Cojocna a fost Interzisă. Astfel numai pe baza autorizaţiei comisiei da aprovizorare se pot transporta cereala din judeţ. — Din Oradea Mare se anunţă, că li gara Beiuş s’au aprins vre-o mie de vagoane de lemne dintre cari vre o 500 au ars complect. — Instalarea noului comitet al Camere! de comerţ s’a mânat, pentrucă s’a cerut smăcuate detaliate dela Bucureşti, referitor la instalare — Făptuitori necunoscuţi s’au Introdus la dl Petre Tantau din Calea Victoriei, furându-i suma de 8000 lei. iF — In urma ploilor căsuţe în întreg Ardealul, arăturile şi semnăturile se fac cu foarte mare uşurinţă. * î Astfel în ţinutul Făgăraşului şi î n judeţul Alba Inferioară săusfinţ* a .încolţit. 1 — Ragányi Józsefne Strada am Nicolae Iorga 6. anunţă că i~a sosit un mare transportde pălării de dame moda din Vlena. 881 86—100 82 ani. Repertoriul săptămânal : * wc.nrr • «»ms» » « a swmm « • am» • * aawaa» » • «hm» • * *wmn» * CINEMA UNIVERSITĂŢII Miercuri, Joi şi Vineri: Răsplata. Sâmbătă şi Dumineoft: A I» pe vecie. CINEMA URANIA Vineri şi Sftmbă: Toaca. Dumineca: Furtul de comori. CINEMA APOLLO Vineri: Tâlharul. 1 | Sâmbătâ - Actriţa. I Dumineca: Intrigi de Curte. ,Redactor responsabil: M hall Em. Precoptu. I g a PATHIAig Electricitate, motoare trifft ,S5,47 EO zice, transformatoare, becuri de tot soiul, centrale telefonice, telefoane de perete şi birou, elemente şi materiale de instalat. Reparaţii de tot felul se execută urgent şi ieftin. Proiecte şi planuri pentru instalaţii gratuit. :: :: E « LA ÎNTREPRINDEREA LECTROTECHNICA ! IMECA leoctor maior Cluj, Calea Victoriei Nr. 7. TELEFON: 577. IOAN SZANISZLO CLUJ) TELEFON 1282. Piaţa Ştefan~cel mare 17—18, ori şi ce lucrări technice şi aramărie. //7sfeleala fabrici de spirt, precum ori şi ce lucrări electrice. Mare depou cu obiecte technice, maşini şi pentru instalaţiuni de apaduct şi electrică, al------------------ —Ifi , i, miinili mu ni Căutăm 1174 28 un corespondent român perfect, neînsurat. Banca Generală de Credit, Didomânmartin. Ştiţi deja câ Formalysolul ca mijloc antiseptic, întrece pe toate celelalte preparate de pe nft acuma? Re vinde in toate farmaciile si drogueriile. Se prepară în fabrica de artiolii epametici şi chimici YGIER CLUJ. ISM-îft)-18 ] fișa și nmrM, CMS*rtdow,5 **